Cuvîntul Nou, martie 1974 (Anul 7, nr. 1195-1221)
1974-03-27 / nr. 1217
Pag. 2 In Editura politică au apărut Ion Trăistaru „REPRODUCŢIA SOCIALĂ ÎN CONDIŢIILE REVOLUŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE“ In lucrare sunt examinate principalele schimbări care s-au petrecut în conţinutul forţelor de producţie şi al producţiei sociale ca urmare a acţiunii în economie a revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Autorul se ocupă în mod deosebit de modificarea conţinutului reproducţiei sociale care, după părerea sa, cuprinde noi elemente (cercetarea tehnicoştiinţifică, învăţămintul şi educaţia, prospectarea bogăţiilor naturale, dirijarea conştientă a dezvoltării economice), integrate în două momente ale reproducţiei : a) formarea şi stocarea resurselor şi b) alocarea resurselor, alături de celelalte patru momente (producţie, repartiţia, schimbul şi consumul). Autorul propune un nou model al reproducţiei sociale care să cuprindă patru sectoare: producţia mijloacelor de producţie ; producţia bunurilor şi serviciilor de consum; reproducţia forţei de muncă ; serviciile neproductive. Cu ajutorul acestui model sunt evidenţiate o serie de noi aspecte ale reproducţiei cum sunt: corelaţia dintre producţia mijloacelor de producţie şi producţia bunurilor de consum, rolul comerţului exterior în reproducţia socială, importanţa structurii economice pentru realizarea produsului material total, corelaţia dintre înzestrarea tehnică a muncii şi eficienţa economică şi altele. Constantinescu Ion: DIN ÎNSEMNĂRILE UNUI FOST REPORTER PARLAMENTAR, CAMERA DEPUTAŢILOR. 1919-1939’ (note şi memorii) Intr-un stil , viu, reportericesc, autorul, care a cunoscut personal activitatea parlamentului român între cele două războaie mondiale, împărtăşeşte cititorului din însemnările şi amintirile sale privind momentele cele mai semnificative. In carte, care se înscrie în istoriografia actuală ca o primă lucrare de acest gen, sunt conturate figurile unor deputaţi comunişti, socialişti, ale altor parlamentari, oameni politici de prestigiu, poziţiile diverselor partide şi grupări, preocupările lor, evenimentele dezbătute, declaraţiile şi soluţiile emise, spicuiri din discursuri, aspecte din culisele parlamentului. Paginile cărţii evocă atitudinea plină de responsabilitate pentru destinele poporului şi patriei a deputaţilor comunişti şi socialişti, ca Lucreţiu Pătrăşceanu, Gheorghe Cristescu, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Lothar Rădăceanu, şi a unor oameni politici de cultură burgheză, ca Petre Andrei, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, Nicolae Lupu, Armand Călinescu ş.au care de pe poziţii ideologice diferite, s-au aflat nu o dată, conştient sau spontan, pe aceeaşi platformă în înfruntarea cu exponenţii reacţiunii. Cartea reconstituie atmosfera de epocă, întreţinînd neslăbit interesul cititorului. Presa satirică românească din Transilvania 1860 — 1918 Inaugurate în pragul deceniului şapte al veacului trecut, revistele satirice româneşti din Transilvania reflectă procesul de specializare şi de maturizare a presei noastre din această epocă, integrat ritmului şi traiectoriei prefigurate de presa europeană. Datorită profilului lor specific, aceste foi reuşesc, în pofida împrejurărilor ostile publicisticii militante, să surprindă cu acuitate momentele de criză