Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)

1972-05-23 / nr. 646

DURA DOUA DECADE Pulsul ritmic al producţiei prefigurează un bilanţ rodnic în decada a II-a din luna mai 1972, colectivele de m­uncă din industria judeţului Covasna au obţinut o seamă de bune rezultate pe linia realizării şi depăşirii sar­cinilor de plan. Colectivele de muncă din întreprinderi, sub con­ducerea organizaţiilor de partid sunt antrenate într-o vie întrece­re socialistă, pentru a cinsti cu rezultate superioare în muncă Conferinţa Naţională a partidului, eveniment marcant în viaţa poli­tică şi economică a ţării. Angaja­mentele suplimentare de depăşi­re a planului, asumate de oamenii muncii din întreprinderile noas­tre în cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului, atestă şi mai mult ataşamentul lor, interesul de a crea valori materiale supli­­ment­a­re de a accelera creştereaa economică a industriei judeţului. în aceste condiţii, producţia materială din industria judeţului în decada a II-a a lunii mai, s-a desfăşurat în general în mod rit­mic, planul aferent acestei peri­oade s-a îndeplinit şi depăşit atît pe ansamblu cît şi la majoritatea întreprinderilor. Astfel, din planul lunar, la pro­ducţia marfă industrială s-a rea­lizat o proporţie de 33,9 la sută, din care în industria republicană 34,5 la sută, în industria locală 32,4 la sută, iar în industria coo­peratistă 31,1 la sută. Valorile realizate peste plan în perioada 1 ianuarie — 20 mai 1972, se materializează în canti­tăţi însemnate de produse reali­zate suplimentar dintre care se pot aminti: lignit 15.413 tone, che­restea răşinoase 1.554 metri cubi, (Continuare in vag a 3-a) în întimpinarea Conferinţei Naţionale a P. C. R. || COLECTIVELE DIN ÎNTREPRINDERI ISI REÎNNOIESC ANGAJAMENTELE Fabrica de amidon Tîrgu Secuiesc Comuniştii, toţi muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc, sînt hotărîţi să întîmpine Conferinţa Naţională a partidului cu rezul­tate economice tot mai bune. Re­cent, la iniţiativa organizaţiei de partid, angajamentele anuale a­­sumate au fost substanţial­ supli­mentate. Astfel, angajamentul la producţia globală, pe întreg anul, a fost suplimentat cu 560.000 lei, iar la producţia marfă cu 520.000 lei, din care 220.000 lei, respectiv 200.000 lei, se vor realiza pînă în preajma Conferinţei Naţionale a partidului, în condiţii de calitate superioară. Depăşirile de producţie se vor realiza prin adoptarea unor mă­suri tehnico-organizatorice, împle­tite strîns cu o intensă muncă po­litică desfăşurată de organizaţia de partid a fabricii, urmărindu-se în primul rind, ridicarea nivelului productivităţii muncii şi îmbună­tăţirea calităţii produselor. Inspectoratul silvic Analizînd rezultatele obţinute in primele patru luni ale anului, pe linia îndeplinirii sarcinilor economice şi de producţie stabili­te pe 1972, precum şi posibilităţi­le de care dispun pentru realiza­rea lor exemplară, lucrătorii In­spectoratului Silvic al judeţului Covasna s-au angajat ca în întîm­­pinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R., şi a marilor sărbători ale poporului din acest an, să-şi de­păşească planul la valoarea pro­ducţiei globale cu două milioane Iei , din care cu un milion pînă la finele semestrului I. Tot pînă la sfîrşitul primului semestru, pla­nul producţiei destinate exportu­lui, va fi depăşit cu 50 mii lei valută, iar planul de investiţii cu 500.000 lei — din care, cu peste 100.000 Iei la structura construc­ţii — montaj. (Continuare in pag a 3-a) 1 Serbările cîmpeneşti IKA ’72“ IOC, tinereţe „iată-ne pentru a patra oa­ră pe aceste meleaguri pito­reşti, uniţi in gind şi simţire, aici unde freamătul codrului şi murmurul piratelor, falnici­­le stinci, dar mai cu seamă ruinele seculare ale cetăţii Ika, ne povestesc, nouă celor de azi, de gloriosul trecut de luptă al oamenilor de pe aces­te meleaguri. Dorim din su­flet — spunea in continuare Ştefan Varadi, primarul comu­nei Cernat — să vă simţiţi bi­ne la noi. Cu aceste gînduri şi sentimente deschidem serbări­le „lka — 1972“. Marea serbare cîmpenească organizată duminică în vecină-­­ tatea ruinelor cetăţi lor de la Cernat, a începu­t, sub semnul u­­nei totale bune dispoziţii, miile de cetăţeni, prezenţi aici, bu­­curîndu-se din plin de dărnicia căldurii soarelui, de aerul o­­zonat al pădurilor din apro­piere, de pitorescul locurilor. Cea de-a patra ediţie a ser­bărilor cîmpeneşti organizate la cetatea Ika­­ Cernat, a găz­duit, totodată, şi antrenan­tul festival al formaţiilor ar­tistice şcolare din liceele din Sfintu Gheorghe, Tîrgu Secu­iesc, Baraolt, Covasna şi Intor­sura Buzăului. Acest „mini-festival“, cum ne spunea primarul comunei Cernat — şi-a propus şi a reu­şit cu prisosinţă să faciliteze tinerilor artişti amatori din li­ceele judeţului, o mai bună cu­noaştere, un util schimb de ex­perienţă. Pe scena improviza­tă un aer liber, în faţa a nu­meroşi locuitori ai comunei Cernat, a nenumăraţi oaspeţi din împrejurimi, elevii-artişti, soli ai artei populare de pe în­treg cuprinsul judeţului, s-au întrecut în măiestrie şi voio­şie, au oferit celor prezenţi bo­gate clipe de delectare. Printre cei care au făcut să vibreze po­diumul estradei dintre meste­ceni i-am întîlnit pe elevii Nagy László şi Veronka Kürtön de la Liceul Baraolt, pe Ilon­ka Koos şi Dene Benkö de la Liceul nr. 1 din Sfintu Gheor­ghe, pe Sándor Vida şi Ilonka Kerekes de la Liceul Tîrgu Se­cuiesc, pe Costică Tone şi Ele­na Roşea de la Liceul din In­torsura Buzăului. Nu mai pu­ţin apreciaţi şi, bineînţeles, a­­plaudaţi, au fost soliştii vocali Dana Popescu şi Edith Bene de la Liceul Baraolt, Lenke Göther de la Liceul nr. 1 Sfin­tu Gheorghe sau Izabella Fé­sus de la Liceul Tîrgu Secu­iesc. Ca recunoaştere a artei in­terpretative a celor ce şi-au adus aportul la reuşita festi­valului, Comitetul judeţean al U.T.C. a decernat tuturor formaţiilor „Diploma de onoa­re“ a Comitetului judeţean Co­vasna al U.T.C. Din partea ti­neretului comunei Cernat an­samblurile au primit — ca a­­mintire — o plachetă avînd pe ea gravat conturul cetăţii lka-Atît festivalul cît şi serbarea în sine au constituit o certă reu­şită. Cu ochii numai zîmbet bătrînul Mathi Dezsö din Cer­nat îmi spunea, privindu-i pe dansatori : „Frumos, tare fru­mos. Parcă-ţi vine să-ţi aduci aminte de anii tinereţii. Bravo copii !“ Soare, veselie, tinereţe, cîn­­tec şi joc, iată numai cîteva din caracteristicile serbării de duminică. O zi plină pentru cei prezenţi, o notă bună pentru organizatori. I. POPA Artistele amatoare d­in ansamblul din Intorsura Buzăului PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a­ Consiliului popular judeţean Se lărgeşte gama serviciilor poştale Incepînd cu data de 25 mai a.c., la sediul Oficiului poştal Sfintu Gheorghe va lua fiin­ţă un punct vamal, prin in­termediul căruia cetăţenii din judeţul nostru vor putea ex­pedia în străinătate colete poştale conţinînd cadouri, cărţi, albume, discuri etc. înfiinţarea acestui ghişeu, vine să lărgească gama servi­ciilor P.T.T.R. pe care Direc­ţia judeţeană de poştă şi tele­comunicaţii Covasna le pune la dispoziţia