Cuvîntul Nou, mai 1971 (Anul 4, nr. 316-341)

1971-05-23 / nr. 335

Exigenta sporită in gestionarea averii colective! Ca urmare a organizării şi des­făşurării in bune condiţii a ac­tivităţii de producţie, în primele 4 luni ale anului unităţile econo­mice din judeţul Covasna au văr­sat la buget, peste prevederile pla­nului, 11.320.000 lei, din care 4.964.000 lei impozite pe circulaţia mărfurilor şi 6.356.000 lei beneficii. Fireşte, aceste succese deosebite au fost posibile, în urma valorifi­cării mai depline a iniţiativei crea­toare a salariaţilor, gospodăririi raţionale a mijloacelor materiale şi băneşti, îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan la producţia marfă vîndută şi încasată, la pre­ţul de cost, şi la cheltuielile de cir­culaţie. Efectul economic este aşadar, e­­vident şi merită a fi evidenţiate eforturile proprii făcute de o seamă de colective de întreprinderi. La capitolul impozitul pe cir­culaţia mărfurilor, de pildă, cele mai bune rezultate au obţinut Fa­brica de ţigarete — care a realizat peste plan 5.275.000 lei, Combina­tul textil — 2.901.000 lei, întreprin­derea viei şi vinului — 221.000 lei, întreprinderea de spirt şi lichio­ruri — 98.000 lei, întreprinderile de industrie locală— 1.105.000 lei, din care I.I.L. „Spicul“ — 938.000 lei şi I.I.L. „Mobila“ — 636.000 lei, uni­tăţile cooperaţiei meşteşugăreşti­­—1.629.000 lei, unităţile coopera­ţiei de consum — 197.000 lei etc. Cu părere de rău trebuie să sem­nalăm însă, că bilanţul celor patru luni ale anului s-a soldat şi cu nerealizarea planului de vărsămin­­te la acest capitol, de către unele unităţi industriale din judeţ. Aşa de exemplu, datorită necorelării planului de vărsăminte cu planul financiar economic, precum şi da­torită schimbării destinaţiei pro­dusului glucoza, pentru scopuri in­dustriale (ceea ce scuteşte de la plata impozitului) Fabrica de ami­don din Tîrgu Secuiesc­ nu şi-a realizat planul de vărsămînt, cu 1.895.000 lei. La rîndul său, Com­binatul de exploatare şi industria­lizare a lemnului din Tîrgu Secui­esc nu şi-a realizat planul de văr­săminte la impozitul pe circulaţia mărfurilor cu 4.610.000 lei, ne­­realizare datorată tot neconcor­­danţei dintre planul de vărsăminte şi planul financiar refăcut şi, în plus, refuzurilor înregistrate şi neîncasate­­ în total de 1.546.000 lei, care suportă un impozit de 209.000 lei! Cu nerealizări importante se în­scrie de asemenea I.I.L. „Local­­prod" din Sfîntu Gheorghe, (178.000 lei) determinate de nerealizarea planului de livrări­­ către fondul pieţei cu 334.000 lei şi I.I.L. „Ba­zaltul" (120.000 lei) din cauza ne­­realizării planului de desfacere la cărămidă plină arsă (calitate neco­respunzătoare, de provenienţă din anul precedent) şi la caile de te­racotă cu destinaţia, fondul pieţei. La capitolul cote şi părţi de bene­ficii în favoarea bugetului republi­can sau local, cele mai bune rezul­tate au obţinut: I.M. Căpeni­­— 547.000 lei, Combinatul textil —­205.000 lei, Fabrica de spirt şi li­chioruri — 2.104.000 lei, Fabrica de ţigarete — 224.000 lei, întreprinde­rea viei şi vinului — 596.000 lei, Fa­brica de amidon — 930.000 lei, Fabrica de şuruburi — 234.000 lei, I.1. L. „Spicul" — 704.000 lei, I.I.L. „Poliprod" — 304.000 lei, I.I.L. „Mobila" — 6.000 lei, O.C.L. Mixt — 152.000 lei, etc. în antiteză cu bunele rezultate obţinute pe linia vărsării peste plan a cotelor parti de beneficii, trebuie menţionat totuşi că la 1.1. L. „Bazaltul", spre exemplu s-a înregistrat o pierdere de 909.000 lei, localizată la desfacerea cără­mizilor arse — provenite din pro­ducţia anului precedent — care, neîncadrîndu-se