Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)
1971-07-01 / nr. 368
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adeziune deplină, sprijin unanim politicii Partidului Comunist Român Telegramă Către COMITETUL CENTRAL AL P. C. R. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI Vizita în ţările socialiste din Asia, convorbirile purtate cu conducătorii acestora, întîlnirile cu zecile şi sutele de mii de oameni ai muncii din aceste ţări, au fost urmărite cu un deosebit interes de către comunişti, de către toţi oamenii muncii, români şi maghiari din oraşul Covasna. Comitetul orăşenesc al P.C.R., Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc, precum şi toţi oamenii muncii de pe meleagurile covăsnene, îşi exprimă înalta apreciere şi unanima aprobare pentru întreaga activitate, pătrunsă de responsabilitate şi spirit internaţionalist, desfăşurată de delegaţie, pentru contribuţia neprecupeţită pe care dumneavoastră, personal aţi adus-o şi o aduceţi consecvent la întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti între ţările socialiste, între partidele comuniste şi muncitoreşti. Apreciem activitatea partidului nostru pentru întărirea continuă a importurilor internaţionaliste, a prieteniei şi colaborării cu ţările socialiste din Asia, ca o nouă şi preţioasă contribuţie efectivă la întărirea forţelor socialismului în lume, a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Exprimîndu-şi adeziunea fierbinte faţă de această politică, pătrunsă de înaltă răspundere pentru destinele patriei şi pentru viitorul omenirii, ne angajăm, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să ne sporim contribuţia la activitatea de edificare economică şi social-culturală a României socialiste. Vă asigurăm tovarăşe secretar general, că vom munci fără preget pentru a contribui la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, expresie fidelă a intereselor fundamentale ■ ale poporului român. COMITETUL ORĂȘENESC COVASNA AL P.C.R COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR amtăţii In afara taberelor de odihnă pentru pionieri şi şcolari, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor a înfiinţat anul acesta, în diverse puncte din ţară, tabere cu profil, determinat, îndeobşte de varietatea cercurilor pioniereşti. S-au înfiinţat astfel tabere pentru navomodelişti, culturale, literare, aeromodele, foto, de carturi etc. în judeţul nostru, la Olteni, tabăra de corturi, deschisă zilele acestea, are profil literar-cultural. Au venit aici peste 150 de copii din 30 judeţe ale ţării, copii consideraţi a fi cei mai talentaţi ai şcolilor de unde vin. Festivitatea de deschidere a taberei avusese loc într-o după-amiază în care timpul nu părea să fie prea vesel. Aici însă pe malul Oltului, printre cele 60 de corturi, fiecare împodobit sărbătoreşte, fiecare cu fanioane şi denumiri inedite : „Strop de soare“, „Steaua Moldovei“, „Pui de leu“, „La patru pitici“, ,,Vulturul“ etc. — priveliştea era însorită, stropită la întîmplare în culori vesele, ce se dovedeau a fi, de fapt, pete mişcătoare, îmbrăcate în uniforma pionierească de sărbătoare. Şi ce mai du-tevino ! Şi ce feţe preocupate şi grăbite ! Şi cită osteneală pentru ca programul lor, al micilor poeţi şi poete, cîntăreţi, pictori, fotografi, să fie la înălţime ! Lingă un cort, un pionier repeta o poezie în limba sirba , in jurul lui un cerc de ochi curioşi şi la sfîrşit un strigăt în cor „frumos“ ! Inţeleseserâ, desigur, totul ! Mai încolo îşi aveau cortul pionierele din judeţul Teleorman. — Sintem opt, ne infor- ANNA COTIE ? î (Continuare în pag. a 2-a) . ..5 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Urale pentru făclia păcii Necontenit, seară de seară, aproape o lună, am urmărit la televizor, imaginile devenite deja familiare, îndrăgite, am auzit urale şi aclamaţii la înalt diapazon, mereu în alt cadru şi totdeauna cu aceeaşi semnificaţie. Urale şi aclamaţii pentru un ideal comun urale şi aclamaţii pentru politica noastră externă, pentru rolul pe care îl joacă România pe arena, internaţională, în rezolvarea problemelor arzătoare ale lumii contemporane, pentru făclia păcii pe