Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-27 / nr. 1244
1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii între toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul (Continuare in pag. a 4-a) HOTARIREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Şeful I piuliţelor I Salamon Sándor, maistru I I coordonator la secţia piuliţe I î din cadrul Fabricii de şuru- j buri, n-a fost de la început! I „şeful piuliţelor", „de la în-1 î ceput“, adică cu vreo patru j jani în urmă, cînd a venit aicijjj j de la o Întreprindere braşo-je veană. j — Intii am lucrat la secţia j I şuruburi; cam după un an am j I trecut la „piuliţe“. ,, I Îl întreb „de ce a trecut la j I piuliţe", răspunsul intirzie, in j I sist, primesc un răspuns eva-1 I ziv în felul ,,era nevoie de jj I maiştri...“ Schimb vorba, j I schimb întotdeauna vorba cînd j î observ că interlocutorul se te- - - I I reşte să răspundă, pentru ca -î ştiu că mai tîrziu, pe parcur- J j sul discuţiei, va da ,,de bunăj voieri răspunsul; îi pun deci o ! ! întrebare-şablon: I I — Care au fost cele mai j j grele momente pe linie pro- - jfesională prin care aţi trecut?! ! — Secţia piuliţe s-a „urnit" I I cam greu la început; lună de jj î lună era sub plan; se schim-: * bau mereu maiştrii, dar situa,! * tia nu prea se schimba, sec-1 I tia era mereu sub plan și cu . î multe rebuturi. Cînd am auzit ! ■ că voi lucra aici, n-am îngro-1 ! zit; eram tînăr, abia mg caii-§ I ficasem ca maistru pentru sec- jj * ţia şuruburi, nu c-ar fi prea ! î mare diferenţă între „piuliţă“, j şi „şurub", dar trecuseră atî-1 I ţia pe aici şi „hiba" încă nu j I fusese înlăturată; „hiba“, vă - ^ Închipuit' dumneavoastră, era ! I aceeaşi peste tot: tineri abia I ■ calificaţi sau în curs de caii- jificare, colectiv neînchegat, - I maiştrii şi ei tineri; numai că ! l aici la piuliţe-e un volum ma-1 are de muncă, trebuie multă a- jj j tenţie şi disciplină; strunguri : ?le, mai ales cele automate, ! 1 funcţionează şi singure, dar de 1 ■ lingă maşina de găurit nu poţi | J să te mişti; e şi o muncă mi- î nuţioasă diversificată, confec- j I ţionăm peste 500 de feluri de! j piuliţe, omul nu prea are timp I j să-şi facă obişnuinţe, pentru | ! că azi face o piesă, mîine al jj I ta. In prima lună, după veni-î rea mea la piuliţe, n-am reu- * J şit să facem planul; am lucrat | I mai mult cu oamenii şi cot la | | cot cu ei; voiam să încheg : I cit de cit colectivul secţiei I S in luna a doua am reuşit. Şi I ANNA SELEJAN : (Continuare in pag. a 3-a) I ii\ I Proletari din toate tarife.un/ti-yd / . no • Anul VII, nr. 1244 SIMBITU, 27 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. Al PIR. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la Consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — In deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea Întocmai in viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de „conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare in utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. Pagina a 2-a #/1Aceşti oameni minunaţi şi maşinile lor... 1/ Iniţiative şi preocupări pentru încheierea însămînţărilor Campania agricolă de primăvară e pe sfîrşite. In cele mai multe cooperative agricole s-au încheiat însămînţările ; acum se depun eforturi pentru plantarea cu cartofi a ultimelor suprafeţe. Faţă de anii trecuţi se înregistrează un salt calitativ in ce priveşte executarea lucrărilor agricole, îndeosebi a plantatului cartofilor. O atenţie deosebită se acordă aplicării întregului complex de lucrări agrotehnice pe suprafeţele de pe care trebuie să se obţină o producţie