în indicii calita­tivi stabiliţi, au fost şi sînt în con­tinuare vîndute la un preţ redus. înainte de a încheia „lista" apre­cierilor asupra activităţii econo­­mico-financiare a unităţilor in­dustriale din judeţul nostru, vreau să mai arăt că deşi, marea majo­­ritate a întreprinderilor au obţinut rezultate favorabile în realizarea şi vărsarea acumulărilor, rezerve­le interne nu sunt totuşi exploa­tate in suficientă măsură. Un fapt doveditor este şi acela că la nive­lul judeţului cheltuielile neecono­­micoase cu care s-a încărcat pre­ţul de cost şi cheltuielile de cir­culaţie — cheltuieli cu influenţe directe negative, asupra beneficiu­lui — numai la elementul dobînzi penalizatoare bancare de pe urma împrumuturilor anormale, ca ur­mare a imobilizărilor, se ridică la suma de 344.0­00 lei — din care 1.1.1. „I­ocalprod" deţine 56.000 lei I.I.L. Bazaltul — 77.000 lei, Oficiul judeţean de turism — 28.000 lei, I.I.L. „Mobila" — 29.000 lei, I.I.L. „Poliprod" — 28.000 lei, C.E.I.L. Tîrgu Secu­ iesc — 45.009 lei, cooperaţia de consum — 36.000 lei, coopera­­ţia meşteşugărească — 27.000 lei ş.a.m.d. Totodată, refuzurile de calitate au exercitat şi ele o influenţă ne­gativă asupra realizării ritmice a sarcinilor economice. De la înce­putul anului s-au înregistrat — 96 de cazuri, echivalente cu suma — 1.472.000 lei, din care: C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc — 55 cazuri cu 322.000 lei, Fabrica de confecţii — 5 cazuri cu 432.000 lei, I.I.L. ,,Po­liprod" — 8 cazuri, cu 292.000 Iei, I.I.L. „Mobila" — 14 cazuri cu VASS DEZIDERIU, şef de serviciu la Sucursala judeţeană Covasna, a Băncii Naţionale a R.S.R. (Continuare în pag. a 3-a) Se lucrează intens la înălţarea noului Palat al Culturii din oraşul Sfîntu Gheorghe Sfatul specialistului Atenţie la apariţia gîndacului din Colorado! Cu aproape un secol în urmă, în portul Bremen au fost debar­cate primele exemplare dintre cei mai înverşunaţi duşmani ai cul­tivatorilor de cartofi, gîndacii din Colorado. Aceste insecte mici cu aripi dungate în galben şi negru, aparent inofensive pot provoca pagube neînchipuit de mari dacă nu sînt combătute la timp şi cu mijloace dintre cele mai eficace. Pericolul pe care îl prezintă se datoreşte puterii lor de înmulţi­re, prezentînd 2 generaţii pe an. Intrucît o femelă depune, în me­die 400—500 ouă pe an, în condi­ţiile în care înmulţirea lor nu este stînjenită, numărul urmaşilor de la o femelă se ridică la cca. 200 000. înmulţirii rapide i se a­­daugă şi voracitatea lor deosebită, lăcomia cu care devoră plantele de cartofi, roşii, vinete, ca şi o serie de alte plante de cultură şi din flora spontană, în cazuri de mari invazii nu rămîn decit lujerii plantelor, care, în lipsa frunzelor pier şi cultura se com­promite. Gîndacii iernează în pămînt, la ad­incimi variabile. Primăvara, cînd temperatura mediului depăşeşte 12 grade, gîndacii ies la suprafaţă şi încep să consume plantele tinere de cartofi. Această fază corespun­de la noi cu începutul lunii mai, adică se întîmplă tocmai în zilele acestea. După o perioadă scurtă de hrănire are loc împerecherea­­şi se începe depunerea ouălor. Fe­melele depun ouăle pe dosul frun­zelor, în pachete de 20 -30 bu­căţi, lipite între ele. După aproxi­mativ 10 20 zile, larvele încep să iasă din ouă şi se hrănesc foar­te intens din părţile aeriene ale plantelor de cartofi, astfel încît în 18—20 de zile de la apariţie, pot coborî în pămînt pentru a se transforma în pupe. După alte 6—15 zile apare prima generaţie de adulţi şi se începe un nou ciclu biologic. Gîndacul din Colorado este deo­sebit de dăunător fiindcă