Cuvântul, iulie 1925 (Anul 2, nr. 193-219)
1925-07-01 / nr. 193
2 lunguri a Södel® Miu a Mii Hi Ziua ii-a Serbarea de fine de an a Institutului ortodox.Te-Deumul de la Mitropolie Duminică dimineaţa la orele 0, jrongresiştii au asistat la serbarea de fine de an a Institutului Ortodox. A fost de fată întreg comitetul central, in frunte cu d-na prezidentă Alexandrina Cantacuzino, direcţiunea şi corpul profesoral al Institutului. După cuvântarea directorului d. Rerianu şi a unei absolvente Manieanu Elisabeta, au urmat coruri, dansuri naţionale recitări. Ia apoi cuvântul reprezentantul Mitropoliei Sibiului, Păr. Crăciunescu care aduce salutul Ardealului, asociaţiei şi şcolilor ortodoxe din vechiul regat. Din partea Bucovinei vorbeşte Părintele Cernescu. Răspunde d-na Cantacuzino mulţumind vorbitorilor. Urmează distribuirea premiilor. La ora 11 jum., congresiştii se îndreaptă spre Mitropolie unde are loc un Te-Deum pentru deschiderea congresului, oficiat de Vicarul Patriarhiei Platon Ciosu, care rosteşte o însufleţită cuvântare. La orele 1 are loc un banchet la Institutul Ortodox iar la orele 3 luni congresişti, se găsesc adunaţi la Fundaţia Carol. DESCHIDEREA CONGRESULUI CUVÂNTAREA D-NEI ALEXANDRINA CANTACUZINO Dezbaterile se deschid la orele 4 d. a, sub prezidenţia Arhimandritului Platon Ciosu care rostind cuvântul de deschidere arată că societatea ortodoxă naţională are înalta menire de a vindeca trupul românismului îmbolnăvit de otrava imoralităţii. Se urmăreşte cu râvnă consolidarea credinţei ortodoxe care constitue pârghia pe care se reazimă toată structura noastră sufletească. Vorbitorul mulţumeşte şi binecuvântează în numele bisericei şi Sanctităţii Sale Patriarhul. * D-na Alexandrina Gr. Cantacuzino spune că Mausoleul de la Mărăşeşti rămâne eternă amintire a vitejiei româneşti. Pentru societate rămâne încheerea unui şir de activitate. Face apoi o amănunţită expunere a activităţii de anul trecut a societâţei accentuând asupra rezultatelor obţinute, mulţumind corpului didactic pentru ajutorul dat. Regretă că această rodnică activitate trebuie să se sprijine numai pe iniţiativa particulară, statul lipsind de orice solicitudine societatea ortodoxă. Societatea trebuie să lupte pentru trezirea opiniei publice şi să facă propagandă pentru consolidarea familiei prin aceea a societăţei. Relevând munca depusă de filiale, vorbitoarea închee după salutul trimis suveranilor şi după ce aduce mulţumiri presei şi tuturor acelora care au contribuit la propăşirea societăţei CONSTITUIREA NOULUI COMITET D-na Zoe Râmniceanu, expune situaţia materială a societăţei pe exerciţiul expirat. Se dă citire raportului cenzorilor şi congresul dă cuvenitele descărcări. Se realeg noul cenzori: d-nii Băicoianu, Alex. Florescu şi Oscar Kiriacescu. CUVÂNTUL REPREZENTANŢILOR MITROPOLIILOR ŞI EPISCOPIILOR Păr. Petrescu exprimă mulţumirile şi binecuvântarea I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei Păr. Cioroianu în numele preoţimei bănăţene face urări societăţei. Arată apoi primejdia crescândă a străinismului. Se caută sistematic a se nlocui tribuna naţională cu cea universală deoarece aceasta din urmă poate folosi scopurilor duşmănoase, închee cu dorinţa vie ca societatea săşi sporească şi să-şi intensifice forţele pentru lupta contra străinuluidizolvant. Par. Grossu, transmite societăţii