de 30.000 kg. la hectar. In aceste zile bune de lucru, cooperatorii şi mecanizatorii acţionează energic pentru încheierea grabnică a insămintărilor, pentru pregătirea lucrărilor de întreţinere a culturilor, pentru cultivarea fiecărui metru pătrat de pămînt. „TOTUL DEPINDE DE NOI" In ziua de miercuri pe lanurile C.A.P. Cernat se plantau ultimele hectare cu cartofii. Notam buna organizare a muncii, ritmul alert de lucru, precum şi lucrările de bună calitate. „Avem o suprafaţă mare de pe care trebuie să obţinem 30.000 kg. cartofi la hectar , ne-a spus preşedintele Makó Béla. Iată de ce urmărim, în permanenţă, calitatea lucrărilor. Suntem bine dotaţi cu maşini şi tractoare, avem soiuri productive, îngrăşăminte destule, aşa că totul depinde de noi, de modul în care aplicăm tehnologiile. Ţin să evidenţiez pe mecanizatorii secţiei care în această primăvară au lucrat foarte bine. Gindiţi-vă numai la faptul că au plantat 700 de hectare cu cartofi, doar în zece zile. Restul a mers mai greu din cauza timpului nefavorabil“. O VALOROASĂ INIŢIATIVĂ Mecanizatorul Ladishki Koss de la secţia de mecanizare Tîrgu Secuiesc ne prezintă o valoroasă inițiativă întreprinsă de conducerea C.A.P. T. ADJUDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Activităţi cultural-educative şi sportive TIRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Concurs „Cine ştie ciştigă!" — „Realizări în oraşul Tîrgu Secuiesc" (ora 20). ZĂBALA (Căminul cultural) — Concursul formaţiilor de teatru de păpuşi — etapa de masă (ora 13). BRATEŞ (Căminul cultural) — Spectacol artistic prezentat de formaţiile artistice ale I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc (ora 19). SFINTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja") — Seară distractivă pentru tineret (ora 19). MICFALAU (Căminul cultural) — Concurs „Cine ştie, cîştigă” — „Dezvoltarea judeţului Covasna“ (ora 20). MĂRCUŞA (Căminul cultural) — Deplasarea brigăzii ştiinţifice comunale (ora 20). POIAN (Şcoala generală) — „Aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei de pionieri“ (ora 15). LEMNIA (Căminul cultural) — Seară de poezie „Patria" (ora 20). LUTOASA (Căminul cultural) — Program cultural-artistic (ora 20). în peregrinările noastre gazetăreşti am întîlnit prin magazinele cooperativelor de consum din multe sate cite un stand prizărit de cărţi, acoperite de praful uitării, nerăsfoite de nici o mină, decit doar cu prilejul inventarelor. Prin foarte multe stocuri ni s-a relatat că: „nu ni se trimit de la centru decit cărţi neinteresante, pe care nu le solicită nimeni". Oare chiar aşa o fi? Iată de ce am pornit raidul nostru, de „la centru", adică din depozitul întreprinderii economice judeţene a cooperaţiei de consum. Spre plăcuta noastră surpriză aici domneşte o ordine perfectă şi cărţi se găsesc, din abundenţă, chiar şi titluri de cea mai recentă apariţie. — Intr-adevăr, uneori drumul cărţii către sate este destul de lung — ne răspunde Rozalia Benko, una dintre interlocutoarele noastre. Dar hopurile şi ocolişurile nu trebuie căutate aici la centru, ci acolo pe drumul dintre comună şi sat, sau dintre gestionarul magazinului sătesc şi cititor. Să vă povestesc un caz. Este adevărat că-i un caz izolat, dar vădeşte o mentalitate pe care o mai întîlnim şi prin alte părţi, în februarie s-a desfăşurat „Lunacărţii la sate“. Noi am trimis fiecărei unităţi pachete cu cărţi din cele mai noi. Spre surpriza distul a refuzat cărţile. Noroc cu intervenţia secretarului comitetului comunal de partid care l-a lămurit pe gestionar să primească cărţile. Morala: în acea lună vreo comandă. Din păcate aşteaptă