sau evenimentele curente, lupta de opinii şi starea generală de nemulţumire, provocate de contradicţiile adinei ale sistemului social-politic. Prin căutările şi exerciţiile lor, revistele aduse în discuţie au pregătit procesul de maturizare al literaturii noastre umoristicosatirice şi de perfecţionare a instrumentelor ei. Textele selectate in antologie^ reunesc materiale" de diverse tipuri (articole, versuri, proză) din revistele satirice constituite intr-un ciclu unitar si continuu. („Tutti Frutti“, „Umoristul“, „Gura satului" sau „Piculiciu") si din cele de lungă durată („Calicul“, „Vulturul"), sinustive atît pentru preocupările variate ale presei noastre satirice, cît și pentru modalităţile proprii de e X presie. j. fEQREA ‚z**0*N«jfl*»e**} * Cronică cinefilă Aventura i ii arwin Cd pînă și celebrul naturalist englez a devenit un erou de Ulm artistic nu ne mai miră atît de mult căci cu toţii înţelegem lipsa de originalitate in care se zbate aria contemporană. Toate marile teme au fost reluate în diferite feluri, au fost sintetizate sau dezmembrate în părţi mai mici, literatura a împrumutat de la pictură şi invers, cinematograful a luat de la toate celelalte arte diferite motive „adapt'mdu-te" pe cînd televiziunea a pastişat pur şi simplu cinematograful. A sosit decivremea cînd bătrînul liniştit şi retras care a pus bazele evoluţionismului, provocînd cea mai serioasă fisură in bigotismul contemporanilor, a fost „ne- voit" să apară pe ecrane întruchipind un personaj romantic, tipic perioadei în care a trăit, cum par să insinueze autorii — pe nume Charles Darwin care... în 1831, a pornit pe vasul „Beagle" Intr-o călătorie In jurul lumii, timp In care a observat viaţa animalelor din multe şi îndepărtate locuri de pe glob, avînd astfel prilejul să-şi argumenteze sieşi prezumţiile cu privire la filogenia vieţuitoarelor şi în primul rind a omului şi în urma căreia a scris lucrarea „Originea speciilor" care a provocat un mare scandal şi el a fost atacat la Oxford de către episcopul Wilberforce, dar se găseau de faţă şi prieteni ai lui care l-au apărat şi Darwin a rămas senin şi liniştit aşteptînd judecata posterităţii. Realizarea lui Jack Coufler nu este un film strict biografic, sau o monografie a unei anumite perioade din viaţa artistului. Autorii au cercetat izvoarele istorice şi apoi au însăilat o ficţiune cinematografică ce poate fi văzută ca formată din două părţi distincte: călătoria lui Darwin In jungla australă şi insulele din Pacific în urma căreia şi-a elaborat teoriile şi lupta pentru impunerea şi apărarea acestor teorii in faţa atacurilor furibunde ale adepţilor creaţionismului. Dacă prima parte este extrem de interesantă, autorii încercînd să găsească rezolvări fericite momentelor de viaţă transpuse pe peliculă şi dispunînd de exterioare filma- te In aşa fel incit s-a reuşit evitarea impresiei de Ulm documentar sau de ştiinţă popu- larizată, partea a doua rezistă doar prin monologul final al lui Fitzroy, un vajnic apărător al bibliei. Realizatorii n-au ştiut să se ferească de un anume tipar instaurat, în dome-,, niul acestui fel de Ulme, sub pretenţia surprinderii unor permanenţe general umane şi a contribuţiilor eroului, Ulmul e nevoit să îmbrace mai multe haine: a documentarului, a melodramei, a falsei reconstituiri, pierzîndu-şi astfel o necesară unitate de fond şi