care solii poporului nostru au dus-o în atîtea părţi ale globului ca şi aici în ţările socialiste din Asia. M-a încercat un copleşitor sentiment patriotic şi am înţeles că poziţia noastră externă nu numai că este cunoscută dar că este apreciată pentru consecvenţa şi perseverenţa cu care partidul şi guvernul romârt militează pentru cauza unităţii ţărilor socialiste, pentru idealurile majore ale omenirii. Şi am înţeles că poporul nostru de 20 de milioane de cetăţeni, care înalţă cu repeziciune şi mîndrie trepte pentru viitor, pentru bunăstarea lor şi a copiilor lor, are mulţi prieteni, sute de milioane de chipuri antrenate în acelaşi ritm al creaţiei socialiste, Vizita delegaţiei ţării noastre, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a sporit şi mai mult forţa patriei noastre, aportul ei la triumful păcii şi socialismului în lume. ALBERT ERNŐ, directorul Liceului nr. 1 Sf. Gheorghe Anul IV Nr. 368 JOI, 1 iulie 1971 4 pagini 30 bani In spiritul politicii înţelepte a partidului Doresc să-mi exprim cdleziunea şi deplina mea satisfacţie cu privire la rezultatele vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia, împreună cu întregul colectiv de muncă din staţia C.F.R. — Sfintu Gheorghe, am urmărit zi de zi, vizita delegaţiei române. Am putut să ne convingem, astfel, o dată în plus, de stima şi preţuirea de care se bucură în aceste ţări partidul şi poporul român, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Fără doar şi poate, că prin rezultatele ei vizita, a slujit interesele socialismului şi păcii în întreaga lume, constituind o puternică afirmare a forţelor socialismului puse în slujba apărării libertăţiişi independenţei naţionale, a celor mai nobile aspiraţii ale popoarelor întregii lumi. Politica externă a Partidului Comunist Român, a guvernului şi statului nostru, se bucură de larga şi călduroasa adeziune a întregului popor, deoarece îşi trage seva din înseşi năzuinţele şi ţelurile seculare ale oamenilor de pe aceste meleaguri. Luptător neobosit pentru unitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acţionat şi de această dată în spiritul politicii întregului nostru partid, al cauzei clasei muncitoare, a internaţionalismului a solidarităţii , poporului nostru cu lupta dreaptă a popoarelor, pentru apărarea libertăţii şi independenţei lor naţionale. VASILE SABĂU şeful Staţiei C.F.R. — Sfintu Gheorghe. Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale în dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat: János Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karajalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. (Continuare în pag. a 4-a) La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Cornelu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattita, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vice,preşedintele Johannes Varolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasie a adresat preşedintelui Niicolau Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor, în continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satis-facţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa popoarelor şi Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez (Continuare în pag. a 4-a) Tovarăşului L. I. BREJNEV, Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului N. V. PODGORNÎI Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem a! U.R.S.S. Tovarăşului A. N. KOSGHIN A Dragi tovarăşi, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, poporului român şi al nostru personal, vă exprimăm dv., poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîhnire şi condoleanţe în legătură cu încetarea tragică din viaţă a piloţilor-cosmonauţi Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov şi Viktor Paţaev, căzuţi eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredinţate Piloţii-cosmonauţi Dobrovolski, Volkov şi Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. M O S C O V A Paţaev dînd dovadă de un înalt spirit de abnegaţie, au realizat, prin joncţiunea navei cosmice „Soiuzil" cu staţia Saliut", pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o staţie ştiinţifică