să le trimitem noi şi după aceea se pling că nu le-am trimis ce vroiau. — De fapt — intervine în discuţie şi responsabila secţiei „Cartea prin poştă", magazinele cooperativelor nu sunt singura cale prin care ajung cărţile în mina cititorului din mediul rural sau chiar urban. Este încă insuficient folosită „Cartea prin poştă", deşi noi avem posibilitatea ca pe bazaunei simple cereri să expediem orice carte solicitată. Ar fi bine dacă aţi aminti cititorilor de acest mijloc operativ şi prompt de procurare a cărţilor. Aşadar „la centru“ lucrurile stau bine. Un colectiv inimos şi priceput se străduieşte ca drumul dintre editură şi cititor să fie cit mai lesnicios. Am pornit să ve-Brigada de raid: GH. POPIŢA, AL. STÄUBLE, G. MĂCIUCA, D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a) Lungul drum al cărţii către sate s-au vîndut cărţi in valoare de 500 de Iei. — Bine, dar sint și cazuri cînd trei-patru luni nu s-a primit nici o carte intr-un sat. — Niciodată nu s-a întimplat Dibuitorului, la Barcani gestiona- _ sa o onorăm cu promptitudine Au terminat plantatul cartofilor! Folosind cu maximum de randament maşinile şi utilajele, precum şi timpul favorabil din săptămina aceasta, cooperatorii din Zăbala au terminat plantatul cartofilor pe cele 220 de hectare planificate ale cooperativei agricole de producţie. (M.G.) Cinstesc prin fapte marea sărbătoare a muncii producţie industrială aferent primelor patru luni, pînă la finele lunii aprilie, va realiza o producţie globală industrială suplimentară de peste 2.200.000 lei, ceeace înseamnă, în condiţiile depăşirii planului productivităţii muncii, cu 1,7 la sută, o depăşire la produsul mobilier din lemn cu 2,4 la sută. La planul de export realizează suplimentar peste 460.000 lei valută, înscriindu-se astfel ca o contribuţie însemnată în realizarea şi depăşirea planului de export la nivelul judeţului. (P.N.) » Lucrătorii INSPECTORATULUI SILVIC raportează, în cinstea zilei de 1 Mai, îndeplinirea planului la împăduriri pe semestrul I. Pină în prezent, s-au împădurit 1616 hectare, urmînd ca pînă la sfirșitul lunii mai să se mai împădurească încă 304 hectare, realizîndu-se astfel planul anual. Cea mai mare parte a suprafeţelor s-au împădurit cu răşinoase, creîndu-se totodată şi culturi speciale pentru celuloză. Demn de remarcat este faptul că puieţii provin din pepinierele proprii. (D.T.) Lună de lună, muncitoarea Verdes Elena îşi depăşeşte planul de producţie. Foto : A. BARTHA . Consecvent hotărtrii luate de a obţine noi succese in îndeplinirea ritmică a planului şi a angajamentelor, harnicul colectiv de muncă de la întreprinderea textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, a realizat ieri, 26 aprilie, planul la producţia industrială pe primele patru luni ale anului. Succesul, închinat zilei de 1 Mai, consemnează în cronica întrecerii socialiste o producţie globală suplimentară, pina la finele lunii aprilie, de circa 2.500.000 lei, adică 50 la sută din angajamentul anual care se va concretiza, printre altele, în aproape 100.000 m.p. ţesături finite din bumbac. Modul responsabil al muncii pline de dăruire desfăşurate de colectivul de la Textila, este reflectat cu pregnanţă de avansul cîştigat pină la 1 Mai in realizarea cincinalului înainte de termen: 85 de zile la producţia globală, 104 zile la ţesături finite din bumbac şi 422 de zile la planul de export. Rezultatele obţinute pînă acum vor fi amplificate în perioada următoare — prin organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, prin reducerea consumurilor specifice la materii prime, materiale, energie şi combustibil