formă. Cu toate limitele sale, „Aventura lui Darwin“ nu este un film slab. Un scop a fost atins căci plăcerea pe care o simţim vizionîndu-1, ascunde intenţiile trezite — puse in slujba unui ideal educativ — ale celor ce l-au făcut. Râminem totuşi cu senzaţia că romanul lui Darwin este potrivit pentru o transpunere cinematografică în limitele unui serial. Şi englezii se pricep atît de bine la seriale! ADRIAN SÎRBU Cu acest volum numele lui Ion Lotreanu intră definitiv în caietele criticii literare. Nu pentru că prin celelalte cărţi de versuri ale sale — tipărite pînă acum — nu ar fi atras atenţia asupra sa, ci tocmai pentru că „Aerul de Sub fluturi" oferă posibilitatea de a lumina mai bine universul poetic pe care l-a adus în peisajul liric contemporan, relevîndu-l şi completîndu-l într-un mod substanţial. Să precizăm însă un lucru. Sînt poeţi al căror registru imagistic este şocant de la debut, dar care Citiţi de la volum la volum, nu comunică o «dialectică intimă, de substanţă, ci una de domeniul imagoiatriei. Cu alte cuvinte infrastructura acestei poezii devine statică. Metafora este stoarsă, răsucită în fel şi chip, doar, doar va mai putea emite un sens nou. Sunt însă alţi poeţi, şi nu prea mulţi, a căror modificări de profunzime, de viziune filozofică asupra versului, trec la un moment dat înaintea inventarului imagistic. Aceştia mi se par ca fi poeţii de substanţă, poeţii care in ordinea lecturii dau satisfacţii pe mai multe planuri.Printre ei se numără şi Ion Lotreanu. In „Aerul de sub fluturi", poetul exploziilor din microcosmosul universului nu mai apare doar sub latura sa simpatetică, ca un „Lăcuste şi aeroporturi“. Fireşte, dacă ar fi continuat pe această linie a corespondenţelor metaforice, performanţele sale n-ar fi fost decit reînnoite. Insă, autorul înlocuieşte dintr-o dată d e un fel de a spune), animismul tactil din „Lăcuste şi aeroporturi" cu o lirică simbolică, în care sublimarea materiei în idee de materie este numai unul din aspectele ei fundamentale. Poeţii, de obicei, se apropie de categoria logicului,, prin fenomenalul cel mai crud, şi astfel, nu puţini dintre ei, scapă de sub controlul ideii, lăsîndu-se fascinaţi de spectacolul cuvintelor. Alţii caută abstractul, insă urcă prea sus, îndepărtîndu-se de orice sens existenţial controlabil şi valabil, într-un precis sistem de referinţe. Prin ficţiunile intermediare care sunt prezentate de imaginea fluturilor, Ion Lotreanu a găsit calea cea mai favorabilă de a comunica o poezie nu numai cu efecte emotive ci şi operativă, adică sesizînd o anume subtilitate a sensibilităţii lirice contemporane : pragul transcendenţei, suflul vital al invizibilului. Vorbind despre Aerul de sub fluturi, poetul de fapt, e atent la mişcările celui de deasupra lor. Această tematică nouă în lirica sa, era previzibilă încă din Lăcuste şi aeroporturi. Chiar în mai multe direcţii. Ea putea evolua pe direcţia caligrafiilor suprarealiste in care poetul deţine o virtuozitate certă, dar nu mai puţin cu adresă (Text perifrastic. Sat al meu, Poem bătut la maşină) , putem continua în sensul accentuării elegiacului ironic (De cînd învaţă să zboare. Elegie pentru o fată cu nume urît). Nuclee de sentenţe morale ori meditative se găsesc, sub formă primară, încă în Lăcuste şi aeroporturi. Aici, însă, în Aerul de sub fluturi, întîlnim un discurs al