Cuvîntul Nou, martie 1974 (Anul 7, nr. 1195-1221)

1974-03-27 / nr. 1217

Pag. 2 In Editura politică au apărut Ion Trăistaru „REPRODUCŢIA SOCIALĂ ÎN CONDIŢIILE REVOLUŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE“ In lucrare sunt examinate principalele schimbări care s-au petrecut în conţinutul forţelor de producţie şi al producţiei sociale ca urmare a acţiunii în economie a revo­luţiei tehnico-ştiinţifice. Auto­rul se ocupă în mod deosebit de modificarea conţinutului reproducţiei sociale care, după părerea sa, cuprinde noi ele­mente (cercetarea tehnico­­ştiinţifică, învăţămintul şi e­­ducaţia, prospectarea bogăţii­lor naturale, dirijarea con­ştientă a dezvoltării economi­ce), integrate în două momen­te ale reproducţiei : a) forma­rea şi stocarea resurselor şi b) alocarea resurselor, alături de celelalte patru momente (producţie, repartiţia, schimbul şi consumul). Autorul propune un nou mo­del al reproducţiei sociale ca­re să cuprindă patru sectoare: producţia mijloacelor de pro­ducţie ; producţia bunurilor şi­­ serviciilor de consum; repro­ducţia forţei de muncă ; servi­ciile neproductive. Cu ajuto­rul acestui model sunt eviden­ţiate o serie de noi aspecte ale reproducţiei cum sunt: co­relaţia dintre producţia mij­loacelor de producţie şi pro­ducţia bunurilor de consum, rolul comerţului exterior în reproducţia socială, importan­ţa structurii economice pentru realizarea produsului material total, corelaţia dintre înzes­trarea tehnică a muncii şi efi­cienţa economică şi altele. Constantinescu Ion: DIN ÎNSEMNĂRILE UNUI FOST REPORTER PARLAMENTAR, CAMERA DEPUTAŢILOR. 1919-1939’ (note şi memorii) Intr-un stil , viu, reporteri­cesc, autorul, care a cunoscut personal activitatea parlamen­tului român între cele două războaie mondiale, împărtăşeş­te cititorului din însemnările şi amintirile sale privind mo­mentele cele mai semnificati­ve. In carte, care se înscrie în istoriografia actuală ca o pri­mă lucrare de acest gen, sunt conturate figurile unor depu­taţi comunişti, socialişti, ale altor parlamentari, oameni po­litici de prestigiu, poziţiile di­verselor partide şi grupări, preocupările lor, evenimentele dezbătute, declaraţiile şi so­luţiile emise, spicuiri din dis­cursuri, aspecte din culisele parlamentului. Paginile cărţii evocă atitudi­nea plină de responsabilitate pentru destinele poporului şi patriei a deputaţilor comunişti şi socialişti, ca Lucreţiu Pă­­trăşceanu, Gheorghe Cristescu, Alexandru Dobrogeanu-Ghe­­rea, Lothar Rădăceanu, şi a u­­nor oameni politici de cultură burgheză, ca Petre Andrei, Ni­­colae Iorga, Nicolae Titulescu, Nicolae Lupu, Armand Căli­­nescu ş.au care de pe poziţii ideologice diferite, s-au aflat nu o dată, conştient sau spon­tan, pe aceeaşi platformă în înfruntarea cu exponenţii reac­­ţiunii. Cartea reconstituie atmosfe­ra de epocă, întreţinînd neslă­bit interesul cititorului. Presa satirică românească din Transilvania 1860 — 1918 Inaugurate în pragul dece­niului şapte al veacului tre­cut, revistele satirice româ­neşti din Transilvania reflectă procesul de specializare şi de maturizare a presei noastre din această epocă, integrat rit­mului şi traiectoriei prefigurate de presa europeană. Datorită profilului lor specific, aceste foi reuşesc, în pofida împreju­rărilor ostile publicisticii mi­litante, să surprindă cu acuitate momentele de criză sau evenimentele curente, lup­ta de opinii şi starea