Cuvîntul Nou, mai 1971 (Anul 4, nr. 316-341)
1971-05-23 / nr. 335
Exigenta sporită in gestionarea averii colective! Ca urmare a organizării şi desfăşurării in bune condiţii a activităţii de producţie, în primele 4 luni ale anului unităţile economice din judeţul Covasna au vărsat la buget, peste prevederile planului, 11.320.000 lei, din care 4.964.000 lei impozite pe circulaţia mărfurilor şi 6.356.000 lei beneficii. Fireşte, aceste succese deosebite au fost posibile, în urma valorificării mai depline a iniţiativei creatoare a salariaţilor, gospodăririi raţionale a mijloacelor materiale şi băneşti, îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan la producţia marfă vîndută şi încasată, la preţul de cost, şi la cheltuielile de circulaţie. Efectul economic este aşadar, evident şi merită a fi evidenţiate eforturile proprii făcute de o seamă de colective de întreprinderi. La capitolul impozitul pe circulaţia mărfurilor, de pildă, cele mai bune rezultate au obţinut Fabrica de ţigarete — care a realizat peste plan 5.275.000 lei, Combinatul textil — 2.901.000 lei, întreprinderea viei şi vinului — 221.000 lei, întreprinderea de spirt şi lichioruri — 98.000 lei, întreprinderile de industrie locală— 1.105.000 lei, din care I.I.L. „Spicul“ — 938.000 lei şi I.I.L. „Mobila“ — 636.000 lei, unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti—1.629.000 lei, unităţile cooperaţiei de consum — 197.000 lei etc. Cu părere de rău trebuie să semnalăm însă, că bilanţul celor patru luni ale anului s-a soldat şi cu nerealizarea planului de vărsăminte la acest capitol, de către unele unităţi industriale din judeţ. Aşa de exemplu, datorită necorelării planului de vărsăminte cu planul financiar economic, precum şi datorită schimbării destinaţiei produsului glucoza, pentru scopuri industriale (ceea ce scuteşte de la plata impozitului) Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc nu şi-a realizat planul de vărsămînt, cu 1.895.000 lei. La rîndul său, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Tîrgu Secuiesc nu şi-a realizat planul de vărsăminte la impozitul pe circulaţia mărfurilor cu 4.610.000 lei, nerealizare datorată tot neconcordanţei dintre planul de vărsăminte şi planul financiar refăcut şi, în plus, refuzurilor înregistrate şi neîncasate în total de 1.546.000 lei, care suportă un impozit de 209.000 lei! Cu nerealizări importante se înscrie de asemenea I.I.L. „Localprod" din Sfîntu Gheorghe, (178.000 lei) determinate de nerealizarea planului de livrări către fondul pieţei cu 334.000 lei şi I.I.L. „Bazaltul" (120.000 lei) din cauza nerealizării planului de desfacere la cărămidă plină arsă (calitate necorespunzătoare, de provenienţă din anul precedent) şi la caile de teracotă cu destinaţia, fondul pieţei. La capitolul cote şi părţi de beneficii în favoarea bugetului republican sau local, cele mai bune rezultate au obţinut: I.M. Căpeni— 547.000 lei, Combinatul textil —205.000 lei, Fabrica de spirt şi lichioruri — 2.104.000 lei, Fabrica de ţigarete — 224.000 lei, întreprinderea viei şi vinului — 596.000 lei, Fabrica de amidon — 930.000 lei, Fabrica de şuruburi — 234.000 lei, I.1. L. „Spicul" — 704.000 lei, I.I.L. „Poliprod" — 304.000 lei, I.I.L. „Mobila" — 6.000 lei, O.C.L. Mixt — 152.000 lei, etc. în antiteză cu bunele rezultate obţinute pe linia vărsării peste plan a cotelor parti de beneficii, trebuie menţionat totuşi că la 1.1. L. „Bazaltul", spre exemplu s-a înregistrat o pierdere de 909.000 lei, localizată la desfacerea cărămizilor arse — provenite din producţia