semnificaţiilor care foloseşte arsenalul stilistic din cărţile sale precedente, însă îmbogăţit cu noi elemente constitutive (O scrisoare a lui Socrate)... Motivele lirice din Lăcuste şi aeroporturi nu sunt pur şi simplu preluate, ci eliberate de balastul lor material, pînă la apropierea de mecanismul secret al elaborării stărilor existenţiale inefabile. Convertirea este posibilă prin — cum spuneam — plasarea lor într-un plan de transcendență morală. M. N. RUSU ION LOTREANU, 99Aerul de sub fluturi a I Premiere cinematografice ARTA" (29—31 martie) : ZĂPADA FIERBINTE (film sovietic, în culori; scenariul: I. Bondarev, E. Trigorev, G. Eghiazarov — după romanul lui Iuri Bondarev; regia Gavril Eghiazarov; imaginea: F. Dobronrarov; cu : G. Jjenov, A. Kuznețov, V. Spiridonov, B. Tokarev, N. Eremenko, T. Sedelnikova). „Totul se petrece „foarte aproape de tine", tancurile explodează „în faţa ta", mica baterie e decimată „lingă tine", e un cinematograf senzorial prin excelenţă, marcat de acel patetism direct şi autentic cu care ne-au obişnuit atîtea filme sovietice". (Cinema). „ARTA" (1—3 aprilie) . INSULA MISTERIOASĂ (film franco-italo-spaniol, in culori; scenariul: Jacques Champreux, Juan-Antonio Bardem, — după romanul lui Jules Verne; regia: Juan-Antonio Bardem, Henri Colpi; imaginea: Enzo Serafin ; muzica: Giani Ferrio; cu: Omar Sharif, Gabriele Tinti, Jess Hahn, Rafael Bardem jr, Rick Battaglia). „Această adaptare a lui JulesVerne, pentru spectatorii de toate virstele şi de toate categoriile, aduce un suflu de aer proaspăt în producţia cinematografică actuală". „LUX" (29 martie) : DIN VIAŢA UNUI PIERDEVARA (film R.D.G., în culori; scenariul: Wera şi Claus Küchenmeister — după nuvela lui Joseph Freiherr von Eichendorff; regia: Celine Bleiweiss; imaginea: Günter Jacuthe; muzica: Reiner Hornig; cu: Dean Reed, Anna Dziadyk, Hannelore Eisner, Monika Woytowicz, Gheorghe Gîmă, Marieta Rareş, Nicolae Secăreanu, Aimée Iacobescu, Hannes Fischer). , „Dosarul unui pierde-vară", acest oarecum pas înainte îşi află justificarea prin existenţa dramaturgică a unui mare număr de idei specifice, puţind asigura succesul genului, printr-o conducere regizorală inteligentă şi talentuoasă, mai ales că, indiferent de rezultat, mai puţin decît distractiv şi cu intenţii de documentare filmul nu poate fi. Remarcabilă prezenţa actoricească a părţii noastre." (Săptămina). „LUX“ (30—31 martie) . FATA DIN ISTANBUL (film turcesc, în culori; scenariul și regia: Turgut N. Demirag; imaginea: Gani Turanli; cu: Turkan Soray, Murat Soydan, Eroi Tezeren, An Sen). CUVINTUL NOU HANDBAL ECHIPA FABRICII DE CONFECŢII „SECUIANA" ÎN FAŢA UNUI DIFICIL EXAMEN Zilele trecute, cu prilejul turneului de handbal feminin din Sfîntu Gheorghe, am avut ocazia să stăm de vorbă cu Máthé Iosif, secretarul secţiei de handbal a A.S. Secuiana din Tîrgu Secuiesc. Echipa feminină de handbal a terminat campionatul judeţean pe locul 2, după echipa Şcolii sportive din Sfîntu Gheorghe, care însă nu se poate prezenta la turneul de calificare. Acest drept a revenit, aşadar, echipei din Tîrgu Secuiesc. Jucătoarele au început antrenamentele şi se pregătesc cu multă seriozitate în dorinţa de a-şi realiza ţelul propus: promovarea în divizia B, dorinţă care este împărtăşită de întregul colectiv al Fabricii de confecţii. Săptămînal, fetele execută cinci antrenamente. De