Cuvîntul Nou, noiembrie 1988 (Anul 21, nr. 5209-5234)

1988-11-11 / nr. 5218

PAG. 2 Date noi despre castrul roman de la Olteni Castrul roman de la Olteni, situat la capătul nordic al satului, pe o terasă ridicată a Oltului, a jucat un rol im­portant in cadrul limesului răsăritean al Daciei romane. Avînd o poziţie strategică op­timă, a controlat şi a apărat graniţa provinciei spre Bazi­nul Ciucului, unde au trăit dacii liberi. In cursul acestei veri colec­tivul Muzeului judeţean din Sfîntu Gheor­ _____________ ghe a efectuat săpături siste­matice la acest punct arheolo­gic, care au a­­dus noi date despre viaţa Da­ciei romane în partea sud-es­­tică a Transilvaniei. In cursul anilor 1968-70 au fost dezvelite colţul nord-ves­­tic al castrului şi poarta din latura sudică (porta decuma­­na). Zidurile au fost conser­vate şi restaurate. Au rămas insă o serie de probleme ne­lămurite, care au constituit o­­biectul cercetărilor din acest an. Săpăturile au fost începute pe latura estică a castrului, cu scopul de a stabili existen­ţa unei porţi. Au fost secţio­nate 8 şanţuri, lungi de 10 m şi a fost dezvelit un turn pă­trat, peste care parţial s-a suprapus în epoca feudală o construcţie pătrată, făcută din cărămizi. Pe această latură estică, spre malul abrupt al Oltului nu a fost nevoie să se construiască poartă de intrare. Pe latura vestică a castru­lui, pe locul actualului drum, care duce spre fostul conac Mikó, a fost dezvelită poarta principalis sinistra, cu două turnuri pătrate, asemănătoare celor descoperite pe latura su­dică. In retentură, în interiorul castrului au fost secţionate ______________ mai multe şan­ţuri de cerceta­re, din care a rezultat un bo­gat material ar­heologic. Prin­tre aceste des­coperiri menţio­năm: vase şi fragmente cera­mice de uz casnic, fragmente din vase aşa-zise „terra sigil­­lata“, cuie de fier, cără­mizi,şi ţigle de acoperiş, 4 monede de bronz imperiale etc. Prin­tre vasele romane au fost des­coperite şi fragmente de vase dacice, oale-borcan, fructiere şi o figurină antropomorfă de lut. Acest material, ceramica da­cică şi monedele, au furnizat date importante privitoare la problema participării popu­laţiei dacice în interiorul şi exteriorul provinciei la coali­ţia sarmato-roxolană din anul 118 e.n., la începutul domniei lui Hadrian. SZÉKELY K. Zsolt Memoria pămîntului românesc Vas dacic descoperit la Olteni. • Prostul face tot ce poa- 1 te ca să nu treacă neobser- 1 \ vat. \ 4 0 Există o categorie spe-l | cială de surzi : aceia care i \ nu vor să audă decît ce i i spun ei. i , 0 Unii salută cu pălăria,/ \ alții cu spinarea. i­­ 0 Lacr mile nu udă obra­ ] I jii. Ii usucă. I 0 Sînt oameni cărora lei l e teamă să nu le fie frică. ) I 0 Cele mai dragi amintiri i 1 ale florilor bătrîne sînt fiu-­­ 1 turii tinereţii. i t 0 Orice lup care se res- . i pectă se apucă vara de păs- t i torit t ţ 0­­Culoarea cel mai greu 1 4 de ales în viaţă: albă sau ţ ? neagră. ţ j 0 Numai cînd dormi îţi ’ I vezi visul cu ochii. \ • 0 ,,ETC" — lată cuvîntul t I cel mai „scurt şi cuprinză-. 1 tor“ din toate. * * I 0 Dorul nu bate la uşă. ^ 1 Intră de-a dreptul. 4 \ 0 E mai greu să taci de- ’ cît să nu spui nimic. \ . 0 Luminile interioare nu l I se aprind cu chibrituri. ? 