Cuvîntul Nou, februarie 1972 (Anul 5, nr. 551-575)
1972-02-01 / nr. 551
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adunări generale ale membrilor cooperatori Sărbătoare la Cernat în Cernat e sărbătoare. Sala căminului cultural a devenit neîncăpătoare. Sute şi sute de cooperatori au ascultat cu un viu interes raportul Consiliului de conducere, prezentat de tovarăşul Makó Béla, preşedintele cooperativei, care a făcut un amplu bilanţ al activităţii productive din anul agricol trecut. Rezultatele obţinute, atît în producţia vegetală cit şi în cea animală, sînt motive certe ca toţi cooperatorii, Consiliul de conducere, Comitetul de partid din unitatea respectivă ca şi toţi cetăţenii din comună să fie mîndri. Drept recunoştinţă pentru rezultatele obţinute, conducerea superioară de partid şi de stat a decernat unităţii respective înalta distincţie : „Ordinul Muncii“ cl. I. Cîteva din rezultateleobţinute demonstrează elocvent efortul tuturor cooperatorilor, concretizat în producţii spirite la hectar. S-a obţinut pe o suprafaţă de 870 de hectare cultivate o producţie medie de 20.600 kg de cartofi la hectar. Această producţie a adus cooperativei „Ordinul Muncii“ cl. I. Unitatea respectivă, în anul agricol trecut a predat statului, peste prevederile contractuale, cantităţi importante de produse agro-alimentare ca : 23 tone de grîu, peste 2.000 tone de cartofi, 1.538 hl lapte de vacă, 4 hl lapte de oaie, aproape 2 tone de lînă, 10 tone carne de bovine, 1 tonă carne porcine, 3 tone carne de oaie şi alte produse. Valoarea producţiei globale a unităţii cooperatiste din Cernat se ridică la impresionanta sumă de 31 milioane lei, depăşindu-se astfel prevederile planificate cu peste 3,5 milioane lei. Din bilanţul rezultatelor, analiza muncii depuse în anul trecut, făcută de membrii cooperatori care au luat cuvîntul au reieşit o serie de concluzii. Vorbitorii Kis Ana, Farkas Gerö au scos în evidenţă necesitatea intensificării mecanizării şi sporirea parcului de maşini, cale sigură a dezvoltării intensive a agriculturii. Din experienţa anului trecut a ieşit pregnant la iveală această stringentă necesitate: din totalul de 870 ha cultivate cu cartofi, 106 hectare au fost recoltate cu combina de recoltat cartofi, care au dat un deosebit randament (s-ar putea organiza un schimb de experienţă pe această temă, cu scopul generalizării metodelor înaintate, mai ales avînd în vedere că multe unităţi agricole din judeţ, se feresc de a folosi combinele de recoltat cartofi). Astfel, pe suprafeţele recoltate cu combina s-a obţinut un spor de producţie de 2.000—2.500 kg de cartofi la hectar. Diferenţe de produse au fost obţinute şi la recoltarea cu combina pentru cereale C 12 faţă de combina C 1. Mulţi vorbitori s-au referit la necesitatea dotării cooperativei cu maşini de recoltat păioase C 12 şi combine de recoltat cartofi. Deşi s-a desfăşurat într-o atmosferă sărbătorească, adunarea generală a cooperatorilor din Cernat a avut un profund caracter de lucru. Vorbitorii au scos la iveală o mulţime de neajunsuri care au existat atît în organizarea producţiei cît şi în activitatea conducerii cooperativei şi a diferitelor brigăzi. Cooperativa dispune încă de mari rezerve neexploatate, fapt ce reiese şi din diferenţele mari de produse obţinute pe brigăzi aşa de exemplu, pe cînd brigada a VI-a a obţinut 3.226 kg de grîu la hectar, brigada a V-a a obţinut cu aproape 1.000kg, iar„ brigada I cu aproape 1.300 kg mai puţin la hectar. Aceste diferenţe mari se menţin şi la alte produse, ceea ce demonstrează că este nevoie de o mai bună organizare a producţiei la nivel de brigadă şi echipă, o mai mare responsabilitate din partea brigadierilor, a şefilor de echipă, pentru rezolva- rea operativă a tuturor problemelor pe care le ridică producţia agricolă. Vorbitorii au scos la iveală o serie de neajunsuri şi în zootehnie risipă de furaje, abateri de la