Cuvîntul Nou, aprilie 1977 (Anul 10, nr. 1618-1643)

1977-04-01 / nr. 1618

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, Nr. 1618, VINERI, 1 APRILIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ ÎNSEMNĂTATE Unitatea de monolit in jurul partidului - chezăşie a îndeplinirii cu succes a Programului partidului Zilele de 28-29 martie a.c. se înscriu ca date importante în istoria acestui an, reunite în şedinţă comună, Comitetul Cen­tral al Partidul­ui Comunist Ro­mân, Marea Adunare Naţiona­lă a Republicii Socialiste Româ­nia, Consiliul Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale, au analizat şi dezbătut activi­tatea desfăşurată de partid şi de întregul nostru popor pen­tru înlăturarea urmărilor cutre­murului catastrofal din 4 mar­tie, problemele dezvoltării eco­­nomico-sociale actuale şi de perspectivă ale ţării noastre, ale activităţii internaţionale a par­tidului şi statului, precum şi ale situaţiei politice mondiale. Ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ■ secretarul general al partidului nostru, urmărită cu maximă atenţie de întreaga ţară, receptată şi aprobată în unanimitate de întregul popor, constituie un nou document de covîrşitoare importanţă teoreti­că şi practică, menit să jalone­ze cu clarviziune şi siguranţă mersul neabătut înainte al na­ţiunii noastre. Sigur, cutremurul din 4 mar­tie şi-a luat din plin tributul său de jertfe umane: peste 1570 de vieţi au fost curmate în cî­­teva clipe,­ alţi 11.300 cetăţeni au fost accidentaţi, 35.000 de familii au rămas fără­ adăpost. S-au înregistrat distrugeri în­semnate la 763 de unităţi eco­nomice din sectoarele de bază ale industriei, construcţiilor şi transportului, au fost scoase în funcţiune o serie întreagă de utilaje, activitatea într-o seamă de unităţi a fost, pur şi simplu, paralizată. De asemenea, agri­­cultura a avut numeroase pier­deri, distrugîndu-se sau ava­riindu-se numeroase construcţii zootehnice, ateliere mecanice, silozuri, magazii de cereale, se­re, pierind un mare număr de arinete. Dar încă o dată s-a relevat o caracteristică a po­porului român: demnitatea în faţa oricăror încercări şi du­reri. Deşi puternic traumatizaţi psihic de efectele seismului, oa­menii muncii au răspuns cu maximum­­ de promptitudine chemării partidului, Comitetului Central, pentru grabnica înlătu­rare a urmărilor catastrofei şi, în primul rînd, pentru salvarea vieţilor celor prinşi sub dărîmă­­turi. Grija faţă de om, umanis­mul partdului nostru a primit astfel o nouă şi strălucită con­firmare: „în aceste grele împre­jurări, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea sa din (Continuare în pag. a 4-a) CHEZĂŞIE Iniţial am dorit să obţin o informaţie care s-ar fi a­­lăturat, firesc, altor zeci şi sute din aceste zile, toate conturînd tabloul eforturilor ce se depun pe multiple planuri, pentru recuperarea pagubelor pricinuite de cu­tremur. „Cei peste 300 de lucrători, de la Oficiul de îmbunătăţiri funciare al ju­deţului nostru au hotărît să depună lunar, pînă la sfîr­­şitul anului, 1­2 la sută din retribuţie, contribuind astfel la „Contul omeniei" şi soli­darităţii cu peste 120.000 lei". Aceasta ar fi informa­ţia de care vorbeam. Ea în­să nu poate cuprinde multi­­tudiiea de preocupări care a animat şi animă, încă din primele zile de după pro­ducerea puternicului cutre­mur, activitatea colectivului de muncă de aici. Asemeni tuturor colecti­velor din unităţile producti­ve şi la O.I.F. organizaţia de partid, muncitorii au reanalizat sarcinile de plan, angajamentele asumate şi pornind de la posibilităţile existente s-au angajat să de­păşească lunar, pînă la sfîr­­şitul anului, planul în medie cu 5 la sută. Probabil cifra nu este suficient de edifica­toare, dar, dacă o „tradu­cem"­în lucrări, ea este mai mult decit elocventă, față de sarcinile de plan vor fi e­­xecutate suplimentar lucrări de desecări pe circa 300 de CONSTANTIN NIȚU (Continuare în pag. 2—3) Proletari din toate