cuvântul de încurajare al P. S. Sale Episcopul Cetăţei Albe şi Ismailului. De asemenea aduc salutul lor Episcopia Dunării de Jos, Eparhia Ardealului, Curtea de Argeş, Huşilor şi Asociaţiile clerului „Şaguna“ Sibiu, prin delegaţii respectivi. CUVÂNTUL PRIMĂRIEI CAPITALEI D. Berceanu ajutor de primar vorbind în numele comitetelor şcolare şi parohiale din Capitală, expunând prinosul de admiraţie pentru iniţiativa lăudabilă a d-nei Alexandrina Cantacuzino. Arată ajutorul dat de comună activităţii societăţii ortodoxe. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI Iau apoi pe rând cuvântul reprezentanţii filialelor: Chişinău, Bacău, Cluj, Tighina, Timişoara, Craiova, Sebeşul săsesc, care expun activitatea secţiilor respective. D-na Alexandrina Cantacuzino răspunde tuturor mulţumind călduros pentru străduinţa depusă în scopul realizărei idealului ce-i urmăreşte societatea. Citeşte telegramele adresate Suveranilor, Patriarhului şi Mitropoliţilor. Se hotăreşte ca viitorul congres să aibă loc la Cluj. Congresul s-a sfârşit la orele 8. La orele 9 seara a avut loc un banchet la Institutul ortodox, oferit congresiştilor de comitetul central. Discursuri!* d-lor I. I. C. Brătianu şi G. Mârzescu Duminică s’a inaugurat la Ploeşti noul palat al justiţiei. Au fost faţă d. I. C. Brătianu, G. Mârzescu şi N. Chirculescu. Au luat cuvântul d. Caratase fiptimul preşedinte al tribunalului Prahova şi d. N. Pârvulescu, decanul baroului, care au subliniat importanţa sărbătorirei de azi. DISCURSUL MINISTRULUI DE JUSTIŢIE Vorbeşte apoi ministrul de justiţie, d. G. Mârzescu, care spune în esenţă următoarele : Iniţiativa şi marile jertfe financiare ale prefecturei judeţului Prahova pentru înălţarea acestui impunător palat de justiţie, apar cu atât mai oportune cu cât se produc în momentul punerei în aplicare a nouei legi de organizare judecătorească şi când noile necesităţi ale vechiului tribunal evidenţiau insuficienţa funcţionărei lui. Aveţi dreptul să fiţi mândri pentru că la începutul epocei care unifica pe baza aceloraşi principii instituţiunile din cuprinsul României întregite, contribuiţi cu iniţiativa dv. la aplicarea noilor legi unificate şi la întărirea autorităţei şi prestigiului acelui suprem juridictip pe care puterea judecătorească, prin delegaţiunea dela suveranitate naţională, îl exercită prin Îndoitul simbol, al legii, în numele căreia se dă hotărîrea şi al Regelui în numele căreia se execută. După pronunţarea discursului rol-lui G. Mârzescu asistenţii vizitează căminul învăţătorilor prahoveni şi lucrările de canalizare a oraşului. BANCHETUL La ora 1 a avut loc un banchet în grădina Abramovici, banchet la care d. I. C. Brătianu a toastat pentru Dinastie, d. Ionescu-Quintus pentru şeful guvernului şi d. Gh. Fotescu, preşedintele Comisiei interimare. Răspunde d. I. C. Brătianu, mulţumind pentru cuvintele măgulitoare adresate d-sale de d. Ionescu- Quintus. Aceste cuvinte — adaugă premierul — sunt bine meritate căci atunci când am fost ales şef al partidului am promis că nu voi fi omul fiinţei mele ci reprezentantul voinţei acestui partid. Mi-am ţinut cuvântul dat. Orele petrecute aci mi-aţi ads mare bucurie căci mi-am dat seama cu câtă clară conştiinţă se înţelege în Prahova datoria de a se contribui cu toate sforţările la consolidarea Statului. închin pentru viaţa sănătoasă