Cuvîntul Nou, aprilie 1975 (Anul 8, nr. 1298-1302)

1975-04-02 / nr. 1298

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VIII. Nr. 1298, MIERCURI, 2 APRILIE 1975 8 PAGINI 50 BANI Să folosim la maximum zestrea tehnică a fiecărei întreprinderi Sporul de producţie indus­trială înregistrat în anul 1974 în judeţ, ca şi creşterea sub­stanţială a planului pe acest an, au la bază, într-o propor­ţie însemnată, capacităţile noi de producţie puse în funcţiu­ne. Analiza utilizării capacită­ţilor de producţie în 1974 a scos în evidenţă faptul că da­torită folosirii necorespunză­toare a acestora, nu s-au rea­lizat importante valori mate­riale. In acest an, în primul trimestru, cu toate că au fost obţinute importante depăşiri de producţie globală şi mar­fă faţă de nivelul planificat, nu putem afirma că utilizarea capacităţilor d­roducţie — în principal r.­­aşinilor, uti­lajelor şi instalaţiilor — a fost corespunzătoare. Pe ce ne ba­zăm afirmaţiile? întîi, pe ana­liza ritmicităţii realizării pla­nului pe zile şi decade. Fap­tul că în decada a treia se înregistrează realizări, de mul­te ori, duble sau chiar triple față de cele din prima decadă (I.A.E.A. Sfîntu Gheorghe, în­treprinderea de industrializare a cărnii, industria cooperatistă etc.), dovedește că numai în ultima decadă există o utili­zare cît de cît corespunzătoa­re, atît a capacităților de pro- PREDA NIȚA (Continuare în pag. a 3-a) Momentul emoţionant al înmînării Steagului roşu de unitate fruntaşă pe ţară LUZIÎN Însămînţările de primăvară Ne aflăm în plină campanie de însămînţări. Pînă in pre­zent s-au însămînţat 7.700 de hectare dintre care 5.500 cu orzoaică. Avînd în vedere timpul bun de lucru, precum şi dotarea tehnică de care dis­pun unităţile agricole, consi­derăm că ritmul însămînţări­­lor, pe ansamblul judeţului, este totuşi necorespunzător. Trebuie menţionat că există un decalaj mare între pregăti­rea terenului şi semănat, fapt neindicat în condiţiile în care timpul este secetos. D. TOMA (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate tarife, uniţi va f CONSILIILE POPULARE, DEPUTAŢII, CETĂŢENII ŞI PROBLEMELE LOR „Ca la ora bilanţului să ne putem mîndri... C­ u ajutorul tovarăşului Füstös Emeric, prima­rul oraşului Sfintu Gheorghe, am încercat să stabilim itinerariul înfrumu­seţării reşedinţei judeţului nostru de fapt, itinera­riul muncii patriotice pe ca­re locuitorii urbei o vor pres­ta pentru ca oraşul în care trăiesc şi muncesc să fie şi o laudă a muncii lor. — Ce planuri aveţi pentru ca oraşul Sfîntu Gheorghe să ajungă în rîndul oraşelor fruntaşe pe ţară? — Un prim plan privind munca patriotică din acest an pentru înfrumusețarea și buna Convorbire consemnată de RADU SELEJAN (Continuare în pag. 4—5) IN PAG. 4—5 CODUL PRINCIPII­LOR Şl NORMELOR MUNCII Şl VIEŢII COMUNIŞTILOR, ALE ETICII Şl ECHI­TĂŢII SOCIALISTE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, în ziua de 26 martie, pe Liden Forbes Sampson Murnham, prim-ministru al Republicii Cooperatiste Guyana, care face o vizită oficială în ţara noastră • A fost dat publicităţii interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Agen­ţiei Associated Press • Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, Clodomiro Almeyda, fost ministru al afacerilor externe al Re­publicii Chile, care se află in ţara noastră, o delegaţie de ziarişti ior­danieni; Gonzalo J. Facio, ministrul relaţiilor externe şi cultelor al Re­publicii Costa Rica; Todo Kurtovici, membru al Prezidiului C.C. al Uni­unii Comuniştilor din Iugoslavia, secretar în Comitetul Executiv al Pre­zidiului C.C. al U.C.I. «. In prezenţa conducerii partidului a avut loc, vineri, 28 martie, adunarea consacrată aniversării Academiei „Ştefan Gheor­­ghiu", prilej cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o impor­tantă cuvîntare. Academiei „Ştefan Gheorghiu" i-a fost conferit, prin De­cret prezidenţial, ordinul, „Victoria Socialismului" . Preşedintele Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Brazilia, la in­vitaţia președintelui Republicii Federative a Braziliei, Ernesto Geisel, în perioada 4—7 iunie 1975. AVÎNTATĂ ÎNTRECE­RE ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Distinsă recent, prin Decret prezidenţial, cu „Or­dinul Muncii” clasa I, în­treprinderea textilă Oltul din Sfîntu Gheorghe, a pri­mit ieri, în cadrul unei festivităţi, Steagul roşu şi Diploma de onoare de uni­tate fruntaşă pe