1 0 In viaţă joacă teatru­­­l numai cei care n-au nici un 1­0 rol. ; i 0 Nopţile pierdute au zi­ 1­e­lele numărate.­­ BALTA OFACUEU/ MV Sectuame HIDROGEOLO&CĂ LA COVASNA H9 MS,fi @d® OK/JiCwr /\cv/££ß­­ dEP.PANTA /A FALIE \ cers/E | FOEAJ Instalată mult prea de tim­puriu, iarna a pus şi pune în continuare o serie de proble­me privind asigurarea încălzi­rii unor spaţii industriale. Nu este vorba de reţeaua, să-i zi­cem, „oficială“ de furnizare a agentului termic şi încălzirii, ci de modalităţile improvizate la care, din păcate, se mai a­­pelează fără a se ţine cont de riscurile pe care acestea le in­cumbă. Nerespectarea unor re­guli elementare de protecţia muncii şi de p.s.i., din dorin­ţa de a crea rapid şi eficient o sursă de căldură, fără a se ţine măcar seama dacă locul respectiv se pretează sau nu la aşa ceva, creează artificial (dar cert) nişte situaţii pericu­loase atît pentru om, cît şi pentru numeroase valori ma­teriale. Pentru exemplificare ne oprim asupra unui foarte re­cent caz: în ziua de 27 octom­brie a.c., Munteanu Aralion — sudor la I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe — a intrat în schim­bul III pentru a efectua servi­ciul de pază la secţia 430. Asta se întimpla la ora 22,30. In jurul orei 24 s-a despărţit de colegul de schimb şi pe o ma­să metalică pentru sudură, a­­flată în secţie, a întins o pă­tură intenţionînd să se culce. Pentru a se încălzi a racordat un furtun de cauciuc la ven­tilul instalaţiei de gaz metan (facem precizarea că respecti­vul cofret era închis şi asi­gurat cu un lacăt, dar M.A. l-a „forţat“) şi a aprins gazul. Fla­căra a dirijat-o în interiorul unei conducte metalice, constru­ind astfel o instalaţie improvi­zată de încălzire. In timp ce dormea M.A. a răsturnat aceas­tă instalaţie improvizată, iar flacăra a produs aprinderea îm­brăcăminţii, victima fiind car­bonizată. Un­ deznodămînt tra­gic (omul avea doar 37 de ani şi trei copii minori), efect al unei tratări superficiale a nor­melor de protecţia muncii şi de p.s.i. o-Intâmplare din care este cazul să se tragă cuveni­tele învăţăminte. Pentru a evita producerea în viitor a unor accidente condu­cerile unităţilor economice din judeţ trebuie să ia o serie de măsuri ; pintre ele : efectua­rea de urgenţă a unui control la toate locurile de muncă şi la toate sistemele de încălzi­re, luîndu-se măsuri de desfiin­ţare a tuturor instalaţiilor im­provizate (electrice, cu gaze naturale şi alţi combustibili) . Şefii de secţii şi ateliere vor stabili pentru toate instalaţiile de încălzire un responsabil cu focul . La toate ventilele cu gaz metan din secţii şi atelie­re se vor monta cutii metalice prevăzute cu lacăte, numindu- se o persoană care va răspun­de de utilizarea gazului metan . Conducerile întreprinderilor vor lua măsuri pentru verificarea sistemelor de încălzire de la fiecare loc de muncă . Este imperios necesară întărirea au­tocontrolului în schimburile II şi III, pentru a se depista din timp eventuala folosire a unor improvizaţii pentru încălzire . Personalului de pază i se vor asigura locuri pentru­­încălzire după efectuarea fondurilor, a­­ceste locuri urmînd a fi dotate cu echipamentele prevăzute in Normativul republican pentru acordarea echipamentului de­­ protecţie şi de lucru. Ing. Florin STAMBIRT, Inspector şef al I.S.T.P.M. ......i.m.