generală de nemulţumire, provocate de contradicţiile adinei ale siste­mului social-politic. Prin cău­tările şi exerciţiile lor, revis­tele aduse în discuţie au pre­gătit procesul de maturizare al literaturii noastre umoristico­­satirice şi de perfecţionare a instrumentelor ei. Textele selectate in antolo­gie^ reunesc materiale" de di­verse tipuri (articole, versuri, proză) din revistele satirice constituite intr-un ciclu uni­tar si continuu. („Tutti Frutti“, „Umoristul“, „Gura satului" sau „P­iculiciu") si di­n cele de lungă durată („Calicul“, „Vul­turul"), sinustive atît pentru preocupările variate ale pre­­­sei noastre satirice, cît și pen­tru modalităţile proprii de e X­ presie. j. fEQREA ‚z**0*N«jfl*»e**} * Cronică cinefilă A­v­entura i ii ar­win Cd pînă și celebrul naturalist englez a devenit un erou de Ulm artistic nu ne mai miră atît de mult căci cu toţii înţe­legem lipsa de originalitate in care se zbate aria contempora­nă. Toate marile teme au fost reluate în diferite feluri, au fost sintetizate sau dezmem­brate în părţi mai mici, litera­tura a împrumutat de la pictură şi invers, cinematogra­ful a luat de la toate celelalte arte diferite motive „adapt'm­­du-te" pe cînd televiziunea a pastişat pur şi simplu cine­­matograful. A sosit deci­­vre­mea cînd bătrînul liniştit şi re­­tras care a pus bazele evolu­­ţionismului, provocînd cea mai serioasă fisură in bigotismul contemporanilor, a fost „ne-­­ voit" să apară­ pe ecrane în­­truchipind un personaj roman­tic, tipic perioadei în care a trăit, cum par să insinueze au­torii — pe nume Charles Dar­win care... în 1831, a pornit pe vasul „Beagle" Intr-o călă­torie In jurul lumii, timp In care a observat viaţa anima­lelor din multe şi îndepărtate locuri de pe glob, avînd ast­fel prilejul să-şi argumenteze sieşi prezumţiile cu privire la filogenia vieţuitoarelor şi în primul rind a omului şi în ur­ma căreia a scris lucrarea „O­­riginea speciilor" care a pro­vocat un mare scandal şi el a fost atacat la Oxford de că­tre episcopul Wilberforce, dar se găseau de faţă şi prieteni ai lui care l-au apărat şi Dar­win a rămas senin şi liniştit aşteptînd judecata posterităţii. Realizarea lui Jack Coufler nu este un film strict biogra­fic, sau o monografie a unei anumite perioade din viaţa artistului. Autorii au cercetat izvoarele istorice şi apoi au însăilat o ficţiune cinematogra­fică ce poate fi văzută ca for­­mată din două părţi distincte: călătoria lui Darwin In jungla australă şi insulele din Pacific în urma căreia şi-a elaborat teoriile şi lupta pentru impu­nerea şi apărarea acestor teo­rii in faţa atacurilor furibun­de ale adepţilor creaţionismu­­lui. Dacă prima parte este ex­trem de interesantă, autorii încercînd să găsească rezol­vări fericite momentelor de viaţă transpuse pe peliculă şi­­ dispunînd de exterioare filma-­­ te In aşa fel incit s-a reuşit­­ evitarea impresiei de Ulm do­cumentar sau de ştiinţă popu-­­ larizată, partea a doua rezistă doar prin monologul final al lui Fitzroy, un vajnic apărător al bibliei. Realizatorii n-au ştiut să se ferească de un anume tipar instaurat, în dome-,, niul acestui fel de Ulme, sub pretenţia surprinderii unor permanenţe general umane şi a contribuţiilor eroului, Ulmul e nevoit să îmbrace mai multe haine: a documentarului, a me­lodramei, a falsei reconstituiri, pierzîndu-şi astfel o necesară unitate de fond şi formă. Cu toate limitele