ţările, uniti­vă ! Un parametru de responsabilitate comunistă şi cetăţenească Apă minerală de Covasna, stofă de Covasna. Produse ca­re, prima, prin valoarea cura­tivă, a doua, graţie calităţilor ei, duc numele oraşului în cele patru zări ale lumii. Dar nu numai ele. Mobila, lată un capitol nou, prin care, localita­tea ce împrumută judeţului nu­mele, se face tot mai cunoscu­tă peste hotare. Pînă ce noua fabrică din cadrul C.P.L. va în­cepe să producă, tîmplarii-ar­­ti­şti de aici îşi etalează velei­tăţile de creatori de frumos şi util în atelierele vechii secţii. Veche, spunem, gîndindu-ne la vîrsta clădirii ce îi găzduieşte deoarece oamenii, chiar cu o experienţă ajunsă de faimă sîn­t noi prin gîndurile lor, fk»n..­­ In atenţia noastră lateacă János Huba, şeful sec­ţiei, stă înfăptuirea indicaţiilor secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind creşterea funcţionalităţii pieselor de mobilă, adaptarea acestora la spaţiile apartam­en­­telor n­ou construite. Pe flux se găsesc la ora ac­tuală peste 30 sortimente de produse. Lămîiţa, varianta a ll-a, este unul din cele 15­ pro­totipuri în curs de omologare. Tip nou din care chiar în a­­ceastă lună vor pleca­ spre be­neficiari, peste prevederile cîteva zeci de gar­contractuale uituri. Cine sînt făurarii de mobilă M. BEICEANU (Cont,/mato Uv pag. a 4-a} - SF. 3HEORGHE e* Tetofon 13609 Hotelul balnear CERBUL din oraşul Covasna e pregătit pentru a primi pe cei veniţi la tratament. Foto: A. BARTH­A EVOCĂRI 84 de ani de la crearea P. S. D. M. R. în această zi, cînd s-au îm­plinit 84 de ani de la înteme­ierea P.S.D.M.R., oamenii mun­cii, întregul nostru popor evocă cu respect noblele tradiţii ale mişcării noastre muncitoreşti, „una din cele mai vechi miş­cări proletare, organizate, d­e lume" care încă de la apariţia ei pe arena vieţii sociale, cu mai bine de un veac în urmă, s-a dovedit cea mai înaintată forţă politică a societăţii ro­mâneşti. Rezultat al creşterii conştiin­ţei de clasă a proletariatului,­­a maturizării condiţiilor pentru trecerea la înfăptuirea organi­zării politice a clasei munci­toare pe scară naţională, Parti­dul Social-Democrat al Munci­torilor din România marchează o etapă nouă în desfăşurarea procesului revoluţionar din ţara noastră. „Anul 1893 - sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu -(Continuare în pag. 2-3) Noua clădire a autogării din oraşul Sfîntu Gheorghe „CÎNTAREA ROMÂNIE!" Îmbunătăţirea permanentă a activităţii cultural-artistice — preocupare esenţială Dedi­cat importantelor eveni­mente aniversare ale anului 1977, Festivalul naţional Cînta­­rea Romanist s-a dovedit a fi un adevărat factor­­catalizator al unor valoroase valenţe ar­tistice, creativ-interpretative, un cadru propice de concretizare a potenţialului artistiC existent în judeţ. Fazele de masă ale festivalului, cele comunale şi o­­răşeneşti, fazele zonale, pe consiliile intercooperatiste, care S OJJ a reunit un număr de peste 34.000 de tineri şi vîrstnici, ce­tăţeni de cele mai diverse pro­fesii şi ocupaţii, constituiţi în peste 1900 de formaţii, au în­semnat tot atîtea prilejuri de manifestare a talentului, artei interpretative, de artă angaja-MARIUS DEAC,­­ vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură și edu­cație socialistă. I. NEGULICI (Continuare în pag. 2-3) . Sîmbătă, în cadrul Festivalului naţional „Cînta­­rea României", formaţiile ar­tistice ale Liceului real-uma­­nist nr. 2 din Sfîntu Gheor­­ghe vor susţine două spec­tacole pe scena Casei de cultură d­e noi catedar din lo­calitate. Primul, la ora 16. Din program, fanfara liceu­lui, montajul literar Eroi au fost, eroi sunt încă, pregă­tit de pionierii claselor II—­­V, corul pionieresc, dans tematic, o şezătoare cu te­ma O cunună-i ţara-ntrea­­gă, brigadă de agitaţie. Al doilea spectacol la ora 19, o seară de teatru, cu piesa Trădătorul, de Ştefan Ber­eu, jocul în trei, de Paul Everac, dramatizarea poe­tContinuare In pag.. a 4-a

Next