buna lor pregătire se ocupă profesorul Lengyel Töhötön. In ceea ce priveşte lolul de jucătoare, Máthé Iosif ne-a informat că este compus din 14 handbaliste, care sunt în acelaşi timp şi un exemplAL în activitatea de producţie. El cuprinde pe: Lörincz Veronca (căpitanul echipei), Dézsi Emilia şi Helya Orsolya (portari), Gáli Eva, Szilágyi Jolán, Bucur Lucia, Roman Ileana, Kovács Elisabeta, Kovács Irina, Lungu Lucia, Vargha Rozalia, Vitályos Maria, Szekrény Maria, Lungu Drăgan Niculina, jucătoare cu care se speră că se va putea obţine calificarea. Primul adversar este campioana judeţului Vâlcea, cu care „confecţionerele" se vor întîlni pe teren neutru în zilele de 6 şi 7 aprilie, la Mediaş, sistem tur-retur. Dacă fetele de la A.S. Secuiana vor trece de acest „hop", se vor confrunta cu cîştigătoarea meciului dintre reprezentativele judeţelor Dolj şi Sibiu. Finala va avea loc la 10 şi 11 mai la Tîrgu Jiu. Echipa se bucură de mult sprijin din partea conducerii întreprinderii. GH. GEROTA / La O Ozun Sportul de masă în rindul elevilor - o reuşită Pină nu demult, sportul de masă în rindul elevilor din Ozun nu se bucura de, prea multă popularitate, el limitîndu-se doar la cîteva exerciţii şi jocuri sportive. Astăzi însă, ca urmare a predării orelor de educaţie fizică, de către un cadru didactic absolvent al învăţămîntului superior, faima elevilor din Ozun a depăşit „fruntariile" comunei şi chiar ale judeţului. Pentru a afla modul cum sedesfăşoară orele de educaţie fizică şi sport, la şcoala generală de aici, am purtat o discuţie cu prof. Ambrus László. — Pentru călirea fizică, întărirea sănătăţii elevilor, — ne-a relatat interlocutorul — orele de educaţie fizică se desfăşoară după o programă bine întocmită, respectată întocmai. In funcţie de vîrsta elevilor au fost stabilite norme la diverse exerciţii pe care căutăm să le realizăm cu toţi elevii. De altfel, la noi, orele de educaţie fizică se desfăşoară după următorul plan: exerciţii de mişcare, alergări, exerciţii libere, după care trecem la cele două sau chiar trei teme (cuprinse în fiecare lecţie), grupate in aşa fel, incit să se poată realiza ... Conţinutul bogat şi variat al lecţiilor, stimulează „pofta" elevilor pentru aceste lecţii. Pe de altă parte, programele variate şi complexe contribuie la formarea condiţiei fizice a tinerilor şi la mărirea capacităţii intelectuale a acestora... In perioada 25—29 decembrie am participat la Cupa ,.25 de ani de la aniversarea organizaţiei de pionieri" ce a avut loc în oraşul Miercurea Ciuc. In cadrul aces-tei competiţii, am ocupat locul III la Categoria 55 kg — prin elevul Csia Janos — locul IV la categoria 60 kg — prin Szabó Endrea şi locul V la categoria: 45 kg — prin Pal Marius. Acestui sport i se acordă o atenţie deosebită în şcoala noastră, fiind singura şcoală din judeţ unde se practică „judo"; cele trei antrenamente pe care le susţin săptămînal elevii noştri le dau noi şanse pentru clasarea pe locuri fruntaşe — la Tîrgu Mureş în perioada 16—17 aprilie, unde suntem invitaţi să partici- păm. La această competiţie, Şcoala generală din Ozun va trimite 9 reprezentanţi. In afara acestui sport, tinerii din Ozun mai practică : fotbal (săptămînal se face un antrenament la care participă un număr mare de elevi), gimnastică (pentru toate clasele), handbal (băieţi şi fete), precum şi atletism. Pe