sale, „A­­ventura lui Darwin“ nu este un film slab. Un scop a fost atins căci plăcerea pe care o simţim vizionîndu-1, ascunde intenţiile trezite — puse in slujba unui ideal educativ — ale celor ce l-au făcut. Râmi­­nem totuşi cu senzaţia că ro­manul lui Darwin este potrivit pentru o transpunere cinema­tografică în limitele unui se­rial. Şi englezii se pricep atît de bine la seriale! ADRIAN SÎRBU Cu acest volum numele lui Ion Lotreanu intră definitiv în caie­tele criticii literare. Nu pentru că prin celelalte cărţi de versuri ale sale — tipărite pînă acum — nu ar fi atras atenţia asupra sa, ci tocmai pentru că „Aerul de Sub fluturi" oferă posibilitatea de a lumina mai bine universul poetic pe care l-a adus în peisajul liric contemporan, relevîndu-l şi completîndu-l într-un mod sub­stanţial. Să precizăm însă un lucru. Sînt poeţi al căror re­gistru imagistic este şocant de la debut, dar care Citiţi de la volum la volum, nu comunică o «dialec­tică intimă, de substanţă, ci una de domeniul imagoiatriei. Cu alte cuvinte infrastructura acestei poezii devine statică. Metafora este stoarsă, răsucită în fel şi chip, doar, doar va mai putea e­­mite un sens nou. Sunt însă alţi poeţi, şi nu prea mulţi, a căror modificări de profunzime, de vi­ziune filozofică asupra versului, trec la un moment dat înain­tea inventarului imagistic. Aceş­tia mi se par ca fi poeţii de sub­stanţă, poeţii care in ordinea lec­turii dau satisfacţii pe mai multe planuri.­­Printre ei se numără şi Ion Lotreanu. In „Aerul de sub fluturi", poe­tul exploziilor din microcosmosul universului nu mai apare doar sub latura sa simpatetică, ca un „Lăcuste şi aeroporturi“. Fireşte, dacă ar fi continuat pe această linie a corespondenţelor metafo­rice, performanţele sale n-ar­­ fi fost decit reînnoite. Insă, autorul înlocuieşte dintr-o dată d e un fel de a spune), animismul tactil din „Lăcuste şi aeroporturi" cu o li­rică simbolică, în care sublimarea materiei în idee de materie este numai unul din aspectele ei fun­damentale. Poeţii, de obicei, se apropie de categoria logicului,, prin fenome­nalul cel mai crud, şi astfel, nu puţini dintre ei, scapă de sub controlul ideii, lăsîndu-se fasci­naţi de spectacolul cuvintelor. Alţii caută abstractul, insă urcă prea sus, îndepărtîndu-se de orice sens existenţial controlabil şi va­labil, într-un precis sistem de re­ferinţe. Prin ficţiunile intermedia­re care sunt prezentate de imagi­nea fluturilor, Ion Lotreanu a gă­sit calea cea mai favorabilă de a comunica o poezie nu numai cu efecte emotive ci şi operativă, a­­dică sesizînd o anume subtilitate a sensibilităţii lirice contempora­ne : pragul transcendenţei, suflul vital al invizibilului. Vorbind despre Aerul de sub fluturi, poe­tul de fapt, e atent la mişcările celui de deasupra lor. Această tematică nouă în lirica sa, era previzibilă încă din Lăcuste şi aeroporturi. Chiar în mai multe direcţii. Ea putea evolua pe di­recţia caligrafiilor suprarealiste in care poetul deţine o virtuozi­tate certă, dar nu mai puţin cu adresă (Text perifrastic. Sat al meu, Poem bătut la maşină) , pu­tem continua în sensul accentuă­rii elegiacului ironic (De cînd în­vaţă să zboare. Elegie pentru o fată cu nume urît). Nuclee de sentenţe morale ori meditative se găsesc, sub formă primară, încă în Lăcuste şi aeroporturi. Aici, însă, în Aerul de sub fluturi, în­­tîlnim un discurs al semnificaţii­lor care foloseşte