atacă atit adulţii, cit şi larvele, faţă de alte insecte, care provoacă pagu­be numai atunci cînd sunt adulţi sau numai în stare de larvă. Da­torită puterii sale deosebite de a­­tac, cîteva perechi de gîndaci din Colorado ieşiţi din iarnă, cu ur­maşii din cele două generaţii, sînt capabili să distrugă cartofii pe o suprafaţă de un hectar. Ieşirea gîndacilor din pămînt, primăvara, durează în medie 30— 40 de zile şi din această cauză combaterea lor chimică în această perioadă nu este eficientă. Pe tarlale mici, în special pe lo­turile personale ale cooperatori­lor strîngerea şi distrugerea in­sectelor adulte este metoda de combatere cea mai potrivită. Combaterea gîndacului din Colo­rado se face cu substanţe chimi­ce pe bază de D.D.T. Este contra­indicată folosirea altor substanţe, insecticide, în special cele pe ba­ză de H.C.H. (hed­otoxurile), pen­tru că acestea imprimă un miros neplăcut cartofilor. în cursul perioadei de vegetaţie se aplică 4 tratamente împotrivă gîndacilor din Colorado, cîte două pentru fiecare generație. Primul Ing. D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a) PROLETAR! DIN TOATE JÂRÎLE, UNI­T-VÅ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ceea ce nu se poate vindeca Pasiunea pentru tehnică îmi spunea un bătrîn maistru, cu vechi state de serviciu în formarea de noi generaţii de mun­citori : — Boala generată de microbii pasiunii pentru construcţii mecanice, pen­tru tehnică în general, nu se poate trata şi vindeca; o dată dobîndită, rămîne toată viaţa ! — Dar cum o dobân­deşti ? — Mare secret nu-i. Trebuie să-l apropii pe­­adolescent de curiozită­ţile tehnicii şi, treptat, să-i creezi condiţii pen­tru a căpăta sentimentul că poate stăpîni tehnica, pentru a avea satisfacţia lucrului împlinit, făcut de mina lui . Cu acest dialog în­­ minte, am pătruns în clădirea Liceului din Covasna unde, ştiam dinainte,­­ se desfăşoară o susţinută activitate teh­­nico-productivă. Ceea ce am aflat şi am văzut a depăşit cu mult „previ­­­­ziunea" mea. Realmente toţi elevii au fost atraşi spre activităţi practice, pasiunea lor pentru mun­că rezultînd din ceea se creează mîinile lor înde­mânatice. Băieţii din clasele IX, X, XI au preferat elec­trotehnica, preocupaţi fiind de secretele repa­raţiei instalaţiilor şi a­­paratelor tehnice, precum şi de cele ale construirii unora noi. Cei mai mici, elevii din clasa a IX-ai confecţionează veioze, iar colegii lor mai mari în­cearcă să realizeze apa­rate de radio, beneficiind de piesele cumpărate de şcoală. O iniţiativă dem­nă de remarcat o consti­tuie introducerea lecţiilor de dacttilografi­e. Celor opt maşini de scris existente în prezent li se vor adă­uga în curînd încă 12, sporind baza materială şi creînd condiţii de instru­ire mai bună. Aşa că, a­­proape toate elevele, la terminarea liceului, vor putea practica o meserie. — Ţinînd seamă d­e faptul că în Covasna există activităţi meşteşu­găreşti tradiţionale, ne-am gîndit că este nimerit ca RADU VĂN­E­A (Continuare în pag. a 3-a) Anul IV Nr. 335 DUMINICĂ, 23 mai 1971 4 pagini 30 bani Şantierul * tineretului In perioada 22 aprilie — 27 mai a.c., Comitetul judeţean U.T.C. a organizat lingă loca­litatea Ilieni un şantier al ti­neretului. Prin munca însufleţită a ti­nerilor de la grupul şcolar coo­peratist, cu o medie zilnică de participare în această perioa­dă de 40 de elevi, s-a reali­zat un canal de aducţiune a apei pentru irigaţii cu o lun­gime de 300 m, ceea ce va permite, în final, irigarea u­­nei suprafeţe de circa 70—80 ha. Destinaţia principală a a­­cestei suprafeţe o va consti­tui cultura legumelor. Iată deci, încă o