a democraţiei prahovene. Mai vorbesc d-nii Morărescu, preşedintele Băncii populare „Valea Teleajenului" şi deputatul Dem. Nicolaescu. TOASTUL D-LUI I. C. BRATIANU D. I. I. C. BRATIANU închee seria toasturilor şi referindu-se la unele cuvinte ale antevorbitorilor spune că reforma agrară şi sufragiul universal nu se datoresc iniţiativei sale ci ele au făcut programul reprezentanţilor conştiinţei naţionale dela 1848. După războiul din Balcani, a sunat ceasul realizărilor democratice visate la 1848. Opera s’a făurit şi eu n’am fost decât acela care am ştiut să conduc un partid cu vii forţe de realizare. Astfel am fost credincios misiunea încredinţată mie de partidul naţional-liberal. D. Ionescu-Quintus dă apoi citire unei telegrame a d-lui Duca prin care acesta îşi exprimă regretul că nu poate participa la festivitate din cauză de boală. Lunile de vară înseamnă vacanţa pentru toate centrele mari muzicale ale Europei. Două oraşe fac excepţie de la această regulă generală: Bayreuth şi Salzburg, cari işi chiamă credincioşii din toată lumea, tocmai In lunile Iulie şi August, la festivităţile muzicale anuale cari le-au făcut renumele. Bayreuthul este, se ştie, nu numai oraşul prin excelenţa wagnerian, — ci Însăşi „Mecca“ wagnerianilor, spre care pelerinează fanaticii de pretutindeni ai marelui compozitor. In acest pitoresc şi intim Bayreuth, atât de strâns legat de viaţa şi opera lui Wagner, se află mormântul acestuia (în chiar grădina vilei pe care a locuit-o și pe care o mai locuește Încă octogenara sa văduvă) — un mormânt simplu, redus la o gigantică lespede de marmoră, fără nici o inscripţie pe dânsa... Aci se află ,,Festspielhaus“-ul, templul suprem al artei wagneriane clădit chiar de Wagner strict în intenţiunile marilor sale reforme pe cari le preconizase cu mult înainte in scrierile sale. Salzburg-ul, pe care marele geograf Humboldt l-a declarat, alături de Napoli şi Constatinopol, drept unul din cele mai frumoase oraşe ale lumei, este oraşul în care s-a născut un alt mare compozitor: Mozart. Cultul acestuia este în mare cinste în partea locului, deşi nu în aceiaş măsură ca acela al lui Wagner la Bayreuth. Impresia netedă este că se face mai mult „caz“ de Mozart , et pour cause.« Pe când Bayreuth-ul nu închină decât numai lui Wagner, la Salzburg se reprezintă alături de capodoperile lui Mozart şi altele de calitate mult mai discutabilă, cum e de pildă „Don Pasquale“ de Donizetti. Bayreuth-ul împlineşte la anul jumătate de veac de existenţă. Salzburg-ul este o creaţiune postbelică, deci de dată foarte recentă. Reprezentaţiile festive din Bayreuth încep şi anul acesta la 22 Iulie, ţinând până la 20 August inclusiv. Nu se vor reprezenta decât trei lucrări ale lui Wagner: Meistersinger von Nürnberg (de 5 ori), Parsifal (de 7 ori) şi monumentala tetralogie „Der Ring des Nibelungen“ (de 2 ori). Ca şi în anul precedent, prima va fi dirijată de Fritz Busch, tânărul director al Operei din Dresda, a doua de Dr. Carl Muck, ultimul şef de orchestră din vechia gardă a Bayreut-ului, iar tetralogia de Michael Balling, un alt credincios slujbaş al tradiţiei wagneriane. Siegfried Wagner, fiul genialului compozitor, păzitorul conştiincios al grelei moşteniri preluate, nu dirijează nici anul acesta. El este însă sufletul acestor spectacole, cari retrăesc printr'însul gloria lor de altă