anului precedent — care, neîncadrîndu-se în indicii calitativi stabiliţi, au fost şi sînt în continuare vîndute la un preţ redus. înainte de a încheia „lista" aprecierilor asupra activităţii economico-financiare a unităţilor industriale din judeţul nostru, vreau să mai arăt că deşi, marea majoritate a întreprinderilor au obţinut rezultate favorabile în realizarea şi vărsarea acumulărilor, rezervele interne nu sunt totuşi exploatate in suficientă măsură. Un fapt doveditor este şi acela că la nivelul judeţului cheltuielile neeconomicoase cu care s-a încărcat preţul de cost şi cheltuielile de circulaţie — cheltuieli cu influenţe directe negative, asupra beneficiului — numai la elementul dobînzi penalizatoare bancare de pe urma împrumuturilor anormale, ca urmare a imobilizărilor, se ridică la suma de 344.000 lei — din care 1.1.1. „Iocalprod" deţine 56.000 lei I.I.L. Bazaltul — 77.000 lei, Oficiul judeţean de turism — 28.000 lei, I.I.L. „Mobila" — 29.000 lei, I.I.L. „Poliprod" — 28.000 lei, C.E.I.L. Tîrgu Secu iesc — 45.009 lei, cooperaţia de consum — 36.000 lei, cooperaţia meşteşugărească — 27.000 lei ş.a.m.d. Totodată, refuzurile de calitate au exercitat şi ele o influenţă negativă asupra realizării ritmice a sarcinilor economice. De la începutul anului s-au înregistrat — 96 de cazuri, echivalente cu suma — 1.472.000 lei, din care: C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc — 55 cazuri cu 322.000 lei, Fabrica de confecţii — 5 cazuri cu 432.000 lei, I.I.L. ,,Poliprod" — 8 cazuri, cu 292.000 Iei, I.I.L. „Mobila" — 14 cazuri cu VASS DEZIDERIU, şef de serviciu la Sucursala judeţeană Covasna, a Băncii Naţionale a R.S.R. (Continuare în pag. a 3-a) Se lucrează intens la înălţarea noului Palat al Culturii din oraşul Sfîntu Gheorghe Sfatul specialistului Atenţie la apariţia gîndacului din Colorado! Cu aproape un secol în urmă, în portul Bremen au fost debarcate primele exemplare dintre cei mai înverşunaţi duşmani ai cultivatorilor de cartofi, gîndacii din Colorado. Aceste insecte mici cu aripi dungate în galben şi negru, aparent inofensive pot provoca pagube neînchipuit de mari dacă nu sînt combătute la timp şi cu mijloace dintre cele mai eficace. Pericolul pe care îl prezintă se datoreşte puterii lor de înmulţire, prezentînd 2 generaţii pe an. Intrucît o femelă depune, în medie 400—500 ouă pe an, în condiţiile în care înmulţirea lor nu este stînjenită, numărul urmaşilor de la o femelă se ridică la cca. 200 000. înmulţirii rapide i se adaugă şi voracitatea lor deosebită, lăcomia cu care devoră plantele de cartofi, roşii, vinete, ca şi o serie de alte plante de cultură şi din flora spontană, în cazuri de mari invazii nu rămîn decit lujerii plantelor, care, în lipsa frunzelor pier şi cultura se compromite. Gîndacii iernează în pămînt, la adincimi variabile. Primăvara, cînd temperatura mediului depăşeşte 12 grade, gîndacii ies la suprafaţă şi încep să consume plantele tinere de cartofi. Această fază corespunde la noi cu începutul lunii mai, adică se întîmplă tocmai în zilele acestea. După o perioadă scurtă de hrănire are loc împerechereaşi se începe depunerea ouălor. Femelele depun ouăle pe dosul frunzelor, în pachete de 20 -30 bucăţi, lipite între ele. După aproximativ 10 20 zile, larvele încep să iasă din ouă şi se hrănesc foarte intens din părţile aeriene ale plantelor de cartofi, astfel încît în 18—20 de zile de la apariţie, pot coborî în pămînt pentru a se transforma în pupe. După alte 6—15 zile apare prima generaţie de adulţi şi se începe un nou ciclu biologic. Gîndacul