ţară în în­trecerea socialistă pe anul 1974. Momentul sărbăto­resc a evidenţiat, totodată, bunele rezultate obţinute în primul trimestru pe a­­cest an: îndeplinirea şi de­păşirea substanţială a sar­cinilor de plan şi realiza­rea a 50 la sută din anga­jamentul anual de 22 mili­oane lei. „Cu această ocazie, se a­­rată in telegrama adresată ele colectivul întreprin­derii, tovarășului Nicolae Ceaușescu, gindurile noas­tre se îndreaptă către Dum­neavoastră, iubite conducă­tor, multumindu-vă din toată inima pentru înalta distincție ce ne-ați acor­­d­at-o, asigurindu-vă încă o dată că nu vom precupeţi nici un efort pentru a tra­duce în viaţă preţioasele indicaţii ce ni le-aţi dat cu prilejul vizitei dv. din sep­tembrie anul trecut, în în­treprinderea noastră, pen­tru a ridica permanent ca­­litatea produselor, produce­rea unor ţesături fine şi extrafine, poplinul și balon­­zaidul cu un înalt grad de finisare, competitive pe (Continuare în pag. a 3-a) Modestia comunistului ntre oamenii care ştiu să-ţi ofere, la fiecare pas, noutatea în munca lor, simţi necesar să revii chiar dacă i-ai vizitat de nu ştiu cite ori, e ca şi cum ai merge la nişte prieteni foarte apropiaţi. Cu acest sentiment m-am îndreptat de fiecare da­tă către secţii­le întreprinde­rii textile Oltul. Deunăzi, cînd treceam pe la finisaj, îl zăresc pe comunistul Zsold László, meșterind din nou la niște utilaje. „Iar pune ceva la ca­le" — mi-am zis. Observ că-i foarte concentrat asupra lu­crului ce-1 avea de făcut și trec mai departe fără să-l stingheresc. între timp, aflu că în secţie au fost puse la punct unele dispozitive auto­mate spre a se realiza, cu a­­jutorul lor, noi produse. La unul din aceste dispozitive, meşterea comunistul Zsold. Prind un moment prielnic, cînd e ceva mai liber şi-ncep să-l descos. — Asta-i munca mea, să pun la punct utilajele. Nouta­tea e însă acolo şi arată spre biroul şefului de secţie. Mer­geţi să vedeţi noile produse. Eu mă ocup doar de maşini... Ce puteam să-i răspund, că fără maşini bi­ne reglate nu se poate lucra? O ştia el prea bine. Aşa că m-am dus să cer­cetez mai pe-ndelete noile produse deosebit de solicita­te de Fabrica Carbochim din Cluj, de Uzinele producătoa­re de maşini din Braşov şi Piteşti, de piaţa mondială, „înainte, ţesătura pentru su­port abrazive se importa, cea pentru prelate la autoturisme­ AURELIA LOJINSCHI (Continuare în pag. 4­5) Brigada ziarului „CUVÎNTUl NOU“ In raid Muzica din restaurante Orchestrele şi soliştii din restaurante — iată o temă banală la prima vedere, un domeniu artistic dintre cele neglijabile s-ar putea spune. Adevărul îrtsă este altul: cînd este făcută cu pasiune şi onestitate, cînd se evită facilul, comercialul şi prostul gust, muzica din restaurante poate însemna un act de cultură, de educaţie. Dealtfel, artiştii de mare valoare şi neîndoios prestigiu, de ieri şi de azi (Grigoraş Dini­cu, Maria Tă­­nase, Fărâmiţă Lambru, Gică Petrescu, Toni Iordache) au înţeles să folosească ŞI această cale pentru a vorbi publicului pe înalta lor limbă artistică. In acest nobil nivel de înţelegere a muzicii de restaurant ar trebui să gândească toţi. Să vedem cum o fac. SA NU UITAM ... VIORILE ! Cele două restaurante din centrul oraşului Sfîntu Gheorghe — BODOC şi ŞUGAŞ — prezintă cam ace­laşi gen de muzică, mai ales BODOCUL excelând în a oferi aproape în exclusivitate muzică de dans, mai pre­cis muzică foarte „tinerească". In aceste condiţii şi cei care le calcă pragul, se aleg pe măsură, adică foarte mulţi dintre meseni sunt tineri. E bine? Nu tocmai. A­­ceasta şi din pricini foarte uşor de bănuit, dar şi din motivul că, repertoriul, mult prea condimentat, îi alun­gă pe cei cu gusturi, firi şi vîrste mai potolite, mai aşezate, adică pe cei care au mai mult plăcerea vor­bii decît pe cea a gimnasticii electronice pe ringul de dans. Vineri seara la restaurantul Bodoc s-a întîmplat un lucru interesant: fiind deschisă o expoziţie culina­ră — şi încă una de ţinută — clienţii de la mese s-au ales doar dintre cei cu plăcerea unei mîncări bune. Degeaba au încercat cei patru foarte tineri instrumen­tişti să-şi mai domolească saţii. Două ore, cît am stat acolo, n-a dansat nimeni. Obişnuiţii clienţi, nu toţi cu o carte de muncă la zi, lipseau. Dar acelor oameni, tineri sau vîrstnici, care ar vrea să iasă seara cu ne-I. DRAGAN, D. ANDREI, I. NEGURA, FL­­ORESCU, C. NIŢU (Continuare în pag. a 6-a)

Next