dată. Interpreţii sunt şi anul acesta recrutaţi printre cei mai de seamă cântăreţi wagneriani ai timpului. In distribuţia „Maeştrilor cântăreţi“ găsim pe baritonul Weil de la Opera din Stuttgart, pe basul Bader de la Opera din Dresda, pe basul buf Scultz de la Opera din Berlin, pe tenorul Clewing, care înaintea răsboiului a fost unul din cei mai aplaudaţi actori de dramă ai Germaniei, pe soprana Claire Born, de la Opera din Viena etc. In „Parsifal“, distribuţia e poate şi mai sensaţională. Rolul titular e încredinţat tenorului Lauritz Melchior, de la Opera din Copenhaga, iar celelate roluri prime basului Soomer (Leipzig), baritonului Scheidl (Braunschweig) şi celebrei Barbara Kemp (Berlin) cea mai de seamă cântăreaţă a Germaniei de astăzi. In distribuţia tetralogiei, găsim în sfârşit numele baritonului Schorr (Berlin) al cărui „Wotan“ a ajuns celebru şi dincolo de Ocean, al tenorului Rudolf Ritter (Stuttgart) cel mai bun „Siegfried“ al zilelor noastre, al sopranelor Olga Bromé (Hamburg) Erna Kruger (München), a renumitei artiste Emmi Leisner (Berlin), al basului Carl Braun (Breslau) etc. După cum se vede, selecțiunea e făcută pe sprânceană. Toţi interpreţii rolurilor principale sunt cântăreţi cu reputaţie mondială, ceia ce nu împedica ca şi cele mai mici roluri să fie interpretate de artişti tot de mâna întâia, a căror înşirare o găsesc de prisos. Festivităţile muzicale de la Salzburg vor avea loc şi anul acesta între 13 şi 31 August sub conducerea maeştrilor Carl Muck, despre care am vorbit mai sus, Franz Schalk, directorul Operei din Viena şi Bruno Walter, genialul şef de orchestră, care a fost sărbătorit şi în Bucureşti acum doi ani. Richard Strauss, promotorul şi până dăunăzi sufeltul festivităţilor muzicale salzburgiene, pare să se fi supărat pe prietenii săi de până acum. Altfel nu-mi pot explica cum de le-a putut întoarce spatele în mod atât de ostentativ, nu numai refuzând orice concurs, dar chiar primind să dirijeze reprezentaţiile mozartiene, cari vor avea loc tot în cursul acestei veri la Residenz Theater din München, Ansamblului Operei din Viena, cu faimoasa orchestră filarmonică şi cu celebrii cântăreţi (Alfred Piccaver, Richard Tauber, Maria Ivogun, Lotte Lehmann, Joseph Schwarz, Richard Mayr etc.), pe care Bucureştenii îi cunosc cel puţin din auzite, îi incumbă sarcina de a reprezenta cele 4 opere înscrise în program. Orchestra filarmonică va mai da apoi câte un concert simfonic sub conducerea fiecăruia din dirijorii pomeniţi, iar quartetttul „Rosé“ va da câteva şedinţe de muzică de cameră, închinate — fireşte — compoziţiilor lui Mozart. O mare atracţiune vor fi şi anul acesta reprezentaţiile monstre pe care marele Max Reinhardt le pregăteşte cu un ansamblu de mâna întâia şi cu mase de figuranţi de peste o mie de oameni. „Miracolul“ lui Vollmoeller, care a stabilit cel dintâi reputaţia mondială a genialului regisor, va forma şi de astă dată ,,dou“-ul repertoriului, alături de alte două piese ale lui Hoffmannstal. Cu toată scumperea locurilor, se prevede că şi anul acesta atât Bayreuth cât şi Salzburg vor fi aus verkauft“. R. O. ...................................... Cronica muzicală Festivităţile muzicale de la Bayreuth şi Salzburg Adunarea generală extraordinară a Uniune! ofiţerilor de rezervă Secţia Ilfov Duminică 88 p., a avut loc în sala cea mare a