din Colorado este deosebit de dăunător fiindcă atacă atit adulţii, cit şi larvele, faţă de alte insecte, care provoacă pagube numai atunci cînd sunt adulţi sau numai în stare de larvă. Datorită puterii sale deosebite de atac, cîteva perechi de gîndaci din Colorado ieşiţi din iarnă, cu urmaşii din cele două generaţii, sînt capabili să distrugă cartofii pe o suprafaţă de un hectar. Ieşirea gîndacilor din pămînt, primăvara, durează în medie 30— 40 de zile şi din această cauză combaterea lor chimică în această perioadă nu este eficientă. Pe tarlale mici, în special pe loturile personale ale cooperatorilor strîngerea şi distrugerea insectelor adulte este metoda de combatere cea mai potrivită. Combaterea gîndacului din Colorado se face cu substanţe chimice pe bază de D.D.T. Este contraindicată folosirea altor substanţe, insecticide, în special cele pe bază de H.C.H. (hedotoxurile), pentru că acestea imprimă un miros neplăcut cartofilor. în cursul perioadei de vegetaţie se aplică 4 tratamente împotrivă gîndacilor din Colorado, cîte două pentru fiecare generație. Primul Ing. D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a) PROLETAR! DIN TOATE JÂRÎLE, UNIT-VÅ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ceea ce nu se poate vindeca Pasiunea pentru tehnică îmi spunea un bătrîn maistru, cu vechi state de serviciu în formarea de noi generaţii de muncitori : — Boala generată de microbii pasiunii pentru construcţii mecanice, pentru tehnică în general, nu se poate trata şi vindeca; o dată dobîndită, rămîne toată viaţa ! — Dar cum o dobândeşti ? — Mare secret nu-i. Trebuie să-l apropii peadolescent de curiozităţile tehnicii şi, treptat, să-i creezi condiţii pentru a căpăta sentimentul că poate stăpîni tehnica, pentru a avea satisfacţia lucrului împlinit, făcut de mina lui . Cu acest dialog în minte, am pătruns în clădirea Liceului din Covasna unde, ştiam dinainte, se desfăşoară o susţinută activitate tehnico-productivă. Ceea ce am aflat şi am văzut a depăşit cu mult „previziunea" mea. Realmente toţi elevii au fost atraşi spre activităţi practice, pasiunea lor pentru muncă rezultînd din ceea se creează mîinile lor îndemânatice. Băieţii din clasele IX, X, XI au preferat electrotehnica, preocupaţi fiind de secretele reparaţiei instalaţiilor şi aparatelor tehnice, precum şi de cele ale construirii unora noi. Cei mai mici, elevii din clasa a IX-ai confecţionează veioze, iar colegii lor mai mari încearcă să realizeze aparate de radio, beneficiind de piesele cumpărate de şcoală. O iniţiativă demnă de remarcat o constituie introducerea lecţiilor de dacttilografie. Celor opt maşini de scris existente în prezent li se vor adăuga în curînd încă 12, sporind baza materială şi creînd condiţii de instruire mai bună. Aşa că, aproape toate elevele, la terminarea liceului, vor putea practica o meserie. — Ţinînd seamă de faptul că în Covasna există activităţi meşteşugăreşti tradiţionale, ne-am gîndit că este nimerit ca RADU VĂNEA (Continuare în pag. a 3-a) Anul IV Nr. 335 DUMINICĂ, 23 mai 1971 4 pagini 30 bani Şantierul * tineretului In perioada 22 aprilie — 27 mai a.c., Comitetul judeţean U.T.C. a organizat lingă localitatea Ilieni un şantier al tineretului. Prin munca însufleţită a tinerilor de la grupul şcolar cooperatist, cu o medie zilnică de participare în această perioadă de 40 de elevi, s-a realizat un canal de aducţiune a apei pentru irigaţii cu o lungime de 300 m, ceea ce va permite, în final, irigarea unei suprafeţe de circa 70—80 ha. Destinaţia principală a acestei suprafeţe o va