Cuvîntul Nou, aprilie 1977 (Anul 10, nr. 1618-1643)
1977-04-01 / nr. 1618
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, Nr. 1618, VINERI, 1 APRILIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ ÎNSEMNĂTATE Unitatea de monolit in jurul partidului - chezăşie a îndeplinirii cu succes a Programului partidului Zilele de 28-29 martie a.c. se înscriu ca date importante în istoria acestui an, reunite în şedinţă comună, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, au analizat şi dezbătut activitatea desfăşurată de partid şi de întregul nostru popor pentru înlăturarea urmărilor cutremurului catastrofal din 4 martie, problemele dezvoltării economico-sociale actuale şi de perspectivă ale ţării noastre, ale activităţii internaţionale a partidului şi statului, precum şi ale situaţiei politice mondiale. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ■ secretarul general al partidului nostru, urmărită cu maximă atenţie de întreaga ţară, receptată şi aprobată în unanimitate de întregul popor, constituie un nou document de covîrşitoare importanţă teoretică şi practică, menit să jaloneze cu clarviziune şi siguranţă mersul neabătut înainte al naţiunii noastre. Sigur, cutremurul din 4 martie şi-a luat din plin tributul său de jertfe umane: peste 1570 de vieţi au fost curmate în cîteva clipe, alţi 11.300 cetăţeni au fost accidentaţi, 35.000 de familii au rămas fără adăpost. S-au înregistrat distrugeri însemnate la 763 de unităţi economice din sectoarele de bază ale industriei, construcţiilor şi transportului, au fost scoase în funcţiune o serie întreagă de utilaje, activitatea într-o seamă de unităţi a fost, pur şi simplu, paralizată. De asemenea, agricultura a avut numeroase pierderi, distrugîndu-se sau avariindu-se numeroase construcţii zootehnice, ateliere mecanice, silozuri, magazii de cereale, sere, pierind un mare număr de arinete. Dar încă o dată s-a relevat o caracteristică a poporului român: demnitatea în faţa oricăror încercări şi dureri. Deşi puternic traumatizaţi psihic de efectele seismului, oamenii muncii au răspuns cu maximum de promptitudine chemării partidului, Comitetului Central, pentru grabnica înlăturare a urmărilor catastrofei şi, în primul rînd, pentru salvarea vieţilor celor prinşi sub dărîmături. Grija faţă de om, umanismul partdului nostru a primit astfel o nouă şi strălucită confirmare: „în aceste grele împrejurări, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea sa din (Continuare în pag. a 4-a) CHEZĂŞIE Iniţial am dorit să obţin o informaţie care s-ar fi alăturat, firesc, altor zeci şi sute din aceste zile, toate conturînd tabloul eforturilor ce se depun pe multiple planuri, pentru recuperarea pagubelor pricinuite de cutremur. „Cei peste 300 de lucrători, de la Oficiul de îmbunătăţiri funciare al judeţului nostru au hotărît să depună lunar, pînă la sfîrşitul anului, 12 la sută din retribuţie, contribuind astfel la „Contul omeniei" şi solidarităţii cu peste 120.000 lei". Aceasta ar fi informaţia de care vorbeam. Ea însă nu poate cuprinde multitudiiea de preocupări care a animat şi animă, încă din primele zile de după producerea puternicului cutremur, activitatea colectivului de muncă de aici. Asemeni tuturor colectivelor din unităţile productive şi la O.I.F. organizaţia de partid, muncitorii au reanalizat sarcinile de plan, angajamentele asumate şi pornind de la posibilităţile existente s-au angajat să depăşească lunar, pînă la sfîrşitul anului, planul în medie cu 5 la sută. Probabil cifra nu este suficient de edificatoare, dar, dacă o „traducem"în lucrări, ea este mai mult decit elocventă, față de sarcinile de plan vor fi executate suplimentar lucrări de desecări pe circa 300 de CONSTANTIN NIȚU (Continuare în pag. 2—3) Proletari din toate ţările, unitivă ! Un parametru de responsabilitate