arsenalul stilis­tic din cărţile sale precedente, însă îmbogăţit cu noi elemente constitutive (O scrisoare a lui So­­crate)... Motivele lirice din Lăcus­te şi aeroporturi nu sunt pur şi simplu preluate, ci eliberate de balastul lor material, pînă la a­­propierea de mecanismul secret al elaborării stărilor existenţiale inefabile. Convertirea este posibi­lă prin — cum spuneam — pla­sarea lor într-un plan de trans­cendență morală. M. N. RUSU ION LOTREANU, 99Aerul de sub fluturi a I Pre­miere cinematografice ARTA" (29—31 martie) : ZĂPADA FIERBINTE (film so­vietic, în culori; scenariul: I. Bon­darev, E. Trigorev, G. Eghiazarov — după romanul lui Iuri Bon­darev; regia Gavril Eghiazarov; imaginea: F. Dobronrarov; cu : G. Jjenov, A. Kuznețov, V. Spiri­donov, B. Tokarev, N. Eremenko, T. Sedelnikova). „Totul se petrece „foarte a­­proape de tine", tancurile explo­dează „în faţa ta", mica baterie e decimată „lingă tine", e un ci­nematograf senzorial prin exce­lenţă, marcat de acel patetism di­rect şi­ autentic cu care ne-au obişnuit atîtea filme sovietice". (Cinema). „ARTA" (1—3 aprilie) . INSULA MISTERIOASĂ (film franco-italo-spaniol, in culori; scenariul: Jacques Champreux, Juan-Antonio Bardem, — după romanul lui Jules Verne; regia: Juan-Antonio Bardem, Henri Colpi; imaginea: Enzo Serafin ; mu­zica: Giani Ferrio; cu: Omar Sharif, Gabriele Tinti, Jess Hahn, Rafael Bardem jr, Rick Battaglia). „Această adaptare a lui Jules­­Verne, pentru spectatorii de toate virstele şi de toate categoriile, a­­duce un suflu de aer proaspăt în producţia cinematografică actua­lă". „LUX" (29 martie) : DIN VIAŢA UNUI PIERDE­­VARA (film R.D.G., în culori; scenariul: Wera şi Claus Küchen­meister — după nuvela lui Jo­seph Freiherr von Eichendorff; re­gia: Celine Bleiweiss; imaginea: Günter Jacuthe; muzica: Reiner Hornig; cu: Dean Reed, Anna Dziadyk, Hannelore Eisner, Moni­ka Woytowicz, Gheorghe Gîmă, Marieta Rareş, Nicolae Secăreanu, Aimée Iacobescu, Hannes Fischer). , „Dosarul unui pierde-vară", a­cest oarecum pas înainte­ îşi află justificarea­ prin existenţa drama­turgică a unui mare număr de idei specifice, puţind asigura suc­cesul genului, prin­tr-o conducere regizorală inteligentă şi talentuoa­­să, mai ales că, indiferent de rezultat, mai puţin decît distrac­tiv şi cu intenţii de documentare filmul nu poate fi. Remarcabilă prezenţa actoricească a părţii noastre." (Săptămina). „LUX“ (30—31 martie) . FATA DIN ISTANBUL (film turcesc, în culori; scenariul și re­gia: Turgut N. Demirag; imaginea: Gani Turanli; cu: Tu­rkan Soray, Murat Soydan, Eroi Tezeren, An­ Sen). CUVINTUL NOU HANDBAL ECHIPA FABRICII DE CONFEC­ŢII „SECUIANA" ÎN FAŢA UNUI DIFICIL EXAMEN Zilele trecute, cu prilejul tur­neului de handbal feminin din Sfîntu Gheorghe, am avut oca­zia­­ să stăm de vorbă cu Máthé Iosif, secretarul secţiei de hand­bal a A.S. Secuiana din Tîrgu Secuiesc. Echipa feminină de handbal a terminat campionatul judeţean pe locul 2, după echi­pa Şcolii sportive din Sfîntu Gheorghe, care însă nu se poa­te prezenta la turneul de califi­care. Acest drept a revenit, aşa­dar, echipei din Tîrgu Secuiesc. Jucătoarele au început antrena­mentele şi se pregătesc cu mul­tă seriozitate în dorinţa de a-şi realiza ţelul propus: promovarea în divizia B, dorinţă care este împărtăşită de întregul colectiv al Fabricii de confecţii. Săptă­­mînal, fetele execută cinci an­trenamente. De buna