perioada de iarnă, tinerii, elevii, din Ozun au participat la „Săniuţa de argint" faza zonală, la care au obţinut locul II prin Szabó Arpad. Începînd din anul trecut, aici se desfăşoară şi un campionat de fotbal şi handbal (etapa de toamnă şi etapa de primăvară), interclase şi interşcoli. Participind la activităţile sportive variate ce se organizează in cadrul şcolii, tinerii vor beneficia de o bună pregătire fizică, atît de necesară participării la diversele competiţii sportive ce au loc, aducînd mereu faima şcolii, a comunei lor. CONSTANTIN VÎLCU,corespondent şah SPARTACUS — CAMPIOANĂ JUDEŢEANĂ Sîmbâtă şi duminică s-a decis echipa campioană judeţeană. Dintre cele două pretendente la titlu, Spartacus şi Autosport, s-a detaşat prima, care a obţinut şi titlul de campioană judeţeană, calificîndu-se pentru faza de zonă. Echipa campioană este formată din : Barabas József, Vásárhelyi Árpád, Veress Gabor, Torra Vilmos, Bagly Levente, Kovács Zsolt, Nicola Adela și Ördög Marta. Meciul amical dintre echipele Oltul şi Spartacus disputat la 12 mese s-a încheiat cu scorul de: 6—6. PUSKAS ATTILA, corespondent ANUL VI. Nr. 1217 STOCKHOLM 26 (Agerpres). — Peste 10.000 de spectatori au urmărit la Stockholm meciul internaţional de hochei pe gheaţă dintre echipa U.R.S.S. şi o selecţionată a cluburilor din prima ligă a campionatului suedez. Hocheiştii sovietici au terminat învingători cu scorulde 11—1 (3—0, 6—1, 2—0). MOSCOVA 26 (Agerpres). — La Ujgorod, în cadrul preliminariilor turneului U.E.F.A., s-au întîlnit selecţionatele de juniori ale U.R.S.S. şi Poloniei. Meciul s-a încheiat la egalitate : 0—0. MADRID 26 (Agerpres). — Cu trei runde înainte de încheierea turneului internaţional de şah de la Olot (Spania), in fruntea clasamentului se află Pedrag Ostoici (Iugoslavia) şi András Adorján (Ungaria), cu cîte 6 puncte. Maestrul internaţional român Theodor Ghiţescu ocupă locul trei cu 5,5 puncte, fiind urmat de Quinteros (Argentina) şi Lombardy (S.U.A.) — 5 puncte, Bellon (Spania) — 4,5 puncte, Martz (S.U.A.) — 3,5 puncte, Pomar, Martin (ambii Spania) — 3 puncte, Iskov (Danemarca) — 2,5 puncte, Partrina și Cuadras (ambii Spania) — 2 puncte, BELGRAD 26 (Agerpres). — La Ljubliana, într-un meci contînd pentru etapa a 4-a a campionatului mondial de hochei pe gheaţă (grupa B), selecţionatele Iugoslaviei şi Norvegiei au terminat la egalitate : 4—4 (0—1, 2—2, 2—1). ZÜRICH 26 (Agerpres). — Meciul de tenis dintre echipele Elveţiei şi Austriei, desfăşurat la Zürich în cadrul zonei europene a „Cupei Davis", s-a încheiat cu scorul de 3—2 in favoarea jucătorilor austrieci. Competiţia de tenis. Circuitul W.C.T. programează în această săptămînă concursuri pentru toate cele trei grupe. In turneul de la Atlanta (Georgia), rezervat tenismenilor din grupa a H-a, tînărul jucător englez Buster Mottram a reușit să-i elimine cu 6—2, 6—4 pe asul american Stan Smith, principalul favorit. La Palm Desert (California) se întrec participanţii grupei a IlI-a în cea mai disputată partidă a primului tur, americanul Dennis Ralston l-a întrecut cu 7-~6, 7—5 pe italianul Adriano Panatta, în timp ce Jan Kodes (Cehoslovacia) a dispus cu 6—4, 6—2 de compatriotul său Vladimir Zednik. La Rotterdam, în cadrul grupei I, s-au înregistrat următoarele rezultate : Roche (Australia) — Dominguez (Franța) 6—3, 4—6, 6—1 ; Pohmann (R.F. Germania) — Fok (Olanda) 6—4, 6—3. Campionatul diviziei A la fotbal se reia astăzi cu disputarea partidelor din etapa a 21-a. Cele doua jocuri programate in Capitală se vor desfăşura după următorul program: Dinamo Bucureşti — U.T. Arad, pe stadionul Dinamo, de la ora 16,00 ; Steaua — A.S.A. Tg. Mureş, pe stadionul „23 August", de la ora 19,00. In ţară se vor disputa următoarele meciuri: C.S.M. Reşiţa — C.F.R. Cluj ; Universitatea Cluj — Rapid ; F.C. Argeş Piteşti — Steagul roşu Braşov; Politehnica Iaşi — Universitatea Craiova ; F.C. Constanţa — Politehnica Timişoara ; Jiul Petroşani — Petrolul Ploiești. POȘTA JURIDICĂ VASILE B. — Intorsur’a Buzăului. In conformitate cu prevederile art. 108 alin. 3 din noul Cod al Muncii, decizia de imputare constituie titlu executoriu din momentul comunicării, în termen de 15 zile de la emitere, către persoana obligată la plată sau la restituire. Așadar, potrivit acestei reglementări, pentru ca decizia de imputare să dobîndească calitatea de titlu executoriu, este necesară comunicarea acesteia, operațiune ce trebuie să se înscrie intr-un termen de 15 zile. Din examinarea prevederilor art. 108, alin. 1, 2 și 3 din Codul Muncii, se constată că procedura stabilirii răspunderii materiale pentru pagubele cauzate unității, precum și aceea a stabilirii sumelor ori a contravalorii bunurilor sau serviciilor nedatorate ce trebuie restituite unității, cuprinde :3 momente componente distincte, și anume : — constatarea producerii pagubei (in termen de 3 ani de la producerea ei) ori a necesității restituirii sumelor, a contravalorii bunurilor sau serviciilor nedatorate (în termen de un an de la data primirii sumelor sau a bunurilor ori de cînd persoana încadrată în muncă a beneficiat de serviciile nedatorate); — emiterea deciziei de imputare, in termen de 60 de zile de la data cînd cel în drept să emită decizia a luat cunoștință de producerea pagubei; — comunicarea deciziei de imputare, către persoana obligată la plată sau restituire pentru ca decizia emisă să devină, prin îndeplinirea acestei comunicări titlu executoriu şi să se poată proceda la executarea silită a acesteia (in termen de 15 zile de la emiterea deciziei de imputare). I. FLORESCU — Arad. Potrivit legislaţiei pensiilor, dacă un angajat care are şi calitatea de pensionar, a contribuit la fondul pentru pensia suplimentară minimul de timp necesar — cel puţin 12 luni — beneficiază pe lîngă pensia de bază şi de pensie suplimentară, în condiţiile respectării prevederilor privind cumulul pensiei cu salariul. Trebuie precizat insa că, cu prilejul ieşirii la pensie, acest drept i se va putea acorda doar la încetarea activităţii salariate, cînd urmează a-i fi luată în calcul întreaga perioadă de contribuţie. GYÖRGY SÁNDOR — Chichiş. Pentru a primi alocaţia de stat pentru copii trebuie ca lunar să realizaţi un salariu brut de cel puţin 1000 de lei. In ipoteza că nu realizaţi lunar 1000 lei, potrivit instrucţiunilor din Cooperaţia de consum, nu puteţi beneficia de alocaţia de stat pentru copii. Conform art. 16 din Decretul nr. 285/960 (republicat) ,, se recomandă organizaţiilor obşteşti, inclusiv Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să extindă aplicarea acordării alocaţiei pentru copii personalului unităţii lor, în condiţiile prezentului decret, piaţa alocaţiei făcîndu-se din fondurile proprii. I. LASCU