acţiune lăudabilă, concretizată într-un frumos re­zultat, pentru care tinerii me­rită sincere felicitări. ERNEST DOMOKOS, corespondent Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în R. P. Mongolă La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mon­golă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. Calificarea — adaos de greutate al calităţii — Interviu cu tovarăşa Eva Richter, directoarea Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc — Deşi amidonul produs la noua fa­brică din Tîrgu Secuiesc, a intrat de puţin timp în circuitul econo­mic, acesta s-a dovedit un produs de bună calitate, care s-a impus deja pe piaţa internă şi sperăm că în curînd şi pe pieţele externe. In dorinţa de a prezenta cititori­lor noştri modul în care se asigu­ră buna calitate a produselor fa­bricii de am­idon, ne-am adresat tovarăşei directoare a fabricii, in­ginera Eva Richter. — Care sînt factorii ce influ­enţează calitatea superioară a ami­donului şi glucozei, ce sunt produ­se la fabrica pe care o conduceţi ? — De la început trebuie să pre­cizez că fabrica este foarte mo­dernă, dar produce în mod cores­punzător numai în cazul cînd e di­rijată de oameni competenţi, bi­ne pregătiţi, care să cunoască în amănunţime procesul tehnologic şi utilajele din dotare. Aşadar, calificarea cadrelor este principalul factor care deter­mină calitatea. — Da, indiscutabil, da ! — în aceste condiţii, ce a între­prins comitetul de direcţie ? — Nu exagerez cînd afirm că fabrica, în momentul actual, e o adevărată şcoală. Toţi învaţă. Me­dia de vîrstă e foarte scăzută. Cir­ca 90 la sută din muncitori sunt în jur de 18 ani, proaspăt absol­venţi ai şcolilor profesionale. încă de la început am urmărit să „plan­tăm" pe aceşti muncitori într-o strictă disciplină tehnologică, de­oarece în cazul nerespectării para­metrilor tehnologici, calitatea are de suferit. Am reuşit ca din pro­blema calităţii să facem o pro­blemă a întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni.­­ Avînd în vedere cadrul legal existent în ceea ce priveşte obli­gativitatea ridicării calificării şi perfecţionării cadrelor, ce măsuri aţi luat ? — In prezent se desfăşoară un curs de reciclare a lucrătorilor din cadrul compartimentului C.T.C. A­­cest curs este axat în special pe pro­blemele practice ce se ivesc şi pe cunoaşterea în amănunţime a procesului tehnologic din fabrica noastră, deoarece controlul tehnic de calitate nu se rezumă numai la a constata calitatea materiei prime şi a producţiei finite ci ur­măreşte şi procesul de producţie pe flux, în anumite „puncte cheie”, la intervale bine stabilite, fapt ce ne siguranţa unei exploatări raţionale a utilajelor şi o calitate superioară a producţiei. —Alt curs va mai fi organizat . — In perioada de remont care începe din luna septembrie vom organiza un curs de ridicare a ca­lificării pentru muncitorii direct productivi. La acest curs se vor ţine lecţii privitoare la exploata­rea judicioasă a utilajelor şi in­stalaţiilor în vederea asigurării li­nei calităţi superioare a producţiei­— Ce veţi întreprinde în conti­nuare pentru a menţine cit mai ridicată ştacheta calităţii ? — Ţin să menţionez, şi cu acest prilej, că propunerile salariaţilor sunt un „filon" al bunelor rezulta­te. Toate propunerile salariaţilor, ca şi pînă acum, vor fi studiate de­­ comitetul de direcţie şi dacă este cazul, aplicate în procesul de pro­ducţie. Este îmbucurător faptul că în fabrica noastră s-a creat o at­mosferă de emulaţie în ceea ce priveşte însuşirea tehnologiei de fabricaţie, aducerea unor îmbună­tăţiri a acesteia, fapt care, indis­cutabil, se va