Cuvîntul Nou, septembrie 1983 (Anul 16, nr. 3608-3633)

1983-09-29 / nr. 3632

ilitatea în eco- \ In lumina aurie a acestui scorama; 20,50 îsfîrșit de septembrie, „polul realitate; 21,35/frigului“ - întorsura Buzău­­, . . . llui — ţine să.și dezmintă re_­ie oameni (co- ^numeie . £ cald, e soare, e o vie inumană, i forfotă neîntreruptă pe străzi­­udiourilor ca- ’le spre care privesc de peste Ritmuri mazi- 'farduri «*» de aur ai mere­­llor, numai bune de cules. ejurnal (partial 1 ),a Consiliul popular orăşe.­­ nesc, e pustiu. Nici măcar „ne- * ț nea Niţu“, omul pe care de­­ mulţi ani îl ştiu lingă telefon,­­nu este „la post“. Intrrun tir­­u«„ 20,20 A- ^ ziu apare primarul, tovarășul 'ană. 20,35 Te- (Constantin Trifan, nu prea on. 2105 Concur- •tuziasmat de perspectiva unui “ ’ . . iinterviu : m °nire­a l — Dac-ați sti cîtă treabă a_ ,i; 22,30 Tele- vemi...­­% \ — Știu. Dar ce treabă ? Un.­ide sînt oamenii ? ? — Pe cîmis­ia cartofi. 1 — Și lucrătorii consiliului i popular i — Tocmai ei. Mai ales ei. I Ii găsiţi de cu zori pînă-n­­ noapte pe lotul de 30 de ani I al consiliului popular. —­­ Mai puţin primarul. ' Primarul, vine de^acolo ,L­— priviţi palmele ! — şi se ii­­n­­toarce peste zece minute tot IX, 16 io /an 'acolo. Un telefon urgent şi gata, înapoi la treabă. — Totuşi, citeva cuvinte ... — Despre ?... — Cum staţi cu planul ? fără să caute prin catastife, punctează scurt. — Producţia marfă indus­trială realizată pe primele două decade în proporţie de 103 la sută, iar cea netă cu 107 la sută. Asta pe oraş. De­­ ci-----------------------------------------­ CARNET, DE REPORTER Toamna întorsu reaua falcat: U.F.E.T. — marfă 100­­la sută, netă 105 la sută ; „Arta populară" — marfă și netă 115 la sută. întreprinde­rea de Piese pentru Tractoare: ambii indicatori cu 100 la su­tă. Planul de investiţii, reali­zat integral, chiar cu unele­­depăşiri la I.P.T. Cata ?. — încă am cuvînt. Sînteţi doar oraş agroindustrial, nu? — S-au recoltat cartofii pe circa 70 la sută din supra­faţa cultivată. Merge tare greu din cauza pămîntului, ca­re e tare. Se recoltează, în continuare, porumbul şi în cu­­rînd se vor începe arăturile de toamnă pe cele 800 hectare planificate. — Ce veţi semăna, griu ?­­r— Nu. In această toamnă nu vom semăna grîu. Adică nu vor semăna oamenii. S-au dezobișnuit să semene grîu. Vom face tot noi începutul pe un lot experimental al consi­liului popular . Vom cere aju­tor de la specialişti, să ni se dea sărbinţă potrivită climei noastre mai aspre şi sunt con­vins că v­om face treabă bună. Nu, nu e o simplă figură , de stil că nn titlul de oraş agro­industrial, agro are şi va a­­vea încă o pondere însemna­tă. Animaţia străzilor, căruţele ce poartă spre hambare rodul bogat al acestei toamne de aur, mulţimea oamenilor ce m­uncesc pe ogoarele care pe alocuri ajung­­pînă în inima oraşului, confirmă cuvintele inimosului şi neobositului prim­ gospodar al oraşului de la poalele Ciucaşului... GHEORGHE POPIŢĂ INFORMAŢII­ ­ Clubul Sportiv Muncitoresc , in culori, Isfîntu Gheorghe organizează 1, 20. Covasni: e un curs de gimnastică de în- D­­IN AC­TIV- 1 treţinere pentr­ o femei. Cursul iese, în culori,­­ se va deschide pe data de 15­ ­ octombrie. înscrierile se pri­mesc pînă la 13 octombrie, la Sala sporturilor din Sfîntu Gheorghe. Cursurile vor fi ţi­nute de un cadru de speciali­tate. (GN­. cit.) • Automobiliştilor le reco­mandăm să-şi procure Harta turistică automobilistică a României. Ea se poate procu­ra de la Filiala Judeţeană a A.C.R. Preţul este de 12 lei. . (Urmare din pdt 1) 1 lei se execută lucrări­ de re­­­­zistenţă, zidărie, sudură, de 5 dulgherie şi tencuieli, că blo- I cui ar­e trei tronsoane, două --------------- I cu cîte şapte etaje, unul cu­­ şase, efectivul de forţă de 1 „ 1 muncă existent nu este in­­măsură să asigure ritmul .,05 Universul activității cerute, acel ritm Film serial. 