Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-27 / nr. 1244

1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, conducă­torul delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participan­te la Tratatul de la Varşovia, ca­re a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Re­publicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apre­ciere activităţii rodnice şi con­structive desfăşurate de delega­ţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în­ deplină confor­mitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru sta­bilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidu­lui. Aprecierile şi considerentele expuse,­ întreaga activitate a de­legaţiei la Consfătuire reprezin­tă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, a­­lianţei şi colaborării cu ţările so­cialiste participante, la dezvolta­rea conlucrării şi solidarităţii tu­turor ţărilor socialiste, la înfăp­tuirea securităţii europene şi dez­voltarea colaborării şi încrederii între toate naţiunile continentu­lui, un aport însemnat la promo­varea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi ex­primă aprobarea faţă de docu­mentele Consfătuirii,­­ consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securi­tate şi colaborare pe continentul (Continuare in pag. a 4-a) HOTARIREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Şeful I piuliţelor I Salamon Sándor, maistru I I coordonator la secţia piuliţe I î din cadrul Fabricii de şuru-­ j buri, n-a fost de la început! I „şeful piuliţelor", „de la în-1 î ceput“, adică cu vreo patru j jani în urmă, cînd a venit aicijjj j de la o Întreprindere braşo-j­e veană. j — Intii am lucrat la secţia j I şuruburi; cam după un an am j I trecut la „piuliţe“. ,, I Îl întreb „de ce a trecut la j I piuliţe", răspunsul intirzie, in­ j I sist, primesc un răspuns eva-1 I ziv în felul ,,era nevoie de jj I maiştri...“ Schimb vorba, j I schimb întotdeauna vorba cînd j î observ că interlocutorul se te- - - I I reşte să răspundă, pentru ca -î ştiu că mai tîrziu, pe parcur- J j sul discuţiei, va da ,,de bună­­j voieri răspunsul; îi pun deci o ! ! întrebare-şablon: I I — Care au fost cele mai j j grele momente pe linie pro- - jfesională prin care aţi trecut?! ! — Secţia piuliţe s-a „urnit" I I cam greu la început; lună de jj î lună era sub plan; se schim-: * bau mereu maiştrii, dar situa­,! * tia nu prea se schimba, sec-1 I tia era mereu sub plan și cu . î multe rebuturi. Cînd am auzit ! ■ că voi lucra aici, n-am îngro-1 ! zit; eram tînăr, abia mg caii-§ I ficasem ca maistru pentru sec- jj * ţia şuruburi, nu c-ar fi prea ! î mare diferenţă între „piuliţă“, j şi „şurub", dar trecuseră atî-1 I ţia pe aici şi „hiba" încă nu j I fusese înlăturată; „hiba“, vă - ^ Închipuit' dumneavoastră, era ! I aceeaşi peste tot: tineri abia I ■ calificaţi sau în curs de caii- j­i­ficare, colectiv neînchegat, - I maiştrii şi ei tineri; numai că ! l aici la piuliţe-e un volum ma-1 a­re de muncă, trebuie multă a- jj j tenţie şi disciplină; strunguri­ : ?­le, mai ales cele automate, ! 1 funcţionează şi singure, dar de 1 ■ lingă maşina de găurit nu poţi | J să te mişti; e şi o muncă mi-­ î nuţioasă diversificată, confec- j I ţionăm peste 500 de feluri de! j piuliţe, omul nu prea are timp I j să-şi facă obişnuinţe, pentru | ! că azi face o piesă, m­îine al­ jj I ta. In prima lună, după veni-­­î rea mea la piuliţe, n-am reu- * J şit să facem planul; am lucrat | I mai mult cu oamenii şi cot la | | cot cu ei; voiam să încheg : I cit de cit colectivul secţiei­ I S in luna a doua am reuşit. Şi I ANNA SELEJAN : (Continuare in pag. a 3-a) I ii\ I Proletari din toate tarife.un/ti-yd / . n­o • Anul VII, nr. 1244 SIMBITU, 27 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. Al PIR. In ziua de 26 aprilie a.c., a a­­vut loc şedinţa Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prezida­tă de tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participan­te la Tratatul de la Varşovia, ca­re a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unani­mitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşura­te de delegaţia română la Con­sfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — In deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Con­gresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comi­tetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Co­mitetul