lor pregă­tire se ocupă profesorul Lengyel Töhötön. In ceea ce priveşte lolul de jucătoare, Máthé Iosif ne-a in­format că este compus din 14 handbaliste, care sunt în acelaşi timp şi un exemplAL în activita­tea de producţie. El cuprinde pe: Lörincz Veronca (căpitanul echi­pei), Dézsi Emilia şi Helya Or­solya (portari), Gáli Eva, Szilá­gyi Jolán, Bucur Lucia, Roman Ileana, Kovács Elisabeta, Kovács Irina, Lungu Lucia, Vargha Ro­zalia, Vitályos Maria, Szekrény Maria, Lungu Drăgan Niculina, jucătoare cu care se speră că se va putea obţine calificarea. Pri­mul adversar este campioana ju­deţului Vâlcea, cu care „confec­­ţionerele" se vor întîlni pe te­ren neutru în zilele de 6 şi 7 aprilie, la Mediaş, sistem tur-re­­tur. Dacă fetele de la A.S. Secu­iana vor trece de acest „hop", se vor confrunta cu cîştigătoa­­rea meciului dintre reprezenta­tivele judeţelor Dolj şi Sibiu. Finala va avea loc la 10 şi 11 mai la Tîrgu Jiu. Echipa se bu­cură de mult sprijin din partea conducerii întreprinderii. GH. GEROTA / La O Ozun Sportul de masă în rindul elevilor - o reuşită Pină nu demult, sportul de masă în rindul elevilor din Ozun nu se bucura de, prea multă popularitate, el limitîndu-se doar la cîteva exerciţii şi jocuri spor­tive. Astăzi însă, ca urmare a predării orelor de educaţie fizică, de către un cadru didactic absol­vent al învăţămîntului superior, faima elevilor din Ozun a depă­şit „fruntariile" comunei şi chiar ale judeţului. Pentru a afla modul cum se­­desfăşoară orele de educaţie fi­zică şi sport, la şcoala generală de aici, am purtat o discuţie cu prof. Ambrus László. — Pentru călirea fizică, întări­rea sănătăţii elevilor, — ne-a re­latat interlocutorul — orele de e­­ducaţie fizică se desfăşoară după o programă bine întocmită, res­pectată întocmai. In funcţie de vîrsta elevilor au fost stabilite norme la diverse exerciţii pe ca­re căutăm să le realizăm cu toţi elevii. De altfel, la noi, orele de educaţie fizică se desfăşoară du­pă următorul plan: exerciţii de mişcare, alergări, exerciţii libere, după care trecem la cele două sau chiar trei teme (cuprinse în fiecare lecţie), grupate in aşa fel, incit să se poată realiza ... Con­ţinutul bogat şi variat al lecţiilor, stim­ulează „pofta" elevilor pen­tru aceste lecţii. Pe de altă parte, programele variate şi complexe contribuie la formarea condiţiei fizice a tinerilor şi la mărirea ca­pacităţii intelectuale a acestora... In perioada 25—29 decembrie am participat la Cupa ,.25 de ani de la aniversarea organizaţiei de pionieri" ce a avut loc în oraşul Miercurea Ciuc. In cadrul aces-tei competiţii, am ocupat locul III la Categoria 55 kg — prin elevul Csia Janos — locul IV la catego­ria 60 kg — prin Szabó Endrea şi locul V la categoria: 45 kg — prin Pal Marius. Acestui sport i se a­­cordă o atenţie deosebită în şcoa­la noastră, fiind singura şcoală din judeţ unde se practică „judo"; cele trei antrenamente pe care le susţin săptămînal elevii noştri le dau noi şanse pentru clasarea pe locuri fruntaşe — la Tîrgu Mureş în perioada 16—17 aprilie, unde suntem­ invitaţi să partici-­ păm. La această competiţie, Şcoala generală din Ozun va trimite 9 reprezentanţi. In afara acestui sport, tinerii din Ozun mai prac­tică : fotbal (săptămînal se face un antrenament la care participă un număr mare de elevi), gim­nastică (pentru toate clasele), handbal (băieţi şi fete), precum şi­­ atletism. Pe perioada