1 care să permită celor de ul 4 (color). 1 k* LJ.C.M. să pună punct _.___. 1 construcției la termenul . . .r*J fixat. E nevoie, în primul (color) lo,30 ^ rîndi dfi mai mulți zidarii în. fonogra n pi o- , trucjt s-a trecut deja la tencu- K) Telesport; ' ieri (un nivel e aproape gata tineretului; ' în interior). Volumul lucrări- 1 (parţial co- V întărirea efectivului de muncitori Disciplina în muncă lor care mai sînt de executat, ca şi timpul relativ scurt ră­mas pînă­ la data predării noi­lor apartamente, fac necesară prezenţa pe "şantier a cel pu­ţin 50 de" zidari, în loc de 23 cîţi sînt acum. Altfel, ritmul de înaintare va rămîne lent, chiar şi în condiţiile în care se lucrează după un program prelungit. Dacă e să ne luăm după termenul cuprins în progra­mul de investiţii pe anul 1983, noul ansamblu de locuinţe din strada Lenin ar trebui să fie gata in luna decembrie a a­­cestui an. L-am întrebat pe subinginerul Ambrus Imre dacă consideră că la data­­in­dicată construcţia va putea fi pusă la dispoziţia beneficia­rilor. — Cred că ne putem în­cadra în limitele termenului hotărît. Cu o condiţie insă, ca efectivul actual de lucrători, mai­ ales cel de zidari, să fie completat pînă la nivelul ne­cesarului impus de volumul lucrărilor neterminate. Din cîte ştiu, urmează să primim întăriri imediat ce se va în­cheia construcţia unuia din blocurile aflate in lucru in zona Oltului a municipiului Sfîn­tu Gheorghe... ------- ECHIPA DINAMO CALIFICATĂ PENTRU TURUL II AL EUROPENI" careului de 16 m a şutat pu­. . . . Pe stadionul „Dinamo“ din ia e SP­la 9­i Capitală s-a disputat manşa a term­e trimiţînd balonul in irs de viteza a doua a întîlnirii dintre echi- .colţul din stingă porţii apă­­i din campio-, td. . pa Dinamo Bucureşti şi for- Startul din a rnaţia finlandeză KuuSysi I,alț­­i­­i, contînd pentru primul tur­n al „Cupei campionilor euro-Sfinţii Gheor- \ peni“ la fotbal. Partida s­a­nică, 9 octom-­i încheiat cu scorul de. 3—0 i­ concurs au- ' (o—q) în favoarea echipei Di­­viteză dotat cu­­ namo care, învingătoare şi în al judeţului I primul joc (cu 1—0), se cali­va a- i fică­ pentru turul II al com­­strada ' petiţiei. .ii, stra- ) După o repriză egală, foţ­­ia*a.­­ baliştii dinamovişti îşi valo­­..ada Spitalu- , rificA superioritatea tehnică,­bertăţii (jos),­­ devin mai incisivi în atac şi renţi din în- ) se impun cu o dominare in­­diferite tipuri a­sistentă concretizată prin in- 1 Scrierea a trei goluri. Scorul „ „ . , a fost deschis in minutul 47 ■C.R., ca şi pe­ V . Trisme îşi pot de Movila, care din marginea raţă de Korhonen, în minu­tul 70, în urma unei specta­culoase­­combinaţii Ţălnar — Augustin, ultimul marchează din interiorul careului majo­­rînd scorul la 2—0. în final presiunea gazdelor se accentuează şi in ultimul minut de joc Mulţescu, relu­­înd din voie o centrare pri­mită de la Orac, înscrie cel mai frumos gol al meciului," stabilind scorul final al par­tidei. Rezultate înregistrate în meciurile retur din turul­­I al Cupelor europene de fotbal (echipele subliniate se califi­­ c CUPEI CAMPIONILOR că pentru turul­­ următor: „Cupa Cupelor“: Dukla Pra­ga — Manchester United 2—2; Avenir Beggen (Luxem­burg)— Servette Geneva 1—5; „Cupa U.E.F.A.