orbitală pilotată, au efectuat un amplu program de cercetări şi experimente tehnico-ştiinţifice şi medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuţie de mare însemnătate a ştiinţei şi tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteţi întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauţilor eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Conducerea colectivă - garanţie pentru optimizarea deciziilor în bunul mers al activităţii unui combinat sau a unei centrale economice un rol deosebit îl are consiliul de administraţie — organ colectiv de conducere. De modul cum acesta îşi desfăşoară activitatea depinde în mare măsură îndeplinirea exemplară a planului de producţie. Totodată consiliul de administraţie analizează şi propune liniile directoare ale dezvoltării întreprinderii, de înfiinţare a noii secţii, hotărăşte investiţiile ce se vor executa, precum şi eşalonarea acestora. Am dorit să aflăm modul cum îşi exercită rolul Consiliul de administraţie de la Combinatul textil din Sfintu Gheorghe. în acest scop ne-am adresat unor membri ai consiliului care ne-au prezentat secvenţe din activitatea lor, modul cum se iau unele decizii, cum ajung acestea la compartimentele de execuţie, cum se urmăreşte aplicarea lor, precum şi modul în care se jalonează dezvoltarea ulterioară a combinatului. ,,De la început, ne spune tovarăşul Carol Vass — directorul general — trebuie să menţionez că în cadrul combinatului activitatea consiliului de administraţie se face pe zi ce trece tot mai simţită, deoarece fiecare membru al consiliului are sarcini precise, bine delimitate, şi pentru îndeplinirea cărora răspunde. Totodată, şedinţele consiliului de administraţie sunt pregătite temeinic, din timp pentru a putea crea o bază solidă de discuţii. Biroul executiv al consiliului de administraţie redactează darea de seamă pe care o înmînează spre studiu tuturor membrilor". Studiind o dare de seamă, nu poţi să nu fii surprins de minuţiozitatea cu care sunt analizate toate problemele de producţie, în ■ZOI deplinirea planului de producţie este analizată în dinamică, se fac comparaţii cu anii trecuţi, se sugerează unele soluţii care se pun în discuţie. Demn de menţionat este şi faptul că unele probleme ce au fost rezolvate în intervalul dintre şedinţe sunt analizate, pentru a nu se mai repeta pe viitor. Astfel, în ultima şedinţă a fost analizată scăderea producţiei de ţesături crude, fapt ce a impietat asupra sporirii producţiei finite. La timpul oportun această problemă a fost rezolvată, dar totuşi s-a pus în discuţia consiliului de administraţie. Raţiunea acestui stil D. TOMA Deschiderea festivă a taberei pioniereşti cu corturi de la Olteni Foto : A. BARTHA (Continuare în pag. a 3-a) La începutul acestui an au luat fiinţă primele societăţi culturale săteşti, organizate pentru început în localităţile cu tradiţie în materie. Pentru a afla cîteva amănunte privind natura şi modul lor de funcţionare ne-am adresat tovarăşului Nicolae Moldovan, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, cu rugămintea de a ni le furniza. Aţi participat recent la o consfătuire cu conducătorii culturali ai judeţului Argeş pe tema înfiinţării societăţilor culturale. Care este, aşa cum a reieşit din discuţii, raportul dintre ceea ce trebuie păstrat şi ceea ce li se adaugă, ca înnoire acestor societăţi culturale ? — într-adevăr am avut un valoros schimb de experienţă în frumoasa localitate Rucăr din judeţul Argeş, cu participarea forurilor culturale din ambele judeţe. Au luat parte de asemenea reprezentanţi a două societăţi culturale — Rucăr şi Dragoslavele. Societăţile culturale, sau a sociaţiile culturale (denumirea strictă nu e definitivă, sensul lor e însă unul şi acelaşi), sunt create pe baza experienţei acumulate de vechile societăţi culturale care au existat în multe localităţi din ţară. Ele erau axate pe un anumit profil: o societate corală, de teatru, literară etc. Noile societăţi au preluat unele forme de organizare, dar profilul lor se amplifică, se diversifică avînd totuşi ca bază o formă precisă de activitate. Spre exemplu la Rucăr se continuă tradiţia artelor populare la care