cetăţenilor din judeţul nostru. Anu I V Hr. 646 MARJI, 23 mai 1972 4 pagini 30 bani Perfecţionarea conducerii activităţii economice Activitatea de marketing — imperativ al unei conduceri moderne, eficiente Marketing ? V-aţi pus această întrebare tovarăşi conducă­tori de unităţi ? Nu ? Nu consi­deraţi că interesează unitatea dv. ? Dar, sînteţi preocupaţi de următoarele întrebări : Ce se poate vinde ? In ce condiţii ? La ce preţ ? Unde ? Cui ? Cum ? Cînd ? Da ! Numai de o parte din aceste întrebări ? Practica demonstrează însă, din zi în zi mai mult, că eficienţa econo­mică reclamă cunoaşterea răspunsului la toate (!) aceste între­bări, răspuns pe care îl puteţi afla prin crearea unei optici fa­vorabile marketingului, prin promovarea activităţilor, metode­lor şi tehnicilor ce definesc marketingul. Una din atributele esenţiale ale muncii de conducere, ne re­ferim la una de calitate, o con­stituie previziunea, munca în perspectivă. O conducere efi­cientă în sfera producţiei mate­riale înseamnă a şti de astăzi ce se va cere pe piaţă mîine, să ştii de astăzi ce eficienţă e­­conomică poţi obţine mîine dacă vei oferi spre vînzare produsul ,,x“ sau „y“, înseamnă printre altele renunţarea la , neeconomi­­coasa idee,de a produce de dra­gul de a produce. In acest con­text, activitatea de marketing, posibilităţile oferite de aceasta, ne stau la dispoziţie ca un pluri­valent „binoclu“, cu care se poate privi în depărtare, spre mîine, şi în acelaşi timp, se pot viza procesele economice „la zi“ printr-o „lentilă“ a eficienţei e­­conomice. In cadrul Consfătuirii privind activitatea de comerţ exterior, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia necesitatea ca în fiecare întreprindere — nu numai în cele care exportă direct — să ia fiinţă compartimente capabile să urmărească sistematic evo­luţia conjuncturii, să orienteze producţia în deplină concordanţă cu cerinţele pieţei externe şi in­terne, să promoveze vînzările, să cunoască în permanenţă ultimele noutăţi pe plan mondial. Punctele de la care se poate porni în efectuarea unei investi­gaţii asupra promovării marke­tingului, împărtăşite de majori­tatea specialiştilor, sunt în prin­cipal următoarele : desfăşurarea activităţii de marketing nu re­clamă obligatoriu, cel puţin la început, fonduri deosebite, noi posturi în schemă — cum se spune, iar în al doilea rind, că nu e necesar ca o întreprindere să aibă o anumită „mărime“ HERMAN ROSNER De la filele cărţilor la „firele“ războiului de ţesut : sau, teorie + practică = diploma unor viitori buni meseriaşi. Iată un calcul de bază la Şcoala profesională textilă din Sfintu Gheorghe. (Continuare in pag a 3-a) NAŢIONALE A SCRIITORILOR în sala mică a Palatului Repu­blicii Socialiste România au înce­put, luni dimineaţa, lucrările Conferinţei Naţionale a scriitori­lor. Eveniment de o deosebită im­portanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi construc­tiv schimb de păreri în presă şi în publicaţiile de specialitate, Con­ferinţa — for amplu, reprezenta­tiv — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creaţiei scriitoriceşti şi va anali­za cele mai eficace căi pentru a transpune în opere literare, într-o expresie origi­nală, de aleasă ţinută artistică, " viaţa şi munca eroică a construc­torilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii o­­rînduiri sociale, măreţul program propus de partid privind făuri­rea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrări­le Conferinţei iau parte numeroşi invitaţi , reprezentanţi ai institu­ţiilor centrale şi