etc. — prefaţind astfel tabloul măreţelor realizări pentru intimpinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi a celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. (N.P.) . Cinstind cu rezultate remarcabile, aniversarea a 25 de ani de existenţă a Fabricii de mobilă din Covasna, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la I.P.L. COVASNA anunţă un nou succes: realizarea cu 7 zile înainte de termen a planului de INFORMAŢII ] pentru dumneavoastră „ŢARA MEA DE GLORII" Azi, 27 aprilie, ora 15, la clubul „Gheorghe Doja“ din Sfîntu Gheorghe are loc faza orăşenească a concursului cultural-artistic al elevilor „Ţara mea de glorii“, organizat de Comitetul judeţean al U.T.C. în cinstea celor două mari evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi al XI-lea Congres al partidului. Participă elevi ai liceelor şi şcolilor profesionale din oraş. (f.n.) „NOI, BĂRBAŢII“... ... din Brateş, invităm şi femeile la piesa de teatru cu acelaşi nume pe care o vom prezenta astăzi, la ora 20, in sala Căminului cultural din Tamaşfalău. (al.s)I I I I I I I NOI EXPONATE LA MUZEUL DIN TlRGU SECUIESC Lapidarul Muzeului orăşenesc din Tîrgu Secuiesc, s-a Îmbogăţit cu noi exponate, mărturii ale trecutului oraşului. Este vorba de 25 plăci comemorative, atestînd contribuţia breslelor şi a unor persoane particulare la construirea primelor clădiri ale spitalului, de acum 90 de ani. (f.g.) EXCURSII ÎN U.R.S.S. O.J.T. Sfîntu Gheorghe anunţă că se pot face înscrierile la excursiile în U.R.S.S., care se organizează astfel: Chişinău — Odesa în luna iulie cu autocarul; Cernăuţi — Lvov, în august cu trenul; Chişinău — Kiev, în iunie şi august cu trenul. Informaţii suplimentare la telefon 1.17.44. (al.s.) II L Kisgyörgy Elisabeta — pionieră, Briază Iolanda — instructoare, David Attila — instructor, sint numele cltorva dintre primii, dintre cei dinții. Acum, in preajma împlinirii unui sfert de veac de la înființarea primelor detaşamente de pionieri ar fi fost nedrept să-i uităm. Pentru că oricît ne sînt de dragi pionierii de astăzi, oricît de tonic este să-i priveşti, să te bucuri de frumuseţea şi sănătatea lor sufletească, nu poţi să-i uiţi pe cei care, acum 25 de ani, puneau piatra de temelie a celei mai tinere organizaţii revoluţionare a ţării. Au trecut mulţi ani de-atunci. Ani in care organizaţia, cu tot ce înseamnă ea — de la locul de tabără la cîntecele patriotice, de la excursii, la cultivarea respectului pentru valorile, spirituale ale ţării, de la sport, la munca patriotică — a progresat, s-a maturizat ca an- Generaţia dintîi samblu. Trebuie însă să ne amintim şi de începuturi, şi de greutăţi, pentru că au fost şi greutăţi, trebuie să-i cinstim pe cei care le-au înfruntat, pe cei care au născut frumuseţea de astăzi a Organizaţiei de pionieri. Redăm în cele ce vor urma citeva din frumoasele lor amintiri, nu fără regretul de a nu le putea consemna în întregime. Brînză Iolanda: ,,m, amintesc şi acum cu emoţie de acei ani. Ce fericiţi erau copiii, primii care au fost primiţi în Organizaţia de pionieri, cînd le-am legat la gît cravatele roşii. Nu voi uita niciodată acele clipe. Căci ele sînt cele mai frumoase amintiri din viaţa mea. Totul era la Început. Trecuseră doar cîţiva ani de la eliberarea ţării. Pentru mai multe motive, dar şi pentru acesta, pionierul era un adevărat simbol al acelor ani, un simbol al frumuseţii anilor care urmau să vină". David Attila: „In 1949 eram activist al U.T.M. Cînd partidul a hotărît crearea Organizaţiei de pionieri, nouă ni s-a dat sarcina să ne ocupăm direct de organizaţie. Greu de D. IOAN (Continuare în pag. a 3-a)