Cuvîntul Nou, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 732-757)

1972-09-01 / nr. 732

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ' --------------- ' ! Importantei I depășiri­­­i de plan ! I Muncitorii' forestieri din par- ^ ; chetele sectorului de exploa- 1 I tare a lemnului din Coman- î ^ dău, au încheiat primele opt \ 1 luni ale anului cu un frumos t­a bilanţ, materializat în impor- .’ t tante cantităţi de material lem- \ 4 nos peste plan. Astfel, planul 1 J producţiei globale pe luna au- , ț gust a fost depăşit­ cu 39,33 la 1 i sută, iar cel al producţiei mar- ^ Z fă cu 19 la sută. Trebuie pre- i * cizat că toate depăşirile au e- J i ch’lvalent în producţie fizică, ț I De la începutul anului şi pî- i I nă în prezent, s-au expediat ’ ^ peste plan fabricilor de pre- i 4 lucrare a lemnului 2.680 mc. i . lemn gater răşinoase și 2.300 Z \ mc. buşteni gater fag, aceste ‘ 4 depăşiri fiind obţinute printr-o ^ 1 sortare judicioasă a materialu- ^ lui lemnos. \ I t La sectorul de exploatare ^ \ a lemnului — \ i Comandău ) In pagina a 2-a mce 1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA în spiritul Conferinţei Naţionale a P.C.R., oamenii muncii din judeţul nostru întîmpină cea de-a XXV-a aniversare a Republicii dînd viaţă zi de zi angajamentului. La şantierul nr. 1 al I.J.C.M. Măsuri concrete pentru ridicarea nivelului productivităţii muncii Avînd în vedere deosebita im­portanţă a activităţii din con­strucţii, Conferinţa Naţională a stabilit ca în următorii 4-5 ani să se dubleze productivitatea muncii în acest sector, indicîn­­du-se, totodată, căile pentru în­făptuirea acestui deziderat, creş­­­terea gradului de mecanizare a lucrărilor din construcţii, intro­ducerea de noi tehnologii, de materiale eficiente, realizarea programului de dotare cu maşini, utilaje, scule şi dispozitive de mare productivitate, folosirea ju­dicioasă a materialelor şi utila­jelor, îmbunătăţirea organizării muncii pe şantiere, precum şi ri­dicarea calificării muncitorilor şi cadrelor tehnice. Colectivul şantierului nr. 1 al I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe, anali­zînd posibilităţile de reducere a duratelor de execuţie, de reali­zare a sarcinilor actualului cinci­nal înainte de termen, întreprin­de o serie de măsuri de ordin tehnic şi organizatoric, ce vor conduce la creşterea rapidă a productivităţii muncii. Spicuim cîteva dintre măsurile de ordin organizatoric adoptate, care, după preliminările cadrelor tehnice de pe şantier, în 1973 vor conduce la o sporire a pro­ductivităţii de 3,5 la sută. In lan­sarea producţiei la nivelul for­maţiilor de lucru, se va avea în vedere nominalizarea pe fiecare formaţie a activităţilor ce trebuie executate într-un interval de 15—60 zile. Totodată, se vor pre­ciza tehnologiile, resursele nece­sare şi termenele de realizare. Astfel, se va asigura creşterea D. TOMA Se construieşte un nou bloc în ca­rtierul Simeria. Muncitoarea fruntaşă Ana Te­­cuşan, de la S.I.L. Zăbrătău. Propunerile îşi arată eficienţa Ca urmare a propunerii făcute în adunarea generală a oamenilor muncii de la I. M. Căpeni, de către minerul Nagy Ferenc, de a se înfiinţa în subteran un atelier de reparaţie a stîlpilor de susţinere hidraulici, conducerea întreprinde­rii a înfiinţat un asemenea atelier într-un abataj frontal de la sectorul Vîrghiş­­. Prin înfiinţarea acestui atelier se reduc în mod substanţial imobilizările stîlpilor de susţine­re, precum şi cheltuielile de transport determinate de scoaterea acestora la suprafaţă. Proiectul de lege cu privire la dezvoltarea economico-so­­cială planificată a României, supus dezbaterii publice, con­stituie un document progra­matic de o excepţională im­portanţă teoretică, dar mai a­­les practică, constituind „bu­sola“ ce va „ghida" mersul ascendent şi neîntrerupt al e­­conomiei naţionale, asigurînd, astfel, linia economico-politi­că a Partidului Comunist Ro­mân — ridicarea la un înalt grad de viaţă şi civilizaţie. Proiectul prevede şi asigură realizarea dezvoltării econo­­mico-sociale pe baza planului naţional unic, plan ce coor­donează procesul reproducţiei socialiste lărgite, dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoare­lor vieţii sociale, a tuturor lo­calităţilor şi judeţelor ţării, îmbinind armonios interesele prezente, cu cele de perspec­tivă ale naţiunii socialiste. Conducerea planificată a dez­voltării economico-sociale, a­­vînd la bază principiul cen­tralismului democratic, „care îmbină în mod organic con­ducerea întregii