organizaţiilor de masă, membri ai conducerii ce­lorlalte uniuni de creaţie, alţi oa­meni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zaharia Stancu, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor. Participanţii au ales în unani­mitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii Scrii­torilor şi ai Comitetului de par­tid, scriitori membri ai Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost adop­tată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consi­liului Uniunii Scriitorilor pe pe­rioada noiembrie 1968—mai 1972; Raportul de activitate al Comi­siei de cenzori, pe aceeaşi peri­oadă . Discuţii . Aprobarea acti­vităţii Uniunii Scriitorilor şi a Comisiei de cenzori; aprobarea statutului Uniunii Scriitorilor ; A­­legerea Consiliului Uniunii Scrii­torilor, a Biroului şi a conducerii operative a Uniunii Scriitorilor şi a Comisiei de cenzori. Conferinţa a adus un pios oma­giu scriitorilor decedaţi în peri­oada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, preşedintele U­­niunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Co­misiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile ge­nerale asupra rapoartelor pre­zentate. Au luat cuvîntul scriito­rii : Constantin Chiriţă, Alecu Ivan Ghik­a, Mircea Radu Iaco­­ban, Hajdú Győző, Ilie Păunes­­cu, Ion Negoiţescu, Radu Câr­­neci, Ion Gheorghe, Virgil Teo­­dorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Di­ma, Szász János, Aurel Moare, Romulus Vi­pescu, Dan Zamfi­­rescu, Létay Lajos, Leoni'd Di­­mov, Corneliu Leu, Liviu Brato­­loveanu. Lucrările Conferinţei continuă. (Agerpres) La autobaza din Sfintu Gheorghe : Noi maşini în dotare Recent, parcul auto al Autobazei de transporturi din Sfintu Gheorghe, s-a îmbogăţit cu încă trei camioane Bucegi de mare ca­pacitate, seria 115, cu patru autobuze şi două autobasculante, care, pe lingă mijloacele de transport existente, vor contribui într-o mai bună măsură la deservirea promptă a beneficiarilor. Avînd în vedere sporirea parcului de maşini, s-a organizat un curs de calificare pentru şoferi, categoria C. şi E. Totodată, pentru buna întreţinere a maşinilor din fonduri de mică meca­nizare, se află în fază finală construcția stației de gresare şi schimbare a uleiului. ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT : NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Conferinţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor — 19 mai 1972. Eforturile depuse în aceste zile se vor materializa la toamnă in recolte bogate C.A.P. Catalina, una din unită­ţile agricole cooperatiste frun­taşe în judeţ, nu-şi dezminte fai­ma nici în campania de întreţi­nere a culturilor. Pătrunşi de hotărîtoarea importanţă a lucră­rilor de prăşit mecanic şi ma­nual, de ierbicidat, cooperatorii cătălineni se află din zori pînă în seară pe cîm­p lucrînd intens la eliberarea de buruieni a culturilor de cartofi şi sfeclă. 255 de hectare, cît numără su­prafaţa plantată cu cartofi la C.A.P. Catalina, au fost prăşite de două ori, iar 150 hectare au fost ierbicidate cu soluţie Pro­­metrin. Culturile de sfeclă nu sunt lăsate nici ele pradă buru­ienilor. Au fost prăşite o dată cele 75 hectare, iar a doua oară mai bine de 35 hectare. Situaţia la zi a lucrărilor de întreţinere a culturilor pe terenurile C.A.P. Catalina este de natură să ge­nereze un robust optimism în rîndul cooperatorilor, care sunt convinşi că şi anul acesta vor obţine rezultate dintre cele mai bune. Preşedintele C.A.P., Mihály Kovács, cu care stăm de vorbă, este oarecum pus în încurcătură