Executiv a analizat ra­portul Curţii Superioare de Con­trol Financiar cu privire la acti­vitatea de control financiar-ban­­car în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pî­­nă în prezent, stabilind ca în a­­ceastă activitate să se urmăreas­că cu consecvenţă transpunerea Întocmai in viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de „condu­cerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea discipli­nei financiare in utilizarea mij­loacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii aces­tora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de pre­venire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţu­lui de răspundere al tuturor fac­torilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Execu­tiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tu­turor instituţiilor şi întreprinderi­lor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei co­mune a C.C. al P.C.R. şi Consi­liului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a com­bustibilului şi energiei, să se ac­ţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a ma­teriilor prime, pentru evitarea ri­sipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniş­tri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la pro­dusele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lem­nului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale ac­tivităţii curente. Pagina a 2-a #/1Aceşti­­ oameni minunaţi şi maşinile lor... 1/ Iniţiative şi preocupări pentru încheierea însămînţărilor Campania agricolă de primăva­ră e pe sfîrşite. In cele mai mul­te cooperative agricole s-au în­cheiat însămînţările ; acum se depun eforturi pentru plantarea cu cartofi a ultimelor suprafeţe. Faţă de anii trecuţi se înregis­trează un salt calitativ in ce pri­veşte executarea lucrărilor agri­cole, îndeosebi a plantatului car­tofilor. O atenţie deosebită se a­­cordă aplicării întregului com­plex de lucrări agrotehnice pe suprafeţele de pe care trebuie să se obţină o producţie de 30.000 kg. la hectar. In aceste zile bune de lucru, cooperatorii şi mecanizatorii ac­ţionează energic pentru încheie­rea grabnică a insămintărilor, pentru pregătirea lucrărilor de întreţinere a culturilor, pentru cultivarea fiecărui metru pătrat de pămînt. „TOTUL DEPINDE DE NOI" In ziua de miercuri pe lanu­rile C.A.P. Cernat­ se plantau ul­timele hectare cu cartofii. Notam buna organizare a muncii, ritmul alert de lucru, precum şi lucră­rile de bună calitate. „Avem o suprafaţă mare de pe care tre­buie să obţinem 30.000 kg. car­tofi la hectar , ne-a spus pre­şedintele Makó Béla. Iată de ce urmărim, în permanenţă, calitatea lucrărilor. Suntem­ bine dotaţi cu maşini şi tractoare, avem soiuri productive, îngrăşăminte destule, aşa că totul depinde de noi, de modul în care aplicăm tehnolo­giile. Ţin să evidenţiez pe me­canizatorii secţiei care în aceas­tă primăvară au lucrat foarte bi­ne. Gindiţi-vă numai la faptul că au plantat 700 de hectare cu car­tofi, doar în zece zile. Restul a mers mai greu din cauza tim­pului nefavorabil“. O VALOROASĂ INIŢIATIVĂ Mecanizatorul Ladishki Koss de la secţia de mecanizare Tîrgu Secuiesc ne prezintă o valoroasă inițiativă întreprinsă de conduce­rea C.A.P.­ T. ADJUDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Activităţi cultural-educative şi sportive TIRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Concurs „Cine ştie ciş­­tigă!" — „Realizări în oraşul Tîrgu Secuiesc" (ora 20). ZĂBALA (Căminul cultural) — Concursul formaţiilor de teatru de păpuşi — etapa de masă (ora 13). BRATEŞ (Căminul cultural) — Spectacol artistic prezentat­ de formaţiile artistice ale I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc (ora 19). SFINTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja") — Seară distrac­tivă pentru tineret (ora 19). MICFALAU (Căminul cultural) — Concurs „Cine ştie, cîştigă” — „Dezvoltarea judeţului Covasna“ (ora 20). MĂRCUŞA (Căminul cultural) — Deplasarea brigăzii ştiinţifice comunale (ora 20). POIAN (Şcoala generală) — „Aniversarea a 25 de ani de la în­fiinţarea Organizaţiei de pionieri“ (ora 15). LEMNIA (Căminul cultural) — Seară de poezie „Patria" (ora 20). LUTOASA (Căminul cultural) — Program cultural-artistic (ora 20). în peregrinările noastre gazetă­reşti am întîlnit prin magazinele