programul de grajd sau nerespectarea întru totul a normelor zoo-igienice. Tovarăşul Mátyás Ferenc, în vîrstă de 85 de ani, membru fondator al cooperativei a propus Consiliului de conducere să acorde o mai mare atenţie rezolvării problemelor pe care le ridică pensionarii. De asemenea, pentru asigurarea condiţiilor prielnice de muncă în anul agricol actual, este nevoie, aşa cum a spus cooperatoarea Beke Janka, să ne ocupăm încă de pe acum de crearea bazei materiale necesare bunei funcţionări a căminului de zi pentru copii. Seriozitatea cu care s-a analizat situaţia reală a cooperativei, propunerile de îmbunătăţire a muncii în cooperativă, caracterul stimulativ al cifrelor de plan pe anul 1972 sunt elemente care garantează că acest harnic colectiv este decis să nu precupețească nici un e C. TIMARU (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din sală, în timpul adunării generale An nou, sarcini noi în silvicultură Gospodărind intensiv, raţional şi ştiinţific patrimoniul forestier încredinţat, silvicultorii din judeţul Covasna, au încheiat primul an al cincinalului 1971—1975, cu un bilanţ bogat în realizări. Astfel, sarcinile economice şi de producţie au fost îndeplinite în mod exemplar şi depăşite substanţial. Pentru ilustrare voi apela la doi indicatori de bază şi anume, „producţia unităţilor silvice“ şi „beneficii“. Primul a fost depăşit cu 660.000 lei, iar al doilea cu 410.000 lei. Sunt rezultate deosebit de bune care ne mobilizează efectiv pentru ca în noul an — 1972, folosind şi experienţa valoroasă cîştigată, să obţinem rezultate şi mai substanţiale în creşterea ritmului de diversificare a producţiei, în ridicarea calităţii produselor, creşterea eficienţei economice a acestora şi sporirea productivităţii pădurilor. De altfel, noile sarcini sunt deosebit de mobilizatoare. La „producţia unităţilor silvice“ de pildă, ca indicator de bază al activităţii silvice economice , se prevede o majorare de 2,7 la sută faţă de anul 1971 ; va trebui să valorificăm mai bine materialul rezultat la lucrările de curăţire a arboretelor, fructele de pădure şi ciupercile comestibile să le livrăm la export în condiţii optime , ş.a.m.d. Cît priveşte masa lemnoasă ce se predă spre exploatare va trebui de asemenea mult mai bine gospodărită. Ocoalele silvice au la rîndul lor, sarcina ca în acest an — ca şi în cei ce vor urma — să acorde o atenţie mult sporită valorificării superioare a materialului lemnos rezultat din operaţiuni culturale. Se va intensifica astfel activitatea de confecţionare de produse — cum sînt araci pentru vie, araci pentru legume, fascine, tutori şi manele. Evident, rezultanta acestor activităţi o constituie beneficiile, care, în noul an, prezintă o majorare de plan de 3,6 la sută. Pentru aceasta va trebui să depunem eforturi susţinute în toate domeniile de activitate, mai ales în cel al valorificării superioare a produselor accesorii ale pădu rii. Deosebite sunt în noul an şi sarcinile ce ne revin în ce priveşte lucrările de tăieri, de îngrijiri a arboretelor tinere. Faptul este firesc, impus de cerinţele pădurii, de necesitatea extragerii speciilor mai puţin valoroase (salcie, mesteacăn). In acest fel vom asigura menţinerea speciilor forestiere valoroase, pe seama cărora vom realiza un spor important de producţie şi o calitate superioară de masă lemnoasă destinată exploatării. Un alt indicator de plan, sporit substanţial, este cel referitor la împăduriri cu specii repede crescătoare. Ca specie de bază, se va planta molidul, întrucît, din experienţa noastră rezultă că judeţul Covasna îndeplineşte toate condiţiile staţionale şi climatice favorabile acestei specii cu calităţi tehnologice corespunzătoare atît nevoilor economice cît şi celor culturale. Atenţia noastră se va îndrepta totodată către culturile speciale pentru celuloză, atît de necesare economiei naţionale. Ponderea acestor culturi din totalul planului