activităţi pe baza planului naţional unic cu autonomia funcţională a fie­cărei unităţi" trebuie să se­sional, economico-social, ela­borat ştiinţific, în concordan­ţă cu sistemul de evidenţă şi control. Sistemul informaţional elaborat va trebui să fie îm­bunătăţit în permanenţă, pen­tru a putea răspunde necesi­tăţilor conducerii ştiinţifice a­nei unităţi economice, a fiecă­rei unităţi administrative şi teritoriale, la crearea venitului naţional, să se adopte acei in­dicatori sintetici care măsoară „efectul final“ al activităţii de producţie. Consider că indica­torii „producţia netă" şi a re-activităţii economo-sociale, oferind la toate nivelurile de conducere posibilitatea adop­tării unor decizii concretă, o­­perative și eficiente. In vede­bazeze pe un sistem informa­­rea măsurării aportului fiecă-In dezbatere publică . Proiectul de lege cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României Mai bine precizată activitatea comercială a centralei neficiul“ caracterizează rezul­tatele economice obţinute de fiecare întreprindere în raport cu fondurile puse la­ dispozi­ţie, iar la nivel teritorial-ad­­ministrativ evidenţiază aportul fiecărei unităţi în parte la crearea venitului naţional. Una din problemele cheie de care depinde bunul mers al producţiei, o constituie ac­tivitatea de aprovizionare-des­­facere, activitate ce joacă un rol important, atît la nivel de întreprindere, cît şi la nivel de centrală. Din experienţa de pînă acum rezultă că elabo­rarea proiectelor de planuri anuale se face fără asigurarea, ■ în prealabil, a desfacerii pro­­ducţiei prin contracte.­­ In ceea ce priveşte asigura­rea cu contracte a aprovizio- ■ nării tehnico-materiale şi des­facerii, sunt statornicite două NIŢĂ PREDA, economist la Direcţia judeţeană de statistică (Continuare in yay a 3-a; (Continuare în pag a 3-a) Anul V fer. T32 VINERI, 1 septembrie 1972 4 pagini 30 bani Fruntaşii nu se dezmint­e Puternic angrenat în între­cerea socialistă, colectivul de muncă al exploatării electro­­energetice a judeţului Covas­na este ferm hotărît să ob­ţină şi în acest an titlul de în­treprindere fruntaşă pe ra­mură. In acest scop, muncito­rii, inginerii şi tehnicienii îşi concentrează eforturile pentru o mai bună servire a benefi­ciarilor, pentru executarea lu­crărilor înainte de termen. Astfel, lucrările de alimen­tare cu energie electrică a blo­curilor din zona spitalului s-au executat înainte de ter­men, soluția adoptată rămî­­nînd definitivă. In această ac­ţiune s-au evidenţiat electri­cienii János Barli şi István Gondos. La I.I.L. „Spicul“ Cantităţi suplimentare de bioxid de carbon Printr-o mai bună organizare a muncii şi prin aplicarea unui studiu efectuat în cadrul I.I.L. „Spicul“, la secţia de îmbuteliere a bioxidului de carbon din Covasna, în prezent se îmbuteliază, zilnic, cu 30 la sută mai mult decît cantitatea planificată. Este vorba de modificarea diagramei de um­plere, fapt ce a determinat sporirea productivităţii muncii. Producţia suplimentară obţinută lunar prin acest proce­deu depăşeşte cantitatea de 12.000 kilograme bioxid de carbon. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Combinatul siderurgic de la Hunedoara a asimilat în acest an 19 mărci noi de oţeluri cu caracteristici îmbunătăţite. Desfăşurînd o activitate sus­ţinută pentru a oferi uzinelor beneficiare cantităţi sporite de metal cu caracteristici calitati­ve superioare, siderurgiştii hunedoreni au ridicat la 50 la sută ponderea oţelurilor de calitate şi aliate în producţia de metal pe care o elaborează în acest an, îndeplinind astfel înainte de termen angajamen­tul iniţial care prevedea atin­gerea acestui nivel în 1973. De la începutul anului şi pînă în prezent, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii care deser­vesc cuptoarele martin şi e­­lectrice ale Combinatului hu­­nedorean au elaborat supli­mentar o cantitate de oţel aliat echivalentă cu metalul necesar pentru fabricarea a peste 1.400 de autocamioane. La uzina de fire şi fi­bre sintetice, din Iaşi, a fost asimilat recent cel de-al 27-lea produs­­ firul tehnic special pentru benzi electroizolante şi pentru izolaţii la motoarele e­­lectrice. Primele cantităţi au şi fost livrate uzinei speciali­zate din Craiova. Asimilarea acestui nou tip de fir tehnic, care se procura pînă în pre­zent din import, aduce anual o economie de 2 milioane lei valută. Tot în vederea unei importante economii valutare specialiştii uzinei lucrează la realizarea unei instalaţii pen­tru obţinerea foliei