răsfrînge şi asupra calităţii producţiei. D. TOM­A Astăzi se deschid Băile Fortyogo Astăzi, şiragul staţiunilor şi locurilor de agrement din judeţul nostru, care şi-au deschis porţile pentru vizitatori, s-a îmbogăţit cu Băile Fortyogo de lîngă Tîrgu Secuiesc. Alături de posibilitatea efectuării unor băi calde cu apă minerală (15 căzi), oaspeţilor li se oferă în acest sezon şi un cochet restaurant cu 60 jocuri la mese, în sală şi 30 locuri pe terasă. Aşadar, poftiţi la­ Băile Fortyogo. Cluburile calea pe tineretului profilării lor distincte Concepută şi aplicată mai întîi în marile centre universitare, ideea înfiinţării unor cluburi ale tine­retului, deşi relativ nouă şi-a găsit concretizări atît de numeroase şi, adesea, atît de reuşite, încît ea apare astăzi ca o întregire fireas­că adusă peisajului cultural al o­­raşelor şi comunelor noastre. Me­diul ambiant plăcut, programele culturale uşoare, deconectante, par să fie principalele lor atuuri, mo­tive pentru care interesul de care ele se bucură din partea tinere­tului este departe de a mai pune la îndoială necesitatea înfiinţării lor. Recent s-au deschis la Covasna şi Tîrgu Secuiesc două asemenea cluburi. Măsura, binevenită, în­cearcă cu mijloace reuşite (avînd în vedere începutul de drum), să vină în întîmpinarea dezideratului principal al acestei forme de cu­prindere a tineretului în activita­tea cultural-distractivă. Televizo­rul, magnetofonul, aparatul de ra­dio, picup-ul, ziarele şi revistele, cărţile, jocurile distractive etc., constituie principalele elemente de atracţie ale acestui început, vizio­nările la televizor, audiţiile mu­zicale, serile de literatură, întîlni­­rile tematice, concursurile etc., fi­ind activităţi pe cale să devină curente. Acestea, completate pe viitor cu altele, cum ar fi bună­oară prezentarea unor microspec­­tacole cuprinzînd solişti şi forma­ţii reduse de muzică populară şi uşoară, piese într-un act, scheciuri, programe de balet etc., vor face din aceste cluburi centre de prim interes, fiind garanţii ale efici­enţei măsurii de înfiinţare a aces­tor cluburi. Ceea ce s-ar cere încă de la ele ar­ fi asigurarea unui me­diu ambiant plăcut, menit să ri­dice pe de o parte participarea nu­merică a tinerilor la manifestările organizate în cadrul lor, iar pe de alta, să determine receptări artis­tice superioare. Muzica­ lui Bach sau poezia lui Lorca este într-un fel receptată cînd stai comod în­­tr-un fotoliu, în fața unei cafele, la o lumină odihnitoare, și altfel cînd stai pe un scaun incomod cu spătarul care ţi se înfige în „moa­lele" spatelui, la lumina rece, sea­că a tuburilor de neon. Tocmai de aceea cluburile reușite, de acest gen, astăzi deja numeroase la noi, „merg" pe ideea conceperii unor baruri cu o decoraţie adesea inge­nioasă, originală, care să permită tinerilor petrecerea unor seri plă­cute. Băuturile servite nu sunt, de­sigur, cele alcoolice, cum se mai crede pe alocuri, din necunoştinţă de cauză, iar mîncărurile fin de felul gustărilor, prăjiturilor, înghe­ţatelor etc. încercăm şi noi să mergem pe această idee­­— ne spunea Alexan­dru Orban, directorul Casei de cultura din Covasna — dar ne a­flăm deocamdată în impas. Am procurat deja unele accesorii ne­cesare barului, cum sunt serviciul de cafea, de apă, căni, vase de în­călzit, ceşti etc., am putea procura pe cheltuiala noastră şi mobilierul de bar, dar nu avem posibilitatea de a plăti o gestionară care să deservească clubul, mai exact, nu avem posibilitatea legală de a per­cepe remiză pentru a o putea plă­ti. Cooperaţia de consum, îndrep­tăţită legal să asigure această de­servire prin