se adaugă o universitate populară, se organizează un muzeu forestier. La Dragoslavele societatea are la bază dezvoltarea turismului, artei populare ş.a.m.d. — Judeţul nostru are bogate tradiţii în această direcţie, în ce au constat de fapt aceste societăţi, care a fost orientarea şi modul lor de organizare ? — Au existat şi pe la noi asemenea societăţi culturale. Ele funcţionau în jurul unor formaţii corale (de exemplu la Zagon), dar mai ales în jurul unor fanfare. Aceasta este explicaţia existenţei numeroaselor fanfare ca cele din Covasna Tîrgu Secuiesc, Brateş, Arcuş, Calnic, Ozun, Reci etc., societăţile fiind cele care strîngeau fondurile necesare achiziţionării instrumentelor. La Vîlcele Aradi şi în alte localităţi au existat societăţi care stimulau unele formaţii de teatru, prezentau spectacole artistice, organizau deplasări şi excursii. Ele funcţionau pe bază de statut, acesta fiind respectat de fiecare membru. — Care sunt centrele în care aţi luat iniţiativa înfiinţării unor asemenea societăţi culturale ? Interviu realizat de IOAN DRAGAI (Continuare în pag. a 2-a) Societăţile culturale săteşti -tradiţie şi inovaţie De Ziua învă ţeri, în mai multe oraşe şi comune din judeţ — Sfintu Gheorghe, întorsura Buzăului, Covasna, Tîrgu Secuiesc, Baraolt, Poian, Ozun, Zagon, Vîlcele — cadrele didactice au sărbătorit „Ziua învăţătorului". Un sfîrşit de an, bogat în evenimente, în care corpul didactic din judeţul Covasna s-a străduit să-şi perfecţioneze practica pedagogică, să lege învăţămîntul de cerinţele productive, să dea serii de absolvenţi ai şcolilor generale şi licee cu un larg orizont de cunoştinţe. Cu acest prilej cadrelor didactice cu experienţă în învăţămînt, cu merite deosebite în activitatea pedagogică, li s-au acordat următoarele titluri, ordine şi medalii : Titlul de învăţător emerit: Barbu Petre — Şcoala generală Floroaia Mică; „Ordinul Muncii" cl. a III-a. Jakab Ştefan (Boroşneul Mare), Szécsi Anton (Vîrghiş); „Ordinul Meritul cultural", cl. a III-a, Konya Adám (Casa pionierilor); „Medalia Muncii" : Kovács Klára, inspector, Gocz Erzsébet (Liceu nr. I), Szabó Gavril (C.I.O.P.), Csia Árpád (Brateş); Titlul de educatoare evidenţiată: Ördög Irian (Ozun); Titlul de învăţător evidenţiat: Bordea Ana (Barcani), Kiss Ludovic (Ojdula); Titlul de profesor evidenţiat: Szöcs Géza (Liceul Tîrgu Secuiesc), Boda János (Liceul Baraolt), Németh Eva (Şcoala profesională de mecanici agricoli Sfîntu Gheorghe), Kurta Ferencz (Liceul industrial de construcţii); Gradaţii de merit: Tihoarcă Iacob (întor (Continuare în pag. a 2-a) • Ieri după masă a avut loc şedinţa de instruire în problema manipulării fondu- . ţ rilor, a preşedinţilor, vicepre- \ şedinţilor şi secretarilor ai sociaţiilor de locatari din cartierul Simeria. • Un nu- J măr de 95 de artişti amatori i \ din ansamblul Liceului nr. 1. i ^ din Sfintu Gheorghe, vor par- ^ ^ ticipa duminică la Festivalul ^ i folcloric „Szejke" din Odor- ^ 7 heiu Secuiesc. • O dată ^ / cu ultimele zile ale lunii iu- iunie s-au încheiat examenele / ^ de sfîrșit de an de la uni- ^ ^ versitatea serală de partid. ^ ^ Cei care nu s-au putut pre- izenta la examinare cIîd mo- 7 ^ live obiective, vor avea posi- j t bilitatea să facă . acest lucru | i în sesiunea suplimentară din \ ■ toamnă. • Azi, la orele 9 ^ 7 Consiliul Judeţean al sindica- i * telor va dezbate într-o şe- z I dinţa plenară rezultatele în- J \ registrate în acest an în ca- r drul mişcării de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. Automobil Club Român în colaborare cu Oficiul judeţean de turism Covasna organizează o excursie de 5 zile cu autoturisme proprii pe ruta Chişinău — Odesa în luna octombrie. Preţul 404 lei, cazare, masă bani de buzunar 125 lei, bani de benzină 127 lei, înscrieri pînă la 20 iulie. ______________ Cinci cadre didactice din judeţ au ieşit la pensie: Gheorghe Briotă şi Lajos Rácz — inspectori şcolari, Grigore Popa, Emma Varga şi Ilona Simon. Din partea ziarului „Cuvîntul nou", multă sănătate şi viaţă lungă. Din partea colegilor asigurarea că le vor purta mereu în sufletul şi în amintirea lor cea mai aleasă stimă și cea mai profundă dragoste.