“: Anvers — F.C. Zürich 4—2; St. Gall (El­veţia) — Radnicki Niş 1—2; Inter Bratislava — Rabat A­­jax (Malta) 6—0; Lokomotiv Leipzig — Girondins Bor­deaux 4—0. După un meci dramatic, pe parcursul a 120 de, minute şi după executarea loviturilor de la 11 m. Hajduk Split — Universitatea Craiova 4—1. —Sturm Graz — Sportul stu­denţesc 0—0. In ziarul nostru de mîine vom relata mai pe larg de­spre celelalte competiţii. (Urmare din pag. 1) i\Qr comparativ cu cei livraţi pentru ingrăşătorii. In ce pri­veşte situaţia realizării efecti­vului de bovine, in inop­iciuul de faţă noi av­em un nun ru: animale care depăşeşte cet 30 de capete efectivul planificat pentru finele anului.­­ Sp­uneţi-mi, vă rog, bene­ficiază cumva C.A.P. Chilieni de condiţii mai favorabile de creştere şi îngrijire a anima­lelor comparativ cu alte uni­tăţi agricole ?­­— Eu zic că nu. Dimpotrivă, adăposturile noastre ,sînt vechi, în sistem gospodăresc, în care atit furajarea, cit şi scoaterea gunoiului se fac ma­nual, doar alimentarea cu a­­pă se realizează cu adăpători cu nivel constant. De aseme­­­­nea, suprafaţa de păşune şi fîneaţă de care dispunem, ra­portată la efectiv, nu cred că este­ mai mare decit a majori­tăţii celorlalte C.A.P. ' — Căror­ factori se datoresc, deci, realizările dumneavoas­tră ? — în primul rînd, asigurării bazei furajere. Dar nu numai cantitativ, ci şi cali­tati­v­. Ast­fel, atit in anul trecut, cit şi în acest an am reuşit să de­pozităm fin de bună calitate, aceasta pentru că am cosit la timp, nelăsind­­vegetaţia­­ să îmbătrânească. Cu atenţie deo­sebită acordăm, de asemenea, modului în care se face fura­jarea. Astfel, vacile aflate în ultimele luni de gestaţie sunt furajate, diferenţii, iar celelal­te sunt lotizate în funcţie de potenţialul de producţie. To­todată, în perioada păşunatu­­lui am aplicat şi aplicăm o furajare suplimentară, atit di­mineaţa, cit şi seara, cu bor­hot de spirt şi de bere, tărîţe de grîu şi gazuri. Aici aş vrea să evidenţiez sprijinul pri­mit d­in partea Direcţiei Agri­cole Judeţene, prin repartiţii­le de borhot de bere şi tărîţe acordate, sprijin de care însă am beneficiat ca oricare al­tă unitate agricolă, într-o mă­sură direct proporţională cu rezultatele înregistrate la pro­ducţia de lapte. Aş menţiona, de asemenea că rezultatele în­registrate la capitolul natali­tate se datoresc într-o măsură înaltă insă- Ts.'irtiia 'ei mai dosfă­însemnată muncii de calitate desfăşurată di mînţătorul artificial Ferenc, iiwft- "dintre -b.’âi'.s ■íósf judeţ, care î­npa’­ă activitatea pe baza unei evidenţe clare,­ la zi, efectuînd astfel însăminţările la momen­tul oportun, ceea­­ ce, desigur, are o importanţă deosebită în realizarea unui procent, cit mai ridicat de glante fecunde. La aceasta contribuie insă, fără îndoială, şi starea fizio­logică bună a animalelor, da­torită, aşa cum arătam, fura­jării lor corespunzătoare. — Pentru că aţi adus vorba de l­ucrătorii din sectorul a cărui activitate o conduceţi, ce importantă se acordă în unitatea dumneavoastră facto­rului om ? —­­Decisivă, în ultimii doi ani noua conducere a C.A.P. a acordat o atenţie deosebită ordinii şi disciplinei în zoo­tehnie, zilnic programul de grajd fiind controlat, pe lin­gă mine, de unul din membrii