constitui cultura legumelor. Iată deci, încă o acţiune lăudabilă, concretizată într-un frumos rezultat, pentru care tinerii merită sincere felicitări. ERNEST DOMOKOS, corespondent Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în R. P. Mongolă La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. Calificarea — adaos de greutate al calităţii — Interviu cu tovarăşa Eva Richter, directoarea Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc — Deşi amidonul produs la noua fabrică din Tîrgu Secuiesc, a intrat de puţin timp în circuitul economic, acesta s-a dovedit un produs de bună calitate, care s-a impus deja pe piaţa internă şi sperăm că în curînd şi pe pieţele externe. In dorinţa de a prezenta cititorilor noştri modul în care se asigură buna calitate a produselor fabricii de amidon, ne-am adresat tovarăşei directoare a fabricii, inginera Eva Richter. — Care sînt factorii ce influenţează calitatea superioară a amidonului şi glucozei, ce sunt produse la fabrica pe care o conduceţi ? — De la început trebuie să precizez că fabrica este foarte modernă, dar produce în mod corespunzător numai în cazul cînd e dirijată de oameni competenţi, bine pregătiţi, care să cunoască în amănunţime procesul tehnologic şi utilajele din dotare. Aşadar, calificarea cadrelor este principalul factor care determină calitatea. — Da, indiscutabil, da ! — în aceste condiţii, ce a întreprins comitetul de direcţie ? — Nu exagerez cînd afirm că fabrica, în momentul actual, e o adevărată şcoală. Toţi învaţă. Media de vîrstă e foarte scăzută. Circa 90 la sută din muncitori sunt în jur de 18 ani, proaspăt absolvenţi ai şcolilor profesionale. încă de la început am urmărit să „plantăm" pe aceşti muncitori într-o strictă disciplină tehnologică, deoarece în cazul nerespectării parametrilor tehnologici, calitatea are de suferit. Am reuşit ca din problema calităţii să facem o problemă a întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Avînd în vedere cadrul legal existent în ceea ce priveşte obligativitatea ridicării calificării şi perfecţionării cadrelor, ce măsuri aţi luat ? — In prezent se desfăşoară un curs de reciclare a lucrătorilor din cadrul compartimentului C.T.C. Acest curs este axat în special pe problemele practice ce se ivesc şi pe cunoaşterea în amănunţime a procesului tehnologic din fabrica noastră, deoarece controlul tehnic de calitate nu se rezumă numai la a constata calitatea materiei prime şi a producţiei finite ci urmăreşte şi procesul de producţie pe flux, în anumite „puncte cheie”, la intervale bine stabilite, fapt ce ne siguranţa unei exploatări raţionale a utilajelor şi o calitate superioară a producţiei. —Alt curs va mai fi organizat . — In perioada de remont care începe din luna septembrie vom organiza un curs de ridicare a calificării pentru muncitorii direct productivi. La acest curs se vor ţine lecţii privitoare la exploatarea judicioasă a utilajelor şi instalaţiilor în vederea asigurării linei calităţi superioare a producţiei— Ce veţi întreprinde în continuare pentru a menţine cit mai ridicată ştacheta calităţii ? — Ţin să menţionez, şi cu acest prilej, că propunerile salariaţilor sunt un „filon" al bunelor rezultate. Toate propunerile salariaţilor, ca şi pînă acum, vor fi studiate de comitetul de direcţie şi dacă este cazul, aplicate în procesul de producţie. Este îmbucurător faptul că în fabrica noastră s-a creat o atmosferă de emulaţie în ceea ce priveşte însuşirea tehnologiei de fabricaţie, aducerea unor îmbunătăţiri a acesteia, fapt care, indiscutabil, se va