de împăduriri cu răşinoase este în acest an de 42 la sută, sporind treptat pînă în 1975 la 46 la sută. Importante creşteri vom înregistra şi la investiţii pentru acţiuni culturale şi de refacere a pădurilor. Lucrări mari de construcţii silvice vor fi executate la Ocolul din Intorsura Buzăului şi, în anii următori, la cel din Tîrgu Secuiesc! Cît priveşte exportul — aşa după cum arătam — va trebui să acordăm o mai mare atenţie valorificării fructelor de pădure Ing. MIHAIL NICU Un nou transport de lemne de brad din zona Comandăului. (Continuare în pag. a 3-a) Anul V Nr. 551 MARJI, 1 februarie 1972 4 pagini 30 bani Comunele noastre răspund la înflăcărată chemare La Chemarea la întrecere, lansată de Consiliul popular al comunei Pechea, judeţul Galaţi, sesiunea Consiliului popular al comunei Cernat, a adoptat un răspuns mobilizator, din care spicuim : — obţinerea unor recolte medii la hectar de 2.700 kg grîu, pe 1.000 hectare ; 2.500 kg orzoaică, pe 450 hectare; 19.000 kg cartofi pe 870 hectare ; 30.000 kg sfeclă de zahăr, pe 300 hectare şi 10.000 kg trifoi masă verde, pe 120 hectare ; — lucrări de combatere a eroziunii solului, pe o suprafaţă de 40 hectare ; irigaţii pe o suprafaţă de 80 hectare şi desecări pe 20 hectare teren ; — îndeplinirea integrală a obligaţiilor contractuale la lapte, carne, lînă, caş şi livrarea către stat, peste prevederi, a 12 tăuraşi pentru export ; — terminarea lucrărilor de construcţii la Şcoala generală nr. 1, căminul de zi al C.A.P. şi la cooperativa de consum, pînă la data de 30 august 1972 ; — reparaţii capitale la Şcoala generală nr. 2, în valoare de 30.000 lei ; — construcţii de trotuare — 2.000 metri pătraţi ; —■ confecţionarea de podeţe, reparări de poduri, amenajări de spaţii verzi ş.a. prin muncă patriotică în valoare de :1.168.000 lei; — organizarea serbării populare de la cetatea „Iia“ şi a concursului fanfarelor din judeţ; — înfiinţarea cîte unui muzeu sătesc ; — dotarea cu uneltele necesare a celor două ateliere şcolare existente şi înfiinţarea unei microcooperative agricole de producţie la fiecare şcoală generală. ★ Angajamentul locuitorilor din comuna Brateş cuprinde, printre altele : — folosirea integrală a celor 1.944 hectare teren agricol — proprietatea C.A.P. Brateş — inclusiv suprafeţele date în folosinţă membrilor cooperatori ; — depăşirea planului de producţie-prestaţii la toate unităţile existente sau nou înfiinţate, cu 5 la sută ; — depăşirea planului de aprovizionare a populaţiei cu 10 la sută ; — economie de 25.000 lei prin muncă patriotică la extinderea cu 2 săli şi o scenă a căminului cultural din satul Telechia şi 15.000 lei la reparaţiile capitale ale căminului cultural din satul Pachia ; — lucrări de întreţinere şi reparaţii de drumuri, străzi şi trotuare, prin muncă patriotică, în valoare de 110.000 lei ; — diverse lucrări (plantări de flori, întreţinerea faţadelor clădirilor unor instituţii etc.) prin muncă patriotică însumînd 80.000 lei ; — înfiinţarea unui muzeu la Şcoala generală din Brateş ; — formarea a două noi brigăzi de agitaţie, o echipă de dansuri şi două brigăzi ştiinţifice. HBIBIBIBIBiaiH SIBIBIBIBiaiBIBIBIBiaiHIMIBIBIHiaiBIBIBIBIBiHIBISIBiBIIIIBIBIBII în vederea organizării acţiunilor educative în cinstea aniversării semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist, COMITETUL JUDEŢEAN COVASNA AL U.T.C., invită pe toţi veteranii mişcării de tineret, care au activat in U.T.C., în perioada 1922—1948, să se adreseze comitetelor orăşeneşti şi comunale U.T.C., pentru a participa la aceste acţiuni precum şi la întilnirea veteranilor mişcării de tineret, care va avea loc la nivelul judeţului ! In pag. a 2-a Din HOTĂRÎREA privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare la unele produse agricole. lucrările de alimentare cu apă ! A ORAŞULUI SFIIUTU GHIORGIII IREBUIL ACCELERATE An de an, sumele investite pentru executarea unor lucrări