Fundaţiunei Carol I, adunarea generală extraordinară a Uniunei Ofiţerilor de Rezervă, secţia Ilfov. Şedinţa b’s deschis la orele 10 dimineaţa sub preşedinţia d-lui colonel Maltopol. D. COLONEL MALTOPOL aduce mulţumiri tuturor acelora care au ţinut să participe la această adunare. D. LT-COLONEL DR. GOMOIU vicepreşedintele secţiunea Ilfov, citeşte buletinul oficial al Uniunei Ofiţerilor de rezervă No. 8 la pag. 23. Scrisoarea deschisă a d-lui preşedinte maior N. Miclescu. D-sa mai arată în ce mod s-a pregătit congresul şi apoi arată cele petrecute la celelalte întruniri ale Uniunei ofiţerilor de rezervă. Aduce la cunoştinţă articolele apărute în ziarele din străinătate şi traduse în presa română, în care se descriu faptele pentru care a fost dat în judecată preşedintele Uniunei d. general Anastasiu. D. COLONEL GORSKY citeşte o declaraţie din partea comitetului central, referindu-se la vizita d-lui colonel Thomas Miller, preşedintele societăţii F. I. D. A. C. D. ST. IACOBESCU propune amânarea adunărei secţiunei Ilfov până la plecarea d-lui colonel Thomas Miller din ţară. D. CAPITAN STURDZA declară că faţă de regulamentul congresului din Martie nu mai poate face parte nici din comitetul central pentru că nu poate accepta la prezidenţia comitetului un om care a săvârşit acte, pentru care a fost dat judecăţei şi a fost scăpat graţie amnistiei. D. MAIOR ANGELESCU declară că cele relatate de d. dr. colonel Gomoiu asupra celor petrecute la congres, nu sunt tocmai exacte. Se naşte o discuţiune contradictorie la care participă şi d. căp. Sturdza, care apoi declarându-se demisionat părăseşte sala. D. MAIOR P. BOERESCU, spune că la începutul anului 1924, a fost un pact încheiat prin care se hotărîse să se păsuiască la preşidenţia Uniunei încă un an d. general Anastasiu. D. general Anastasiu, însă a înţeles să se cramponeze mai departe în necazul celor cari încheiase pactul. D. COLONEL DR. GOMOIU restabileşte unele afirmaţiuni ale dlui maior Angelscu, şi restrânge rolul adunărei la respingerea sau acceptarea demisiunei comitetului secţiunei. Ilfov. D. MAIOR PENEŞ vorbeşte în aceiaşi chestiune, declarându-se împotriva d-lui general Anastasiu D. MIHAIL MORA, discutând chestiunea din punct de vedere juridic şi moral, ajunge la concluzia că d. general Anastasiu va trebui să părăsească Uniunea, absentându-se chiar de la recepţia d-lui colonel Thomas Miller, care va avea loc în ziua de 2 iulie. Congresul aprobă propunerea d-lor colonel dr. Gomoiu şi lt.-colonel Vizanti, votând următoarea moţiune: „Secţia Ilfov, respinge în unanimitate demisia colectivă a comitetului Ilfov, aprobând punctul de vedere susţinut în memoriul publicat în buletinul Uniunei Ofiţerilor de rezervă No. 3. ..In privinţa d-lui general Anastasiu, preşedintele comitetului central, secţia Ilfov cere ca d-sa să cedeze locul de preşedinte unei alte persoane din comitetul Ilfov, care să primească cu toată cinstea cuvenită pe preşedintele P. I. D. A. C. In caz de refuz, secţia Ilfov, împreună cu toate celelalte delegaţiuni din întreaga ţară va primi independent de comitetul central, pe d. colonel Thomas Miller, alegând un preşedinte adhoc pentru această ocaiune. In caz când d. general Anastasiu, va continua să fie preşedinte al U. O. R., atunci secţia Ilfov va funcţiona autonomă până la viitorul congres care va avea loc în anul 