răsfrînge şi asupra calităţii producţiei. D. TOMA Astăzi se deschid Băile Fortyogo Astăzi, şiragul staţiunilor şi locurilor de agrement din judeţul nostru, care şi-au deschis porţile pentru vizitatori, s-a îmbogăţit cu Băile Fortyogo de lîngă Tîrgu Secuiesc. Alături de posibilitatea efectuării unor băi calde cu apă minerală (15 căzi), oaspeţilor li se oferă în acest sezon şi un cochet restaurant cu 60 jocuri la mese, în sală şi 30 locuri pe terasă. Aşadar, poftiţi la Băile Fortyogo. Cluburile calea pe tineretului profilării lor distincte Concepută şi aplicată mai întîi în marile centre universitare, ideea înfiinţării unor cluburi ale tineretului, deşi relativ nouă şi-a găsit concretizări atît de numeroase şi, adesea, atît de reuşite, încît ea apare astăzi ca o întregire firească adusă peisajului cultural al oraşelor şi comunelor noastre. Mediul ambiant plăcut, programele culturale uşoare, deconectante, par să fie principalele lor atuuri, motive pentru care interesul de care ele se bucură din partea tineretului este departe de a mai pune la îndoială necesitatea înfiinţării lor. Recent s-au deschis la Covasna şi Tîrgu Secuiesc două asemenea cluburi. Măsura, binevenită, încearcă cu mijloace reuşite (avînd în vedere începutul de drum), să vină în întîmpinarea dezideratului principal al acestei forme de cuprindere a tineretului în activitatea cultural-distractivă. Televizorul, magnetofonul, aparatul de radio, picup-ul, ziarele şi revistele, cărţile, jocurile distractive etc., constituie principalele elemente de atracţie ale acestui început, vizionările la televizor, audiţiile muzicale, serile de literatură, întîlnirile tematice, concursurile etc., fiind activităţi pe cale să devină curente. Acestea, completate pe viitor cu altele, cum ar fi bunăoară prezentarea unor microspectacole cuprinzînd solişti şi formaţii reduse de muzică populară şi uşoară, piese într-un act, scheciuri, programe de balet etc., vor face din aceste cluburi centre de prim interes, fiind garanţii ale eficienţei măsurii de înfiinţare a acestor cluburi. Ceea ce s-ar cere încă de la ele ar fi asigurarea unui mediu ambiant plăcut, menit să ridice pe de o parte participarea numerică a tinerilor la manifestările organizate în cadrul lor, iar pe de alta, să determine receptări artistice superioare. Muzica lui Bach sau poezia lui Lorca este într-un fel receptată cînd stai comod într-un fotoliu, în fața unei cafele, la o lumină odihnitoare, și altfel cînd stai pe un scaun incomod cu spătarul care ţi se înfige în „moalele" spatelui, la lumina rece, seacă a tuburilor de neon. Tocmai de aceea cluburile reușite, de acest gen, astăzi deja numeroase la noi, „merg" pe ideea conceperii unor baruri cu o decoraţie adesea ingenioasă, originală, care să permită tinerilor petrecerea unor seri plăcute. Băuturile servite nu sunt, desigur, cele alcoolice, cum se mai crede pe alocuri, din necunoştinţă de cauză, iar mîncărurile fin de felul gustărilor, prăjiturilor, îngheţatelor etc. încercăm şi noi să mergem pe această idee— ne spunea Alexandru Orban, directorul Casei de cultura din Covasna — dar ne aflăm deocamdată în impas. Am procurat deja unele accesorii necesare barului, cum sunt serviciul de cafea, de apă, căni, vase de încălzit, ceşti etc., am putea procura pe cheltuiala noastră şi mobilierul de bar, dar nu avem posibilitatea de a plăti o gestionară care să deservească clubul, mai exact, nu avem posibilitatea legală de a percepe remiză pentru a o putea plăti. Cooperaţia de consum, îndreptăţită legal să asigure această deservire