edilitar-gospodăreşti cresc în mod considerabil, ca expresie a grijii partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Astfel, anul trecut, în judeţul nostru au fost alocate mari sume pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizarea oraşelor, sume ce au depăşit 13.000.000 lei. în acest an, demn de menţionat este faptul că alocaţiile bugetare destinate lucrărilor de acest gen au crescut într-o mare măsură, ajungînd la peste 18.000.000 lei. Firesc se naște întrebarea : cum s-au materializat sumele destinate extinderii cu apă și canalizării în 1971, care sînt obiectivele ce s-au construit ? — Anul trecut am avut de executat importante lucrări — ne-a spus tovarăşul Ioan Czini, directorul I.J.G.C. ; eforturile au fost canalizate în special, în vederea alimentării cu apă a oraşului Sfîntu Gheorghe, a zonei industriale (etapa I.), precum şi în vederea lucrărilor de canalizare a oraşului. Cu toată strădania noastră de a asigura constructorului, în speţă I.J.C.M., documentaţia la timp, unele materiale deficitare, precum şi de a-l ajuta ori de cîte ori a fost nevoie, acesta nu a respectat termenul contractual de dare în funcţiune, respectiv 30 noiembrie. Considerăm că I.J.C.M. trebuie măcar acum să-şi concentreze eforturile în vederea terminării lucrărilor restante a căror valoare se ridică la suma de 1 milion lei. Specificăm printre obiectivele ce au intrat parţial în funcţiune anul trecut : frontul de captare, staţia de tratare, conducta de aducţiune şi distribuţie. Avînd în vedere valoarea mare a lucrărilor restante din anul trecut, se impune o mai mare mobilizare de forţe din partea constructorului, o colaborare maioperativă între I.J.GM. şi I.TG.C., în vederea terminării de urgenţă a acestor lucrări, deoarece şi în acest an trebuie executate conform planului de dezvoltare a oraşului o serie de lucrări de mare complexitate în toate oraşele, judeţului. Astfel, în oraşul Sfîntu Gheorghe, va începe etapa a II-a a alimentării cu apă şi canalizare a zonei industriale, continuarea lucrărilor la stația de epurare etc. Demn de relevat, este D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Corul bărbătesc din Sfîntu Gheorghe la o jumătate de veac Ciitarea cîntărilor Corul bărbătesc din Sfintu Gheorghe şi-a săvirşit a 50-a mare clipă din viaţa sa, pe drumul artei... Vestea a răsunat a chemare. A înconjurat tărîmurile judeţului şi a fugit mai departe. Marea sală a Teatrului Maghiar de Stat din Sfintu Gheorghe, s-a dovedit neincăpătoare. Arta nu poate fi prinsă-ntre margini. Prietenii ei adevăraţi nu ţin cont de spaţiu ... Au sosit aici din toate părţile, din toate vîrstele, ca să celebreze 40 de bătrini veşnic tineri, cu aur in suflet şi cintecul pe buze. Şi, ca-ntr-o poezie a lui Coşbuc, ei au venit din cele patru zări într-o sală prea mică pentru emoţia lor ... ... Ora 11. Pe sub cupola înălţată deja spre albastru, răsună în largi acorduri, imnul liniştei şi al purităţii — „Cintecul păcii“ lui Kodály Zoltán. 11 poartă spre soare vocile virile ale coru rilor bărbăteşti de Sfîntu Gheorghe, Bodoc şi Lunca Mureşului ... Inimi unite prin cîntec şi zboruri spre lumina frumoasă ... ...Se spun cuvinte udate denceputuri de lacrimi. Spuse ale bucuriei la o aniversare. Rememorări. Emoţia amintirii. Privire aruncată spre MIINE. Dintr-un AZI socialist. Încărcată de cîntec cu rădăcini mustind din izvoarele acestui pămînt... ...Se spun cîntece. Aşa cum îi stă bine unei celebrări. Le spun prietenii adevăraţi, cîntînd pentru cei 40 de bătrini veşnic tineri. ...Corul din Lunca Mureşului şi cel al cooperativelor meşteşugăreşti din Braşov... Cei din Odorheiul Secuiesc, femeile şi bărbaţii din Lunca de Jos... Deşi aflaţi in sesiune de examene, studenţii din Tîrgu Mureş au venit să evite pentru cei 40 de cîntăreţi... Au venit cel mai bătrîn şi cel mai tînăr corist din Zagon: Antal Szabóşi Maria Deák. Pentru că, aşa cum mărturisea Iosif Csoma, tot din Zagon, „aceasta este şi aniversarea noastră !...