de iarnă, tinerii, e­­levii, din Ozun au participat la „Săniuţa de argint" faza zonală, la care au obţinut locul II prin Szabó Arpad. Începînd din anul trecut, aici se desfăşoară şi un cam­pionat de fotbal şi handbal (eta­pa de toamnă şi etapa de primă­vară), interclase şi interşcoli. Participind la activităţile sportive variate ce se organizează in ca­drul şcolii, tinerii vor beneficia de o bună pregătire fizică, atît de necesară participării la diversele competiţii sportive ce au loc, a­ducînd mereu faima şcolii, a co­munei lor. CONSTANTIN VÎLCU,­­corespondent ş­ah SPARTACUS — CAMPIOANĂ JUDEŢEANĂ Sîm­bâtă şi duminică s-a decis echipa campioană judeţeană. Din­tre cele două pretendente la titlu, Spartacus şi Autosport, s-a deta­şat prima, care a obţinut şi titlul de campioană judeţeană, calificîn­­du-se pentru faza de zonă. Echipa campioană este formată din : Barabas József, Vásárhelyi Árpád, Veress Gabor, Torra Vil­mos, Bagly Levente, Kovács Zsolt, Nicola Adela și Ördög Marta. Meciul amical dintre echipele Oltul şi Spartacus disputat la 12 mese s-a încheiat cu scorul de: 6—6. PUSKAS ATTILA, corespondent ANUL VI. Nr. 1217 STOCKHOLM 26 (Agerpres). — Peste 10.000 de spectatori au urmărit la Stockholm me­ciul internaţional de hochei pe gheaţă dintre echipa U.R.S.S. şi o selecţionată a cluburilor din prima ligă a campionatului suedez. Ho­­cheiştii sovietici au terminat învingători cu scorul­­de 11—1 (3—0, 6—1, 2—0). MOSCOVA 26 (Agerpres). — La Ujgorod, în cadrul pre­liminariilor turneului U.E.F.A., s-au întîlnit selecţionatele de juniori ale U.R.S.S. şi Polo­niei. Meciul s-a încheiat la e­­galitate : 0—0. MADRID 26 (Agerpres). — Cu trei runde înainte de în­cheierea turneului internaţio­nal de şah de la Olot (Spania), in fruntea clasamentului se a­­flă Pedrag Ostoici (Iugoslavia) şi András Adorján (Ungaria), cu cîte 6 puncte. Maestrul in­ternaţional român Theodor Ghiţescu ocupă locul trei cu 5,5 puncte, fiind urmat de Quinteros (Argentina) şi Lom­bardy (S.U.A.) — 5 puncte, Bellon (Spania) — 4,5 puncte, Martz (S.U.A.) — 3,5 puncte, Pomar, Martin (ambii Spania) — 3 puncte, Iskov (Danemar­ca) — 2,5 puncte, Partrina și Cuadras (ambii Spania) — 2 puncte, BELGRAD 26 (Agerpres). — La Ljubliana, într-un meci con­­tînd pentru etapa a 4-a a cam­pionatului mondial de hochei pe gheaţă (grupa B), selecţio­natele Iugoslaviei şi Norvegiei au terminat la egalitate : 4—4 (0—1, 2—2, 2—1). ZÜRICH 26 (Agerpres). — Meciul de tenis dintre echipe­le Elveţiei şi Austriei, desfăşu­rat la Zürich în cadrul zonei europene a „Cupei Davis", s-a încheiat cu scorul de 3—2 in favoarea jucătorilor austrieci. Competiţia de tenis. Circui­tul W.C.T. programează în a­­ceastă săptămînă concursuri pentru toate cele trei grupe. In turneul de la Atlanta (Georgia), rezervat tenismeni­­lor din grupa a H-a, tînărul jucător englez Buster Mottram a reușit să-i elimine cu 6—2, 6—4 pe asul american Stan Smith, principalul favorit. La Palm Desert (California) se întrec participanţii grupei a IlI-a în cea mai disputată partidă a primului tur, ameri­canul Dennis Ralston l-a între­cut cu 7­-~6, 7—5 pe italianul Adriano Panatta, în timp ce Jan Kodes (Cehoslovacia) a dispus cu 6—4, 6—2 de com­patriotul său Vladimir Zednik. La Rotterdam, în cadrul gru­pei I, s-au înregistrat urmă­toarele rezultate : Roche (Aus­tralia) — Dominguez (Franța) 6—3, 4—6, 6—1 ; Pohmann (R.F. Germania) — Fok (Olan­da) 6—4, 6—3. Campionatul diviziei A la fotbal se reia astăzi cu dispu­tarea partidelor din etapa a 21-a. Cele doua jocuri programa­te in Capitală se vor desfăşu­ra după următorul program: Dinamo Bucureşti — U.T. A­­rad, pe stadionul Dinamo, de la ora 16,00 ; Steaua — A.S.A. Tg. Mureş, pe stadionul „23 August", de la ora 19,00. In ţară se vor disputa urmă­toarele meciuri: C.S.M. Reşiţa — C.F.R. Cluj ; Universitatea Cluj — Rapid ; F.C. Argeş Pit­­eşti — Steagul roşu Braşov; Politehnica Iaşi — Universita­tea Craiova ; F.C. Constanţa — Politehnica Timişoara ; Jiul Petroşani — Petrolul Ploiești. POȘTA JURIDICĂ VASILE B. — Intorsur’a Buzău­lui. In conformitate cu prevede­rile art. 108 alin. 3 din noul Cod al Muncii, decizia de imputare constituie titlu executoriu din mo­mentul comunicării, în termen de 15 zile de la emitere, către per­soana obligată la plată sau la re­stituire. Așadar, potrivit acestei regle­mentări, pentru ca decizia de im­putare să dobîndească calitatea de titlu executoriu, este necesară comunicarea acesteia, operațiune ce trebuie să se înscrie intr-un termen de 15 zile. Din examinarea prevederilor art. 108, alin. 1, 2 și 3 din Co­dul Muncii, se constată că pro­cedura stabilirii răspunderii ma­teriale pentru pagubele cauzate unității, precum și aceea a stabi­lirii sumelor ori a contravalorii bunurilor sau serviciilor­­ nedato­rate ce trebuie restituite unității, cuprinde :3 momente componente distincte, și anume : — constatarea producerii pa­gubei (in termen de 3 ani de la producerea ei) ori a necesității restituirii sumelor, a contravalo­rii bunurilor sau serviciilor neda­torate (în termen de un an de la data primirii sumelor sau a bunu­rilor ori de cînd persoana înca­drată în muncă a beneficiat de serviciile nedatorate); — emiterea deciziei de imputa­re, in termen de 60 de zile de la data cînd cel în drept să emită decizia a luat cunoștință de pro­ducerea pagubei; — comunicarea deciziei de im­putare, către persoana obligată la plată sau restituire pentru ca decizia emisă să devină, prin în­deplinirea acestei comunicări tit­lu executoriu şi să se poată pro­ceda la executarea silită a aces­teia (in termen de 15 zile de la emiterea deciziei de imputare). I. FLORESCU — Arad­. Potri­vit legislaţiei pensiilor, dacă un angajat care are şi calitatea de pensionar, a contribuit la fondul pentru pensia suplimentară mini­mul de timp necesar — cel puţin 12 luni — beneficiază pe lîngă pensia de bază şi de pensie su­plimentară, în condiţiile respectă­rii prevederilor privind cumulul pensiei cu salariul. Trebuie pre­cizat insa că, cu prilejul ieşirii la pensie, acest drept i se va putea acorda doar la încetarea activi­tăţii salariate, cînd urmează a-i fi luată în calcul întreaga perioa­dă de contribuţie. GYÖRGY SÁNDOR — Chichiş. Pentru a primi alocaţia de stat pentru copii trebuie c­a lunar să realizaţi un salariu brut de cel puţin 1000 de lei. In ipoteza că nu realizaţi lunar 1000 lei, potri­vit instrucţiunilor din Cooperaţia de consum, nu puteţi beneficia de alocaţia de stat pentru copii. Conform art. 16 din Decretul nr. 285/960 (republicat) ,, se reco­mandă organizaţiilor obşteşti, in­clusiv Uniunii Centrale a Coo­perativelor de Consum să extin­dă aplicarea acordării alocaţiei pentru copii personalului unităţii lor, în condiţiile prezentului de­cret, piaţa alocaţiei făcîndu-se din fondurile proprii. I. LASCU

Next