1926". „CUVÂNTUL" ii lângă Chişinău Corespondentul nostru din Chişinău ne telegrafiază că un accident de automobil cu proporţii catastrofale s’a produs Duminică lângă Chişinău, în împrejurările următoare. Duminică seara, de la orele 6, înainta pe şosean Durleşti-Chişinău un camion care transporta 80 de eleve ale scoală primare de fete No. 8 din Chişinău, care plecaseră în excursie însoţite de profesoarele lor si de directoarea scoalei, d-naArtemie. La cobortrea unei pante in pădurea Burleşti, drumul fiind extrem de alunecos din pricina unei ploi recente, şofeurul a frânat brusc, frâna s’a rupt, iar automobilul, derapând, s’a răsturnat In şanţul şoselei In violenţa izbiturii, maşina 8*a sfărâmat complect, omorând pe loc 4 eleve şi 3 profesoare, între care şi directoarea împreună cu copilaşul ei de 4 ani. Alte 15 eleve, cum şi şofeurul Ivan Curto. 8i au ales cu răni foarte grave. Ceia ce dă însă accidentului un caracter intr-adevăr catastrofal, este că mai toţi câţi au scăpat cu viaţă din această oribilă nenorocire, aunebunit de groază. Sinistra noutate s’a răspândit în oraş cu iuţeala fulgerului, producând o jale nespusă. Autorităţile au trimis la locul catastrofei câteva automobile de salvare, iar parchetul a deschis o anchetă. Chestiunea exportului li iuit la lutulii LIPSA DE ATENŢIUNE A GUVERNULUI PENTRU ÎMBUNATATIREA SITUAŢIEI ECONOMICE O SOLUŢIE CARE TOTUŞI SE IMPUNE Cu intermitenţe de zile, revine mereu la şedinţele delegaţiei economice a guvernului, chestiuneaexportului de păcură. Asociaţia petroliştilor, a intervenit în diferite rânduri, explicând prin memorii documentate, că situaţia e de aşa natură, încât exportul păcurei se impune. FAGADUELI MINISTERIALE Ori de câte ori, petroliştii s’au prezintat în delegaţie la diferiţi miniştri, au primit promisiuni formale, că chestiunea va fi rezolvată în bine. N’a fost ministru care, sesizat de cum stau lucrurile, să nu fi recunoscut că o soluţie echitabilă se impune. Unii dintre miniştri, au pus condiţiuni, pentru ca exportul păcurei să fie admis. Petroliştii au răspuns că se angajează să respecte condiţiunile puse. S’a întâmplat însă, ca delegaţia economică să nu admită totuşi punctul de vedere susţinut de ministrul care a venit cu propunerea de export. CONDIŢIUNI SATISFĂCUTE S’a cerut la un moment dat, să fie satisfăcut consumul intern. Necesităţile căilor ferate, să fie în special asigurate. Ori, petroliştii dovedesc cu cifre exacte, ce pot fi oricând controlate, că păcura există în cantităţi mult peste nevoile consumului intern. De asemena, rezerva pe care direcţiunea generală a căilor ferate o reclamă, e asigurată pe luni întregi. Să nu se comită abuzuri la export, cari ar putea periclita situaţia internă, era chestiunea pusă. Ori şi această temere s’a dovedit neîntemeiată, faţă de dispoziţiunea că permisele de export să nu fie individuale ci date asociaţiei petroliştilor, care se obligă să respecte înainte de toate necesitiile consumului intern, urmând să fie exportat numai surplusul. Precum se poate vedea, toate condiţiunile sunt satisfăcute. ŞI TOTUŞI, SOLUŢIA ÎNTÂRZIE La ultima şedinţă a delegaţiei economice, urma să se dea în sfârşit, o soluţie exportului de păcură. Dar mult aşteptata soluţie n’a venit, sub nu ştiu ce motivare a miniştrilor, cari vor invita şi pe colegul de la comunicaţii. Problema