Cuvîntul Nou, martie 1979 (Anul 12, nr. 2212-2238)
1979-03-01 / nr. 2212
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2212, JOI, 1 MARTIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI PLATFORMA DE PREINDUSTRIALIZARE A U.F.E.T. INTORSURA BUZĂULUI MECANIZAREA OPERAŢIILOR MUMEI ELIMINAREA EFORTURILOR FIZICE începînd cu luna ianuarie a.c., la întorsura Buzăului, în cadrul U.F.E.T. a intrat în funcţiune platforma de preindustrializare. Pentru început cîteva avantaje oferite de acest obiectiv: în luna ianuarie indicele de derulaj — din total buşteni de fag — a crescut faţă de planul de 21 la sută, la 2 la sută, iar în luna februarie la 27 la sută — numai pentru Sectorul de exploatare Floroaia; creşterea productivităţii muncii pe un muncitor cu 2,9 mc. buşteni faţă de nivelul realizat în platformele primare (la pădure); sporirea indicelui de utilizare a masei lemnoase (în total masă lemnoasă) la 89—90 '» suta; pentru restul masei lemnoase (de 10 la sută) se organizează un şantier de mangalizare (lungă platformă); se reduc cheltuielile de transport, creşte ponderea produselor de calitate superioară — derulaj celuloză, se elimină despicatul manual etc. Această platformă de preindustrializare asigură şi un flux continuu în prelucrarea primară, fiind legată de fabrica de cherestea şi de depozit. La recenta adunare generală a oamenilor muncii au fost ridicate o serie de probleme, pe care încercăm să le trecem în revistă, reprezentând, în acelaşi timp, un apel la unele colective de muncă, pentru a sprijini finalizarea, amenajării platformei şi realizarea parametrilor proiectaţi. Este vorba de necesitatea ca Trustul de construcţii forestiere din Braşov să execute integral asfaltarea la blocuri (executată circa 10 la sută), imediat ce timpul o va permite. Pentru a elimina efortul fizic se solicită colectivului I.U.P.S. Vatra Dornei să devanseze în măsura posibilităților livrarea transportoarelor pentru lobde (termen contractual trimestrul II a.c.), colectivului de la MIȚA PREDA (Continuare In pag. 2—3) ÎN ACEST NUMĂR , PROGRAMUL TV. (în pag. 2-3) SPORT (In pag. 4 a) INVESTIȚII "79 Colaborarea constructor-beneficiar — garanție a executării în termen a obiectivelor agrozootehnice în acest an. colectivului de muncă de la Oficiul de îmbunătățiri funciare, proiectare și construcții în agricultură îi revin sarcini mari în finalizarea unor importante obiective de investiţii, mai ales în ce priveşte dezvoltarea bazei tehnico-materiale a zootehniei. După cum ne-a precizat tovarăşul inginer Nicolae Toma, directorul O.I.F.P.C.A., în acest an se vor începe lucrările la construcţia unor grajduri în cooperativele agricole de producţie din Sînzieni, Tîrgu Secuiesc, Ghelinţa, se va sistematiza centrul gospodăresc la Ghelinţa, se va extinde Complexul de îngrăşare a tinere U. TOMA (Continuare în pag. 2—3) Sentimentul de primăvară N imic mai stenic decit sentimentul de primăvară. Bucurii pure ca albul ghioceilor — covor sub rugina frunzelor trecute — acit oferă liniștea cenușie a lunilor de iarnă; schimbăm decorul uitînd dezinvolt zăpezile de peste an, privind din ce in ce mai des adin-D-TRV MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2—3) • Mâine, 2 martie, la ora 13, la Liceul industrial nr. 2 din oraşul Tirgu Secuiesc are loc o dezbatere pe tema Rolul şi locul inginerului şi maistrului-instructor în îndrumarea elevilor privind conceperea şi executarea lucrării practice pentru bacalaureat, condusă de inginer Elena Guşu şi de maistrul Martiri Ioan. • Duminică, de la ora 10, în Sala sporturilor din Sfîntu Gheorghe, se va desfăşura faza judeţeană a campionatului republican de gimnastică, rezervatele(Continuare în pag. 2—3) INFORMAŢII Elevii Liceului industrial din întorsura Buzăului la orele de practică ce se desfăşoară în atelierul de lăcătuşerie A-III, execută finisarea unui nou produs de serie — planşeta de desen tehnic. Foto: ABVRTNA ..Va trebui sa acordăm o mai mare atenție valorificării resurselor locale44 — Interviu cu tovarășul BODOR MARTIN, directorul Centrului județean de proiectări — — Spiritul gospodăresc în reducerea consumului de materiale a devenit astă/i, mai mult ca oricînd, o necesitate. Ce s-a făcut pînă acum în ce vă priveşte pe dumneavoastră, ca proiectanţi? — Un lucru este foarte clar: economiile de materiale în general şi de materiale deficitare in special, nu au voie să afecteze stabilitatea, rezistenţa clădirilor. Asta nu înseamnă că sintem neputincioşi. Practic, fiecare proiectant, fiecare inginer, fiind mai atent la dimensionarea ele- IOAN URAGAN (Continuare în pag. 2—3) Propaganda vizuală — disciplina şi ordinea în muncă Am întreprins recent un raid-anchetă în două unităţi economice din oraşul Intorsura Buzăului, cu scopul de a consemna cum acţionează organizaţiile de partid în direcţia întăririi disciplinei în muncă şi prin intermediul propagandei vizuale. Primul popas — la Secţia de scaune, unitate aparţinînd C.P.L. Sfîntu Gheorghe. In atelierele secţiei reţin atenţia lozincile, amplasate la loc vizibil şi avînd înscrise texte mobilizatoare legate de preocupările, activitatea colectivului de muncă al unităţii. Firesc, intre aceste lozinci, am întîlnit unele referitoare la folosirea judicioasă a capacităţii utilajelor, a timpului de lucru, la calitatea produselor, buna gospodărire a avuţiei unităţii, deci, în esenţă, probleme ce ţin de disciplina şi ordinea in producţie. Alături de aceste panouri am consemnat prezenţa în fiecare atelier a vitrinelor calităţii. Concepute într-o formă atractivă, care se adresează direct muncitorului, acestea sunt reactualizate cu periodicitate, fiind astfel, cum preciza însoţitorul nostru, tovarăşul Neculai Radu, şeful secţiei şi secretar-adjunct cu probleme de propagandă, adevărate vitrine ale calităţii muncii noastre. Cit de eficiente s-au dovedit formele de propagandă vizuală folosite la această secţie? „Coroborate cu alte mijloace ale muncii politice de masă, cu discuţiile individuale, deci cu munca de la om la om, ş.a., ne spune interlocutorul Neculai Radu, graficele, panourile, lozincile. IOAN NEGULICI [Continuare în pag. 2—3) Aspect din secţia filatură a întreprinderii textile „Oltul“ din oraşul Sfîntu Gheorghe. Foto: B. PATAKW