conducerii. De asemenea, în cursul iernii, în cadrul cursu­rilor agro-zootehnice, am ur­mărit ridicarea nivelului pre­gătirii profesionale a fiecărui îngrijitor. O mare însemnătate in această direcţie au avut-o, după cum am constatat, de­monstraţiile practice, care au­­vizat aspecte concrete ale în­suşirii tehnicii mulsului, ale i­­gienei mulsului şi igienei lap­telui, faţă de îngrijitorii ca­re, nu au înţeles să respecte ordinea şi disciplina, tehnolo­gia de îngrijire a animalelor nu am manifestat nici un fel de îngăduinţă. Aşa am reuşit ca în momentul de faţă, da­torită producţiilor bune obţi­nute, şi evidenţ a faptului că şi oamenii sunt mulţumiţi cu cîştigurile realizate, să stabi­lizăm forţa de muncă. S-a a­­juns astfel la înţelegerea unui adevăr simplu­, dar de impor­tanţă capitală şi anume acela că, de rezultatele muncii noastre depinde răsplata ei. Desigur, mai avem încă şi neajunsuri, pe care suntem­ în­să hotărîţi să le înlăturăm, va­­lorificînd din plin toate con­diţiile de care dispunem pen­tru ca, in viitor, roadele acti­vităţii noastre să fie si mai bune. ★ Continuă în ritm susţinut arăturile. In imagine, un aspect de la C.A.P. Cernut Foto: 11. IREN V LM ghe : AUT A 'JEN SE I. american. vla. i.iai* ' ro­­l-15.30 , ţ "se : 8 i :N­O_ 1 octombrie, ora \­ețeană A.C.R., ţ colaborare cu i cia- ■ filiala iocală _______________________________ , Carnet de t juridice pen-1 VITICOLA c, Drumuri cu,' um si brelo-) . 1 Orizontal: 1. huse Pentru vitic0le _ din cauciuc^ servește la păs­­prelate, pre- , tratul vinului; enale necesa-J 2 Cu ea se... l botează vinul ! — Storc mus­ i tul din stru- Iguri; 3. Centru .. ... I viticol de lin­aţ.e elibera 1 ă Tecuci_ re. pe numele \nit JX,ntrU ICIV serveşte — Sora viticultorului Kiss din nuvela „La vie“ de Asztalos István — A dus de­parte, peste hotare, faima, podgoriilor noastre; 8. Omoge­nă — Varietate de struguri cu boabe mici; 7. Trecerea lor înnobilează vinul — Va­rietate de struguri cu boabe mări, albe sau negre ; 8. Circa (abr.) — Riu în U.R.S.S. — Orășel în Ghana; 9. Ris! — Oraş în India — Prenume fe­minin; 10. Monedă romană — Paznici la vie — La ieşirea din Murfatlar !; 11. Imbold (fig.) — „Vulpea cind n-ajun­ge la struguri zice că sunt acri“; 12. Personaj feminin din schiţa „La cramă“ de Şer­­ban Nedelcu — Varietate de­­struguri cu boabe mici, rotun­de, folosiţi pentru producerea vinurilor de masă. Vertical: 1. Renumit centru viticol din jud. Vrancea — încăpere la vie; 2. Oraş în I­­talia — Poet liric grec (560— 478 î.e.n.), despre care se spu­ne că a murit înghiţind o boabă de strugure; 3. Stră­moşii noştri, care cultivau in­tens viţa de vie — Prenume feminin — A nu face nimica; 4. A se înăcri, vorbind de vin; 5. „Vinul mum­..poe­zie de Mihai Boniu“ — A fur­niza; 6. Lac în Irlanda — Ar­me primitive; 7. Dulcele „tîrg“ al Moldovei — Ilustrul au­tor (1880—1967) al poeziilor „Strugurele“ şi „Crama“; 8. Oboseală — Localitate în R.S.F. Iugoslavia; 9. O sută unu la romani — Uite! — în­treprinderea comunală Ora­dea; 10. Evul mediu ! — O dată la un an (fem., pl.) — Acute!; 11. Sprijină viţa de vie — Vieţuitoare; 12. Se pune în vin— Gustul pelinului de mai (fem.). Dicţionar : ACO, AUA, LÚG, ALIM. SIRHI, AES, OPIfc REE, IRIG. G. POPA ţ vinurile sale­­ roşii — Afară,­­ la intrare !; 4. • 100, stare! ia mirai abil- Re,a' 1 Te ajută să-ţi T. 4, bl. 9, ț faci un rost — (2144). 1 2,3 ciorchini ! î — Localitate în Peni; 5. Se pAG 2-3

Next