prin surplusul asigurat de remiză, nu are (firesc), certitudinea rentabilităţii financiare a acestei unităţi". Rezolvarea acestei probleme, aparent spinoasă, este totuşi posibilă. Conform Dispoziţiei Comitetului de stat pentru cultură şi artă nr. 306 din 1969, clubul poate percepe taxă de intrare pe bază de bilete. Aceasta, chiar minimă, (pentru a putea fi accesibilă), poate asigura plătirea unui cadru comercial calificat. Cit priveşte decoraţia, simplă, ingenioasă, adecvată încăperii rezervate clubului, aceasta ar putea fi concepută de un grup de arhitecţi de la Institutul judeţean de proiectări Covasna, la solicitarea Comitetului judeţean al U.T.C. Se poate astfel grăbi profilarea distinctă a acestor cluburi, obţinerea unei specificităţi precise, menite să le confere plusul de atractivitate pe care interesul de care ele se bucură din partea tinerilor îi reclamă cu insistenţă. IOAN DRAGAN La invitaţia şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU va vizita Iranul Şahinşahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, a adresat o invitaţie preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de a participa la festivităţile care vor avea loc, în Iran, în luna octombrie 1971, cu ocazia celei de-a 2500-a aniversări a creării statului iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul român la Teheran, Pavel Silard, a transmis şahinşahului Iranului, mesajul de răspuns al preşedintelui Consiliului de Stat al R.S. România, prin care se acceptă cu plăcere invitația. Si ------------------------| jj • „Silvana“ ! Aceasta este | î denumirea apei minerale pro- jj I dusă la noua şi moderna ii- - î nie de îmbuteliere de la Vîr- | I ghiş. Prin noile soluţii de | îmbuteliere aplicate, produ- j ! sului i se conferă calităţi - I gustative deosebite. Iată, a- ■ I sadar, un concurent serios B al apei minerale „Bodoc". D § î Azi, în comuna Ozun, în sala , căminului cultural din loca- * litate, echipa de teatru a Li- | ceului nr. 2 din orașul Sfîn- tu Gheorghe, prezintă piesa „Liliomfi". • In sfirșit ! : Oficiul județean de turism s-a hotărît să înceapă elabo- | rarea tăbliţelor cu indicaţii- | le terapeutice şi compoziţia jj chimică ale apelor minerale, tăbliţe ce urmează a fi mon- - tate la izvoarele acestora. I Era şi cazul. Măcar acum in ai doisprezecelea ceas ! #Azi, are loc la orice concur- | sul de orientare turistică ! „Roza vînturilor" — faza ju- j deţeană — organizat de Con- - siliul judeţean al organizaţi- I ■ ei pionierilor. Participă 16 I echipe. Tuturor concurenţilor le urăm mult succes ! • I 950 de tineri din oraşul Sfîntu Gheorghe au participat zilele acestea, prin mimjj că patriotică, la amenajarea de drumuri, trotuare, zone verzi, a celor două vile ale U.T.C. de la Şugaş-băi, precum şi la plivitu! buruienilor jj de pe terenurile I.L.V.F.-ului. . Numărul orelor prestate se jj ridică la aproximativ 3.800 I • „Noutate" ! La cofetăria I din Covasna, conform afişu- I ■ lui existent, se poate dejuna g * cu încredere şi între orele ■ 1 18-22! Fără comentarii. ® jjj O adresă utilă : Muzeul juî deţean — Sfîntu Gheorghe, I ! str. 16 Februarie, nr. 10, tele- jj I fon 14 42. ® Fotbal! „Ol- I tul", Sfîntu Gheorghe — Car- - I păţi, Braşov. Meci de tensiu- i - ne, cu miză. Galeria „Oltu- jj I ^ lui” s-a înarmat cu semințe, j 1 nervi, trompete, zbîrnîitori. j I Se precizează o victorie și... z - primul loc în serie. Un chi- I ! bit înfocat mi-a spus că dacă jjj I și în această etapă „Oltul" , jj nu va trece pe locul I.„. va jj trece în etapa următoare. E I I dar ?