cooperativelor de consum din multe sate cite un stand prizărit de cărţi, acoperite de praful ui­tării, nerăsfoite de nici o mină, decit doar cu prilejul inventare­lor. Prin foarte multe s­­tocuri ni s-a relatat că: „nu ni se trimit de la centru decit cărţi neinteresan­te, pe care nu le solicită nimeni". Oare chiar aşa o fi? Iată de ce am pornit raidul nostru, de „la centru", adică din depozitul întreprinderii economi­ce judeţene a cooperaţiei de con­sum. Spre plăcuta noastră surpri­ză aici domneşte o ordine per­fectă şi cărţi se găsesc, din abun­denţă, chiar şi titluri de cea mai recentă apariţie. — Intr-adevăr, uneori drumul cărţii către sate este destul de lung — ne răspunde Rozalia Ben­­ko, una dintre interlocutoarele noastre. Dar hopurile şi ocolişu­rile nu trebuie căutate aici la centru, ci acolo pe drumul din­tre comună şi sat, sau dintre ges­tionarul magazinului sătesc şi ci­titor. Să vă povestesc un caz. Es­te adevărat că-i un caz izolat, dar vădeşte o mentalitate pe care o mai întîlnim şi prin alte părţi, în februarie s-a desfăşurat „Luna­­cărţii la sate“. Noi am trimis fie­cărei unităţi pachete cu cărţi din cele mai noi. Spre surpriza dis­tul a refuzat cărţile. Noroc cu intervenţia secretarului comitetu­lui comunal de partid care l-a lămurit pe gestionar să primeas­că cărţile. Morala: în acea lună vreo comandă. Din păcate aşteap­tă să le trimitem noi şi după a­­ceea se pling că nu le-am trimis ce vroiau. — De fapt — intervine în dis­cuţie şi responsabila secţiei „Cartea prin poştă", magazinele cooperativelor nu sunt singura ca­le prin care ajung cărţile în mina cititorului din­­ mediul rural sau chiar urban. Este încă insuficient folosită „Cartea prin poştă", deşi noi avem posibilitatea ca pe ba­za­­unei simple cereri să expe­diem orice carte solicitată. Ar fi bine dacă aţi aminti cititorilor de acest mijloc operativ şi prompt de procurare a cărţilor. Aşadar „la centru“ lucrurile stau bine. Un colectiv inimos şi priceput se străduieşte ca drumul dintre editură şi cititor să fie cit mai lesnicios. Am pornit să ve-Brigada de raid: GH. POPIŢA, AL. STÄUBLE, G. MĂCIUCA, D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a) Lungul drum al cărţii către sate s-­au vîndut cărţi in valoare de 500 de Iei. — Bine, dar sint și cazuri cînd trei-patru luni nu s-a primit nici o carte intr-un sat. — Niciodată nu s-a întimplat Dibuitorului, la Barcani gestiona- _ s­­a o onorăm cu promptitudine Au terminat plantatul cartofilor! Folosind cu maximum de randament maşinile şi utilaje­le, precum şi timpul favorabil din săptămina aceasta, coope­ratorii din Zăbala au terminat plantatul cartofilor pe cele 220 de hectare planificate ale­­ cooperativei agricole de pro­ducţie. (M.G.) Cinstesc prin fapte marea sărbătoare a muncii producţie industrială aferent pri­melor patru luni, pînă la finele lunii aprilie, va realiza o pro­ducţie globală industrială supli­mentară de peste 2.200.000 lei, ceea­­ce înseamnă, în condiţiile depăşirii planului productivităţii muncii, cu 1,7 la sută, o depăşire la produsul mobilier din lemn cu 2,4 la sută. La planul de export realizează suplimentar peste 460.000 lei valută, înscriindu-se astfel ca o contribuţie însemnată în realizarea şi­­ depăşirea planu­lui de export la nivelul judeţu­lui. (P.N.) » Lucrătorii INSPECTORATU­LUI SILVIC raportează, în cin­stea zilei de 1 Mai, îndeplinirea planului la împăduriri pe semes­trul I. Pină în prezent, s-au îm­pădurit 1616 hectare, urmînd ca pînă la sfirșitul lunii mai să se mai împădurească încă 304 hec­tare, realizîndu-se astfel planul anual. Cea mai mare parte a su­­prafeţelor s-au împădurit cu ră­­şinoase, creîndu-se totodată şi culturi speciale pentru celuloză. Demn de remarcat este faptul că puieţii provin din pepinierele proprii. (D.T.) Lună de lună, muncitoarea Verdes Elena îşi depăşeşte planul de producţie. Foto : A. BARTHA . Consecvent hotărtrii luate de a obţine noi succese in înde­plinirea ritmică a planului şi a angajamentelor, harnicul colec­tiv de muncă de la întreprinde­rea textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, a realizat ieri, 26 apri­lie, planul la producţia industria­lă pe primele patru luni ale anu­lui. Succesul, închinat zilei de 1 Mai, consemnează în cronica în­trecerii socialiste o producţie globală suplimentară, pina la fi­nele lunii aprilie, de circa 2.500.000 