polisterice, folosită pentru izolaţii la condensatoare şi maşini e­­lectrice. Rezistenţa electri­că foarte mare o reco­mandă şi pentru alte între­buinţări în industria de apa­­rataje şi materiale electrice. Atît tehnologia, cit şi instala­ţia respectivă sunt rodul cerce­tării ştiinţifice a specialiştilor uzinei. A doua navă frigorifică colectoare, inclusă în dotarea flotei noastre de pescuit oceanic — „Polar 2“ — este gata să ridice ancora pentru prima călătorie de producţie. Noua navă, are un deplasament de 10 000 tone, dispunînd de pa­tru magazii frigorifice. Ea este dotată cu instalaţii moderne de navigaţie şi de manipulare a peştelui, motoarele puterni­ce putîndu-i asigura o viteză de 16,4 noduri şi o autonomie sporită. Ca şi „Polar 1", care şi-a anunţat înapoierea din prima cursă cu o bogată încărcătură, „Polar 2“ va prelua recolta de peşte de la bordul traulerelor noastre care acti­vează în apele oceanului Atlantic. Prin înzestrarea cu noi traulere şi nave frigorifice colec­toare, capacitatea flotei româneşti de pescuit oceanic spo­reşte anul acesta cu 45 la sută. (Agerpres) Noul centru al oraşului Motru, puternic centru al industriei noastre miniere. Toate complexele intercooperatiste trebuie predate la termenul fixat Pe lîngă dezvoltarea intensivă a producţiei animaliere care se înfăptuieşte prin introducerea unor rase de animale mai pro­ductive, prin selecţie şi furajare raţională, creşterea consumului de alimente ce provin din secto­rul zootehnic impune sporirea continuă a numărului de anima­le. Mărirea şeptelului, pe lîngă alţi factori subiectivi, este con­diţionată, în primul rînd, de existenţa spaţiilor de adăpostire a animalelor în perioada de stabulaţie. In ultimii doi ani, în urma in­dicaţiilor conducerii de partid şi de stat, cu privire la lărgirea cooperării intre unităţi, în jude­ţul nostru au luat fiinţă trei a­­sociaţii intercooperatiste pentru creşterea vacilor cu lapte. In ca­drul acestor asociaţii s-a hotărît organizarea la Chichiş, Ghidfalău şi Mărtineni a unor complexe de vaci cu o capacitate de câte 500 vaci de lapte, fiecare. După avizarea proiectului complexelor, Direcţia generală a agriculturii din judeţ, împreună cu cele trei asociaţii intercooperatiste, a sta­bilit, pe bază de protocol, cu I.J.C.M. Covasna, executarea lu­crărilor, în contractul încheiat fixîndu-se ca termen de punere în funcţiune data de 31 octombrie 1972. Prin urmare, popularea cu animale a acestor obiective tre­buie să aibă loc în toamnă, la sfîrşitul perioadei de păşunat. Junincile vor fi livrate de că­tre cooperativele agricole asocia­te, animalele fiind selecţionate şi marcate încă din primăvară. Avînd în vedere că momentul reîntoarcerii animalelor din pă­şune se apropie cu paşi repezi, iar unităţile cooperatiste asociate nu vor putea caza acele animale pe care le-au destinat complexe­lor de vaci, am vizitat într-una din zilele trecute toate cele trei complexe, pentru a ne face o i­­dee despre stadiul lucrărilor de construcţie. Iată-ne, deci, la complexul din Ghidfalău, unde ne întîmpină responsabilul cu construcţiile — maistrul István Gergely, de la şantierul nr. 2 al I.J.C.M. Lucră­rile la acest complex sunt într-o fază destul de avansată. In pre­zent se lucrează la turnarea betonului în padocuri şi la fini­sarea creşei pentru viţei. Mai sunt, însă, o serie de lucrări de care constructorul nu s-a apucat încă, cum ar fi drumurile şi ca­nalizarea zonei din exterior. La fel nu sunt montate încă gardu­rile de metal şi nici izolaţia ter­mică nu este terminată la adă­postul de tineret. Nici captarea izvoarelor nu s-a făcut încă, deşi conductele de aducţiune a apei au fost aşezate cu mult timp înain­te. Asfaltarea standurilor şi a padocurilor trebuie terminată ne­apărat înaintea populării graj­durilor cu animale. Dificultatea constă în lipsa malaxoarelor ne­cesare preparării asfaltului. Popasul următor l-am făcut la complexul din Chichiş. Construc­ţia acestei unităţi este aproape terminată, doar asfaltarea dru­murilor exterioare şi introduce­rea curentului electric nu s-a făcut încă. „Asfaltarea drumu­lui, care însumează o suprafaţă de circa 3.000 metri pătraţi, nu se poate executa cu mijloace pro­prii , arată maistrul Iosif Zsolt. Ca să putem preda lucrarea la timp, avem nevoie de asfalt pre­parat la staţia de asfaltare a Di­recţiei judeţene de drumuri şi poduri. In această privinţă este absolu­t necesar să fim sprijiniţi D. SZABÓ (Continuare în pag a 3-a) La C.­V.P. Biborţeni se balotează paiele. Foto : BARTHA ARPAD

Next