de întrebarea noastră : „căror factori se datoresc rezultatele bu­ne pe care le obţineţi?" — N-aş putea să vă dau un răspuns prompt. Sincer să fiu nu am stat niciodată să analizez, să despic firul în patru şi să aflu cauzele pentru care treaba La C.A.P. Catalina merge bine. Noi suntem­ obişnuiţi să lucrăm, nu să analizăm. To­tuşi dacă vreţi am să încerc ! în­treaga campanie de primăvară s-a desfăşurat în condiţii bune datorită, în primul rind folosirii integrale, eficiente a timpului deosebit de favorabil, atît la lu­crările de însămînţări şi plantări cît şi acum, la întreţinerea cultu­rilor. In al doilea rind gradul înalt de mecanizare ne-a ajutat în mod substanţial. Iar în al treilea rind — mă refer la campania de însămînţări — preo­cuparea permanentă pe care am avut-o cu asigurarea unor canti­tăţi suficiente de sămînţă de calitate. Dacă la toate acestea a­­dăugăm dăruirea cu care au muncit cooperatorii şi preţiosul sprijin acordat de Comitetul comunal de partid (secretar to­varăşul Ernő Fillöp), putem avea o imagine clară a factorilor ca­re au înlesnit bunul mers al lucrărilor în cooperativa noastră agricolă. Munca în acord global şi-a do­vedit, anul trecut, pe deplin e­­ficienţa. Veniturile cooperatori­lor au crescut în mod simţitor, producţia de cartofi obţinută la hectar a fost una dintre cele mai bune din ţară, fapt pentru care C.A.P. Catalina a fost dis­tinsă cu „Ordinul Muncii“ cla­sa I. Şi anul acesta cooperatorii au semnat angajamentele pen­tru munca în acord global soli­­citînd chiar suprafețe mai mari cultivate cu cartofi. Sunt fami- MARIUS DEAC (Continuare in pag­i­­­a) După douăzeci de ani . . . Iunie, 1952, sfirşit de an şco­lar. La şcoala generală din Intorsura Buzăului, 22 de e­­levi ai clasei a Vll-a aştep­tau copleşiţi de emoţie, ulti­ma oră de dirigenţie, ora despărţirii de cea care fusese un al doilea părinte, profe­soara Mariana Cursaru. Au trecut zile, luni, ani, au trecut alte ore de dirigenţie cu alţi profesori, dar poveţe­le, îndemnurile dirigintei din clasa a Vll-a, cuvintele calde de bun rămas, făceau să zboare gîndul fiecăruia, în clipele de răgaz, spre şcoala adăpostită de brazi, unde s-au scurs pe nesimţite fru­moşii ani ai copilăriei. Şi iată că după 20 de ani, clopoţelul exprimînd dorinţa mărturisită sau nu a tuturor a sunat iar pentru o oră de dirigenţie, dar o oră de diri­genţie cu totul diferită... Di­riginta se numea acum Ma­riana Bobeş, una şi aceeaşi persoană cu directoarea... liceului (nu din satul) ci din oraşul Intorsura Buzăului. E­­rau prezenţi la această oră, alături de „dirigintă“ direc­torul de atunci Alexandru Hagiu, ceilalţi profesori, pri­marul oraşului, tovarăşul Ser­giu Monolatos, un grup de pionieri şi elevi. A fost o întîlnire emoţio­nantă, in care au vibrat la unison sentimentele de dra­goste şi recunoştinţă a 22 de oameni, pentru mina de das­căl ce le-a îndrumat primii paşi spre viaţă. V veregut. corespondent ul 1­1 Pînă nu demult, Jibacca era cunoscută în Cuba doar ca lo­calitate balneară, situată pe ţărmul de nord-est al provin­ciei Havana, cu vile cochete construite de protipendada de altădată de-a lungul plajei cu nisip fin. Mai puţin se ştia despre existenţa a zeci de fa­milii de ţărani care locuiau în condiţii mizere, în „bohios“ (colibe) răsfirate printre coli­nele cu păşuni mănoase ce se­ întind către interiorul provin­ciei. Aici moştenirea grea a trecutului era vizibilă la tot pasul. V. STAMATE Corespondent Agerpres în Cuba (Continuare in pag . 4 Jibacoa —i un nou sat I model pe harta Cubei !

Next