păcurei, dovedeşte îndeajuns, lipsa de atenţiune, ce se dă la noi chestiunilor vitale. Orice politică raţională, cere intensificarea exportului, singura soluţie de a ajunge la o balanţă comercială înfloritoare. Când avem ce exporta, când toate condiţiunile impuse de consumul intern sunt satisfăcute, intervin piedicele biurocratismului, cari nu permit îmbunătăţirea situaţiei economice cu nimic. Dar poate că în cele din urmă, îşi vor da seama d-nii minitri din delegaţia economică în cea mai apropiată şedinţă, că sunt chestiuni cari trebuesc privite altfel decât sub raportul mului de stat şi că anumite considerente de politică economică generală, impun soluţii cari să ducă la rezultate, care se măsoară în raport cu situația mondială. HIPPISM BANEASA Duminecă 28 Iunie REZULTATUL ALERGĂRILOR DIN ULTIMA ZI Pr. Hugues-Capet 2000 m. 1) Milton 58 (Golovkin) 2) Vjadrartz 60 (Lavari) 3) Housette 52 jum. (Cristea R.) N. P Confidens 56, Tufan 64, Caraiman 56. Câștigat 2 lg. 5 lg. 5 lg. N. Pr. Cercetașilor 900 m. 1) Musca 56 jum. (Painter) 2) Bubi 58 (Gill) 3) Duduia 56 jum. (Csillag) N. P. Mathusalem 58, Țăndărică 58, Baron 58, Anca 56 jum. câștigat jum. lg.( gât. 3 la P. M. C. 87 PI. 30—19.50. III. Pr. Bellona 1600 m. 1) Odette 56 (Csillag) 2) Nyíl 55 jum. (Cristea R. 3) Glentana 47 (Szabos N. P. Bun Venit 59, Electra 62, Vornic 41, Lele Dragă 48, Jupiter 51 jum. Aramă 55, Moment 41. Câştiga 4 lg. cap. cap. IV P. M. C. 53 PI. 21—25—32. IV. Marele Pr. National 2800 m. 1) Prince d'Orange 64 (Milton H), 2) Brumar 50 (V. Horvath), 3) Bou Jeloud 64 (Gill) N. P. Ghiţă 50, Violeta 48 jum., Fidibusg 64, Vania 50. Câștigat ușor 2 lg. — 5 lg. 2 lg. P. M. C. 53 PI. 21—25—32. V. Pr. Roger 1000 m. 1) Banu Mărăcine 57 (Stecker), 2) Gouvernante 55 jum. (Csillag),, 6) Fântâna Doamnei 55 jum. (Painter). Câștigat 2 lg. — 4 Ier. P. M. C. 23. VI Maerle Handicap 2000 m. 1) Cocoş 64 (Stecker), 2) Rămăşag 60 jum. (Csillag), 3) Fănuţa 41 jum. (Torna) N. P. Vizi 64, Naluc 52 jum., Mudania 47 jum. Monchstberg 58 ju. N‘aude N'avede 49 jum., Norocul meu 48. Câştigat 1 jum. — jum. lg. — 5 lg. P. M. C. 20 PI. 15.50—27—81. VII. Pr. de închidere, 2100. m 1) Taifun 64 (Steker) 2) Coco V. 59 (Gill), câştigat 3 lg. P. M C. 11.50. Aniversarea victoriei de la Verdun PARIS 29, (Rador). — Primarul Londrei a asistat la cea de a 9-a aniversare a victoriei orașului Verdun; cu această ocaziune s-a inaugurat și stadionul re rm orașului de către Tondra. CAPITALA ÎNCERCAREA de sinucidere A UNUI NEURASTENIC Eri la orele 12 ziua, o impresionantă încercare de sinucidere s’a petrecut în Str. Radu de la Afumaţi No. 61. In această stradă locueşte de mai mult timp d. Rudolf Z. Gruzea, procurist, la Banca Generală a Ţărei Româneşti, care în ultimul timp suferea de neurastenie. Familia bolnavului observând că boala progresează, l-a internat în Sanatoriul d-rului Antoniu, unde a rămas în căutarea medicală, până acum două zile, când a fost readus acasă. Eri profitând de lipsa tuturor membrilor familiei sale de acasă, a intrat în camera de baie, unde şi-a tăiat arterele de la ambele mâini, cu un brici. După câteva minute, o persoană din familie reîntorcându-se şi observând lipsa bolnavului, l’a căutat pretutindeni şi l’a descoperit în camera de baie, fără cunoştiinţă din cauza sângelui pierdut. Imediat a fost chemat de dr. Blank, care a dat