surplusul asigurat de remiză, nu are (firesc), certitu­dinea rentabilităţii financiare a acestei unităţi". Rezolvarea acestei probleme, a­­parent spinoasă, este totuşi posi­bilă. Conform Dispoziţiei Comite­tului de stat pentru cultură şi artă nr. 306 din 1969, clubul poate per­cepe taxă de intrare pe bază de bilete. Aceasta, chiar minimă, (pentru a putea fi accesibilă), poa­te asigura plătirea unui cadru co­mercial calificat. Cit priveşte de­coraţia, simplă, ingenioasă, adec­vată încăperii rezervate clubului, aceasta ar putea fi concepută de un grup de arhitecţi de la Insti­tutul judeţean de proiectări Co­vasna, la solicitarea Comitetului judeţean al U.T.C. Se poate ast­fel grăbi profilarea distinctă a a­­cestor cluburi, obţinerea unei spe­cificităţi precise, menite să le confere plusul de atractivitate pe care interesul de care ele se bucu­ră din partea tinerilor îi reclamă cu insistenţă. IOAN DRAGAN La invitaţia şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU va vizita Iranul Şahinşahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, a adresat o invitaţie preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de a participa la festivităţile care vor avea loc, în Iran, în luna octombrie 1971, cu ocazia celei de-a 2500-a aniversări a creării sta­tului iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul român la Tehe­ran, Pavel Silard, a transmis şahinşahului Iranului, mesajul de răspuns al preşedintelui Consiliului de Stat al R.S. România, prin care se acceptă cu plăcere invitația. Si ------------------------| jj • „Silvana“ ! Aceasta este | î denumirea apei minerale pro- jj I dusă la noua şi moderna ii- - î nie de îmbuteliere de la Vîr- | I ghiş. Prin noile soluţii de |­­ îmbuteliere aplicate, produ- j ! sului i se conferă calităţi - I gustative deosebite. Iată, a- ■ I sadar, un concurent serios B al apei minerale „Bodoc". D § î Azi, în comuna Ozun, în sala , căminului cultural din loca- * litate, echipa de teatru a Li- | ceului nr. 2 din orașul Sfîn-­­ tu Gheorghe, prezintă piesa­­ „Liliomfi". • In sfirșit ! : Oficiul județean de turism­­ s-a hotărît să înceapă elabo- | rarea tăbliţelor cu indicaţii- | le terapeutice şi compoziţia jj chimică ale apelor minerale,­­ tăbliţe ce urmează a fi mon- - tate la izvoarele acestora. I Era şi cazul. Măcar acum in­­ ai doisprezecelea ceas ! #­­Azi, are loc la orice concur- | sul de orientare turistică ! „Roza vîn­turilor" — faza ju- j deţeană — organizat de Con- - siliul judeţean al organizaţi- I ■ ei pionierilor. Participă 16 I echipe. Tuturor concurenţi­­­lor le urăm mult succes ! • I 950 de tineri din oraşul­­ Sfîntu Gheorghe au partici­­­­pat zilele acestea, prin mim­­­jj că patriotică, la amenajarea­­ de drumuri, trotuare, zone­­ verzi, a celor două vile ale­­ U.T.C. de la Şugaş-băi, pre­­­­cum şi la plivitu! buruienilor jj de pe terenurile I.L.V.F.-ului. . Numărul orelor prestate se jj ridică la aproximativ 3.800 I • „Noutate" ! La cofetăria I din Covasna, conform afişu- I ■ lui existent, se poate dejuna g * cu încredere şi între orele ■ 1 18-22! Fără comentarii. ® jjj O adresă utilă : Muzeul ju­­î deţean — Sfîntu Gheorghe, I ! str. 16 Februarie, nr. 10, tele- jj I fon 14 42. ® Fotbal! „Ol-­­ I tul", Sfîntu Gheorghe — Car- - I păţi, Braşov. Meci de tensiu- i - ne, cu miză. Galeria „Oltu- jj I ^ lui” s-a înarmat cu semințe, j 1 nervi, trompete, zbîrnîitori. j I Se precizează o victorie și... z - primul loc în serie. Un chi- I ! bit înfocat mi-a spus că dacă jjj I și în această etapă „Oltul" , jj nu va trece pe locul I.„. va­­ jj trece în etapa următoare. E I I ­­d­ar ?

Next