­Ion­T­NC7 Riscurile si implicaţiile improvizaţiilor CUVINTUL NOU SFATUL Hepatita epidemică (hepatita virală acută) este o boală in­­fecţioasă generală, specifică o­­mului, cauzată de mai multe virusuri, provocînd o îmbolnă­vire generală a organismului, cu lezarea predominantă a fi­catului, manifestată prin simp­­tome generale infecţioase, di­gestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter. Prevenirea hepatitei epidemi­ce întîmpină încă multe greu­tăţi din cauza recunoaşterii tar­dive a bolii, în lipsa unor me­tode specifice şi în acelaşi timp uzuale, pentru diagnosticul for­melor atipice subclinice şi a purtătorilor, la care se adaugă rezistenţa virusurilor la meto­dele uzuale de dezinfecţie şi sterilizare, precum şi marea amploare a căilor de transmi­tere. Cu toate aceste greutăţi, este posibil să intervenim prin mă­suri profilactice pentru contro­lul şi prevenirea bolii. Sursele de îmbolnăvire (omul bolnav, cu forme tipice, atipi­­ce, anicterice și purtătorii de virus) trebuie să fie depistate cît mai repede. In acest scop se va recurge la ajutorul unor analize de laborator care s-au arătat suficient de sensibile, atît pentru depistarea forme­lor anicterice, cît și a celor in­­aparente şi a unei părți a pur­tătorilor de virus. ... o ipoteză a viitorului este utilizarea azotului din aer pen­tru îngrăşăminte chimice ? ... criza de energie va pro­duce o autentică revoluţie în transportul urban ? Printre so­luţiile preconizate: monoraiul, util­zarea cabinelor automatiza­te pe pneuri, motorul liniar, perna de aer, suspensia magne­tică. ... s-a pus la punct conver­sia eficace a energiei solare în energie chimică, stocată sub formă de combustibil (hidro­gen) ? Se prevede posibilitatea producerii hidrogenului cu un catalizator de electroni cu randament de aproape 90 sută, un la Anul XXI Nr. 5218 ­ Ce trebuie să ştim despre prevenirea hepatitei epidemice ? Declararea cazurilor este o­­bligatorie şi nominală. Izola­rea este, de asemenea, obliga­torie şi se face într-un spital sau o secţie de boli infecţioa­se. Măsurile de dezinfecţie vor consta din dezinfecţia continuă şi terminală la domiciliu, folo­­sindu-se măsurile care se iau şi în cazul , celorlalte infecţii intestinale. Contacţii nu se izolează, dar se ţin sub ob­servaţie medicală (clinică şi de laborator) timp de 40 de zile de la contact. Măsurile profilactice vor pri­vi întreruperea celor două mari căi, cea digestivă şi calea pa­­renterală. Măsurile­­preventive privind împiedicarea transmiterii pe ca­le digestivă cuprind toate mă­surile de igienă personală, ali­mentară ş.a. şi se referă la protecţia apei potabile şi a produselor alimentare (de la producător pînă la consumator), precum şi controlul personalu­lui respectiv (igienă, educaţie sanitară). In caz de calamităţi (inundaţii etc.) apa se va con­suma numai după fierbere pre­alabilă (ceai) sau se vor bea ape minerale, existînd un con­trol atent al consumului de ali­mente crude (fructe, salate). Este importantă distrugerea muştelor şi a gîndacilor. Mă­surile preventive faţă de calea parenterală de transmitere tre­buie extinse la toate manope­rele nemedicale cu risc de transmitere a virusului hepati­tic : injecţii practicate ilicit de către persoane