“. Cintecul a înflorit şi pe buzele „oamenilor din adincuri“ — minerii de la I.M. Căpeni... Au cintat, împreună cel mai bătrîn şi cel mai tînăr : Szilárd Löld şi Enikő David din Tirgu Secuiesc, Dénes Olasz şi Mariana Malcoci de la Covasna... Se spun cîntece „la o aniversare“... ...La început, în 1921, au fost doar zece... Zece oameni cu aur în suflet şi cintecul pe buze, au pornit pe drumul artei, al speranţei şi al vrerii... Astăzi, pe steagul corului, pe sufletul lui trecut prin vreme se odihnesc 420 de plăcuţe, pe ele fiind lipit cîte-un nume de cîntec-om... „Sînt foarte bucuros că am ajuns pînă la această aniversare! Cei 50 de ani au însemnat mult pentru noi. Am trăit mereu pentru cintecul popular, pentru frumuseţea şi înţelepciunea lui...“, ne mărturisea Károly Gál. Cineva a făcut media de vîrstă a optului: 60 de ani şi 3 luni... „Tinerii“ au peste 40 de ani... Cintecul nu are vîrste. El işi păstrează puritatea şi la zece şi la optzeci de ani... De 15 ani, cei de-acum nu s-au mai despărţit... „Cintecul e o bucurie pentru noi, ne spune János B. Nagy. După ce cînţi, te simţi altfel: mai bun, mai frumos, mai tare...“. Muzica îl înnobilează întotdeauna pe om... ...Vei cînta alături de oameni mult mai bătrini decit tine, Judith... Martha Tonka, Elisabeta Molnár, Judith Kiss, toţi de 14 ani, şi... vor înălţa spre un MIME al lor „Salut cu cîntec“ al lui Birtalan József... Împreună cu dascăliilor... Trei vîrste adunate-ntr-un singur glas de cîntec... 150 de suflete unite-n singura vîrstă a cîntecului... „Păduri foşnitoare, lanuri roditoare, fabrici care aduc belşug, holde care se leagănă. Bucurie curată se-aşterne pe ele. Te salută cu cîntec toţi fiii poporului, pe Tine, Republică Socialistă Românie...“. DAN GIUREA e înţelesuri ale pasiunii ...Ii priveşti mai întîi ochii. Ii vezi „scormonind“ fără-ncetare mediul înconjurător. Şi, pe lîngă nişte determinări dintr-un „registru moral“ — pasiune şi cutezanţă — descoperi privirea proprie naturalistului, căutători continuu al insolitului natural... ... Il cunoşti apoi ca om. La cei aproape 40 de ani ai săi, el te atrage şi pe tine în mrejele unei „nelinişti“ proprii profesiunii sale. Iţi vorbeşte despre multe şi, cînd te uiţi puţin mirat, îţi povesteşte despre multe, iniţiindu-te în liniversul celor care nu cuvîn.14, al celor care au fost ori care sînt. .. ... Şi, dacă doreşti să-l cunoşti mai bine, trebuie să treci pe la Muzeul de istorie din Sfîntu Gheorghe. Nu-i vei găsi, însă, conducînd vizitatorii prin tăcerea vastelor săli, vorbindu-le despre ale naturii minuni .. Ar fi fost poate puţin pentru un om, căruia-i place să „scormonească“ mereu înainte ... Il vei găsi cu siguranţă, aplecat asupra vreunui tratat de paleontologie aplicată, sau pregătind „drumul“ spre public al unor studii de botanică ori zoologie, rezultate valoroase ale aceloraşi „ochi“ scrutători. ... Pe coperta unui studiu care l-a făcut deja cunoscut pe omul care ne-a impresionat, — „Mestecănişul de la Reci“, acelaşi nume — Alexandru Kovács. Şi, a vorbi despre broşură, înseamnă a vorbi şi despre talentul, puterea de pătrundere a cercetătorului. Flora şi fauna din zona nisipurilor Rîului Negru... Mulţi ani de studiu ... Primul semn al existenţei pe aceste locuri a broaştei de mlaştină (specie foarte rară)... Rarităţi floristice care merită a fi luate-n considerare de specialişti . .. ... Vă amintiţi de vestita colecţie de lepidoptere a Muzeului ? Revăzînd-o, Alexandru Kovács a descoperit specii, subspecii şi forme de fluturi absolut noi... Specii despre care nu s-a ştiut nimic ... Forme şi culori pe care „ochii“ acestui om le-au descoperit ... Şi, pentru că omul se poate „uita“ şi-napoi, într-un trecut presărat , acolo, prin piatră de foarte demult. ALEXANDRU HANDREA (Continuare in pag. a 3-a) Corul sărbătorit, în timpul spectacolului