lei, adică 50 la sută din angajamentul anual care se va concretiza, printre altele, în a­­proape 100.000 m.p. ţesături finite din bumbac. Modul responsabil al muncii pline de dăruire des­făşurate de colectivul de la Tex­tila, este reflectat cu pregnanţă de avansul cîştigat pină la 1 Mai in realizarea cincinalului înainte de termen: 85 de zile la produc­ţia globală, 104 zile la ţesături finite din bumbac şi 422 de zile la planul de export. Rezultatele obţinute pînă acum vor fi ampli­ficate în perioada următoare — prin organizarea mai bună a pro­ducţiei şi a muncii, prin reduce­rea consumurilor specifice la ma­terii prime, materiale, energie şi combustibil etc. — prefaţind ast­fel tabloul măreţelor realizări pentru intimpinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării pa­triei şi a celui de-al XI-lea Con­gres al P.C.R. (N.P.) . Cinstind cu rezultate remar­cabile, aniversarea a 25 de ani de existenţă a Fabricii de mobilă din Covasna, colectivul de mun­citori, ingineri şi tehnicieni de la I.P.L. COVASNA anunţă un nou succes: realizarea cu 7 zile îna­inte de termen a planului de ­ INFORMAŢII ] pentru dumneavoastră „ŢARA MEA DE GLORII" Azi, 27 aprilie, ora 15, la clubul „Gheorghe Doja“ din Sfîntu Gheorghe are loc faza orăşenească a concursului cul­tural-artistic al elevilor „Ţara mea de glorii“, organizat de Comitetul judeţean al U.T.C. în cinstea celor două mari eveni­mente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi al XI-lea Congres al partidului. Participă elevi ai liceelor şi şcolilor profesionale din o­­raş. (f.n.) „NOI, BĂRBAŢII“... ... din Brateş, invităm şi femeile la piesa de teatru cu ace­laşi nume pe care o vom prezenta astăzi, la ora 20, in sala Căminului cultural din Tamaşfalău. (al.s)I I I I I I I NOI EXPONATE LA MUZEUL DIN TlRGU SECUIESC Lapidarul Muzeului orăşe­nesc din Tîrgu Secuiesc, s-a Îmbogăţit cu noi exponate, mărturii ale trecutului oraşu­lui. Este vorba de 25 plăci co­memorative, atestînd contribu­ţia breslelor şi a unor persoa­ne particulare la construirea primelor clădiri ale spitalului, de acum 90 de ani. (f.g.) EXCURSII ÎN U.R.S.S. O.J.T. Sfîntu Gheorghe a­­nunţă că se pot face înscrie­rile la excursiile în U.R.S.S., care se organizează astfel: Chişinău — Odesa în luna iu­lie cu autocarul; Cernăuţi — Lvov, în august cu trenul; Chişinău — Kiev, în iunie şi august cu trenul. Informaţii suplimentare la telefon 1.17.44. (al.s.) I­I L Kisgyörgy Elisabeta — pio­nieră, Briază Iolanda — in­structoare, David Attila — in­structor, si­nt numele cltorva dintre primii, dintre cei din­ții. Acum, in preajma împlini­rii unui sfert de veac de la înființarea primelor detaşa­mente de pionieri ar fi fost ne­drept să-i uităm. Pentru că oricît ne sînt de dragi pionie­rii de astăzi, oricît de tonic este să-i priveşti, să te bucuri de frumuseţea şi sănătatea lor sufletească, nu poţi să-i uiţi pe cei care, acum 25 de ani, puneau piatra de temelie a ce­lei mai tinere organizaţii re­voluţionare a ţării. Au trecut mulţi ani de-atunci. Ani in ca­re organizaţia, cu tot ce în­seamnă ea — de la locul de tabără la cîntecele patriotice, de la excursii, la cultivarea respectului pentru valorile, spirituale ale ţării, de la sport, la munca patriotică — a pro­gresat, s-a maturizat ca an- Generaţia dintîi samblu. Trebuie însă să ne amintim şi de începuturi, şi de greutăţi, pentru că au fost şi greutăţi, trebuie să-i cin­stim pe cei care le-au înfrun­tat, pe cei care au născut fru­museţea de astăzi a Organiza­ţiei de pionieri. Redăm în ce­le ce vor urma citeva din fru­moasele lor amintiri, nu fără regretul de a nu le putea con­semna în întregime. Brînză Iolanda: ,,­m, amin­tesc şi acum cu emoţie de acei ani. Ce fericiţi erau copiii, pri­mii care au fost primiţi în Or­ganizaţia de pionieri, cînd le-am legat la gît cravatele roşii. Nu voi uita niciodată a­­cele clipe. Căci ele sînt cele mai frumoase amintiri din via­ţa mea. Totul era la Început. Trecuseră doar cîţiva ani de la eliberarea ţării. Pentru mai multe motive, dar şi pentru a­­cesta, pionierul era un adevă­rat simbol al acelor ani, un simbol al frumuseţii anilor ca­re urmau să vină". David Attila: „In 1949 eram activist al U.T.M. Cînd parti­dul a hotărît crearea Organi­zaţiei de pionieri, nouă ni s-a dat sarcina să ne ocupăm direct de organizaţie. Greu de D. IOAN (Continuare în pag. a 3-a)

Next