necalificate, au­­toinjecţiile, bărbieritul, mani­chiura, pedichiura etc. Sunt ne­cesare măsuri pentru preveni­rea hepatitei după transfuzii de sînge şi de plasmă, efectuîn­­du-se cercetarea stării de pur­tător de virus a donatorilor de sînge prin folosirea testelor he­patice cele mai sensibile şi eliminarea de la donare a ce­lui care prezintă probe pozitive. Pentru a preveni îmbolnăvirea subliniem cîteva sfaturi prac­tice şi anume: 0 evitaţi con­tactul direct cu persoanele sus­pecte de a se fi îmbolnăvit cu hepatită epidemică 0 la locu­inţa dumneavoastră este nevoie de un plus de exigenţă privind curăţenia şi dezinfecţia, în spe­cial la W.C. şi la baie, pre­cum şi la bucătărie 0 se va pune un accent mai mare pe igiena personală (în special spălatul mîinilor după folosi­rea W.C.-ului) 0 nu folosiţi fructele şi legumele nespălate 0 distrugeţi muştele, gîndacii şi rozătoarele. Dacă vă faceţi injecţii în casă (bolnavii de diabet) vegheaţi ca seringa şi acele să fie fierte şi să nu ser­vească la injecţii făcute altor persoane din familie sau din vecini. Dr. Petru OPREA, medic primar, boli infecţioase S . Un fenomen activ al naturii : Balta Dracului (1) | Este unicat în ţară şi în Europa această mofetă umedă na- \ \ turală de la Covasna, erupţie de apă minerală cu gaz mofetic­­­l şi nămol. Recunoscută ca monument al naturii, este un adevărat ,­­ simbol al activităţii postvulcanice din zonă. Astăzi prezentăm un *­­fenomen rar: erupţia ei din luna septembrie, erupţie al că-­t­­ rei martor ocular am fost. In 28 septembrie, apa noroioasă a k i Bălţii Dracului a intrat intr-o agitaţie continuă, nivelul hidro- ,­­ static s-a ridicat aproape pînă la nivelul solului. A crescut in­­­lmod simţitor cantitatea gazelor ce erupeau, astfel că apa d­e- \ ţ cotea zgomotos în bazin ca într-o uriaşă maşină de spălat !­­­­ Bioxidul de carbon — gaz de origine vulcanică - s-a revărsat ş­i peste zidul de piatră al captării, sclipind deasupra lui ca şi ţ­­ aerul cald deasupra sobei. S-au intensificat şi erupţiile de gaz­­ 4 peste tot in albia pinului Covasna.­­­­ In secolul trecut Balta Dracului a avut trei erupţii, în anii ’­­ 1837, 1857 şi 1885. A urmat apoi o perioadă de linişte de ... ţ­­­99 de ani ! Abia în 25 iulie 1984 a avut loc prima erupţie a­­ secolului XX. Despre existenţa Bălţii Dracului ne vorbeşte un document­­ scris, datînd din anul 1649, iar prima descriere a unei erupţii­­ s-a făcut în anul 1567. în trecut balta avea o extindere mult­­ mai mare şi a avut forma unui lac clocotitor în centrul micului­­ tîrg de odinioară. Zona centrului orăşelului era la o cotă mai­­ joasă (recent s-au făcut şi umpluturi), apa şi nămolul au inun­­i­dat de nenumărate ori întreaga piaţă . . . „păsările sburătoare ’ cădeau de sus de la o înălţime destul de mare, pînă unde a­­ ajuns tăria duh­ului" — scria Viliam Hanka, chimist de renume,­­ cunoscător al tezaurului hidromineral de aici. Covăsnenii au a­dus o luptă înverşunată cu balta: au cărat sute de căruţe de­ piatră şi „bîrne de brad" pentru a frîna erupţia bălţii, pentru­­­­ a-i micşora extinderea. Aşa s-a restrîns suprafaţa ei la actuala e­i 'oglindă de circa 10 metri pătrați. ' î Despre cauzele acestui fenomen, într-un articol viitor. * 1 ^ KISGYÖRGY Zoltán | V

Next