comunistă şi cetăţenească Apă minerală de Covasna, stofă de Covasna. Produse care, prima, prin valoarea curativă, a doua, graţie calităţilor ei, duc numele oraşului în cele patru zări ale lumii. Dar nu numai ele. Mobila, lată un capitol nou, prin care, localitatea ce împrumută judeţului numele, se face tot mai cunoscută peste hotare. Pînă ce noua fabrică din cadrul C.P.L. va începe să producă, tîmplarii-artişti de aici îşi etalează veleităţile de creatori de frumos şi util în atelierele vechii secţii. Veche, spunem, gîndindu-ne la vîrsta clădirii ce îi găzduieşte deoarece oamenii, chiar cu o experienţă ajunsă de faimă sînt noi prin gîndurile lor, fk»n.. In atenţia noastră lateacă János Huba, şeful secţiei, stă înfăptuirea indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind creşterea funcţionalităţii pieselor de mobilă, adaptarea acestora la spaţiile apartamentelor nou construite. Pe flux se găsesc la ora actuală peste 30 sortimente de produse. Lămîiţa, varianta a ll-a, este unul din cele 15 prototipuri în curs de omologare. Tip nou din care chiar în această lună vor pleca spre beneficiari, peste prevederile cîteva zeci de garcontractuale uituri. Cine sînt făurarii de mobilă M. BEICEANU (Cont,/mato Uv pag. a 4-a} - SF. 3HEORGHE e* Tetofon 13609 Hotelul balnear CERBUL din oraşul Covasna e pregătit pentru a primi pe cei veniţi la tratament. Foto: A. BARTHA EVOCĂRI 84 de ani de la crearea P. S. D. M. R. în această zi, cînd s-au împlinit 84 de ani de la întemeierea P.S.D.M.R., oamenii muncii, întregul nostru popor evocă cu respect noblele tradiţii ale mişcării noastre muncitoreşti, „una din cele mai vechi mişcări proletare, organizate, de lume" care încă de la apariţia ei pe arena vieţii sociale, cu mai bine de un veac în urmă, s-a dovedit cea mai înaintată forţă politică a societăţii româneşti. Rezultat al creşterii conştiinţei de clasă a proletariatului,a maturizării condiţiilor pentru trecerea la înfăptuirea organizării politice a clasei muncitoare pe scară naţională, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România marchează o etapă nouă în desfăşurarea procesului revoluţionar din ţara noastră. „Anul 1893 - sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu -(Continuare în pag. 2-3) Noua clădire a autogării din oraşul Sfîntu Gheorghe „CÎNTAREA ROMÂNIE!" Îmbunătăţirea permanentă a activităţii cultural-artistice — preocupare esenţială Dedicat importantelor evenimente aniversare ale anului 1977, Festivalul naţional Cîntarea Romanist s-a dovedit a fi un adevărat factorcatalizator al unor valoroase valenţe artistice, creativ-interpretative, un cadru propice de concretizare a potenţialului artistiC existent în judeţ. Fazele de masă ale festivalului, cele comunale şi orăşeneşti, fazele zonale, pe consiliile intercooperatiste, care S OJJ a reunit un număr de peste 34.000 de tineri şi vîrstnici, cetăţeni de cele mai diverse profesii şi ocupaţii, constituiţi în peste 1900 de formaţii, au însemnat tot atîtea prilejuri de manifestare a talentului, artei interpretative, de artă angaja-MARIUS DEAC, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură și educație socialistă. I. NEGULICI (Continuare în pag. 2-3) . Sîmbătă, în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României", formaţiile artistice ale Liceului real-umanist nr. 2 din Sfîntu Gheorghe vor susţine două spectacole pe scena Casei de cultură de noi catedar din localitate. Primul, la ora 16. Din program, fanfara liceului, montajul literar Eroi au fost, eroi sunt încă, pregătit de pionierii claselor II—V, corul pionieresc, dans tematic, o şezătoare cu tema O cunună-i ţara-ntreagă, brigadă de agitaţie. Al doilea spectacol la ora 19, o seară de teatru, cu piesa Trădătorul, de Ştefan Bereu, jocul în trei, de Paul Everac, dramatizarea poetContinuare In pag.. a 4-a