primele ajutoare medicale, apoi cu o ambulantă a Societătei de Salvare, a fost transportat la Spitalul Coltea, unde a fost Internat. Starea lui este extrem de gravă. ACCIDENTUL MORTAL DIN STR. CAMPINEANU Sâmbătă la orele 8 seara, s-a întâmplat un accident de tramvai, care a costat viata unui călător a cărui identitate nu s‘a putut stabili încă. Pe când tramvaiul era în plină viteză, călătorul s‘a agățat de scara vagonului motor, dar în acea clipă, i-a căzut pălăria din cap. In urma acestei întâmplări, călătorul a căutat să sară de pe scara vagonului, dar din cauza vitezei prea mari cu care mergea tramvaiul, a fost tras sub vagonul remorcă, care a trecut peste el, rănindu-l grav. Transportat la spitalul Colţea, a încetat din viaţă, din cauza rănilor grav de pedeora La percheziţia făcută nu s'a găsit asupra lui nici un act care să poată stabili identitatea, s‘a găsit numai suma de lei 433. S'a deschis o anchetă pentru stabilirea identităţei. DOUA ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE D-na Jeni Iosub, în etate de 25 ani, domiciliată în strada Uranus, 64, în urma unei certe avute cu soţul său, a încercat să se sinucidă, Duminică după amiază trăgându-şi un glonte de revolver în piept. Glontele a pătruns în partea stângă a pieptului, sub memela stângă. In stare gravă, a fost transportată şi internată la spitalul Colţea. * Servitoarea Ana Zaharia, din calea Călăraşi 65, a încercat eri să se sinucidă, înghiţând o cantitate de tinctură de iod. Cauza care a determinat-o să ia această hotărîre nu se cunoaşte. S'a deschis o anchetă. SOLDAŢI CALATORI PE SCĂRILE VAGOANELOR, ASVARL UN CONDUCTOR DIN TREN Sâmbătă seara pe când trenul No. 131, venea spre gara de Nord, în dreptul staţiei B. M., s'a petrecut o nenorocire privinuită din răutatea unor soldaţi, cari au îmbrâncit pe şeful trenului de pe scara vagonului, căzând din tren. In timp ce şeful de tren Zamfir I. Traian, căuta să tracă din vagonul de bagaje, într'un vagon de clasa IlI-a, unde se găsea soţia sa, câţiva soldaţi care se aflau pe scările vagonelor, au îmbrâncit pe conductor, făcându-l să cadă din tren. Din cauza vitezei cu care mergea trenul, nenorocitul om a căpătat grave leziuni la cap şi pe întreg corpul. Şeful de tren a fost adus cu o maşină, la postul de ajutor medical din gara de Nord, unde i s-au dat ajutoarele. Comenduirea pieţei a fost anunţată, pentru a ancheta cazul. larii! chestia Guernut întrunirea O lămurire dată de colegii mei creştini asupra atitudinei pe care am avut-o cu toţii faţă de d. Guernut, distinsul oaspe al mai puţin distinsului domn Costa-Foru, este oarecum bagatelizată de „Adevărul“. Sub iniţialele D. Ch. (Cohen ?) se afirmă : „Tinerii fascişti români, sprijiniţi de „Universul“, s-au hotărât, între altele, să silească Franţa republicană, la regalitate şi să pună pe tronul Franţei pe candidatul maniacului Leon Daudet“... Minciună idiot formulată. Nu ne surprinde căci sub acelaşi iniţiale D. Ch. (Cohen ?) au mai apărut şi alte prostii. De o pildă s-a vorbit de Jonnart, noul ales al Academiei Franceze, afirmându-se că este nici mai mult nici mai puţin decât candidatul grupului de la „L’Action francaise“, când împotriva lui Jonnart — de fapt prieten şi partizan al lui Briand — candidase Ch. Maurras. Sub aceleaş iniţiale D. Ch. (Cohen ?) astăzi vibrante de-o cumplită furie umanitaristă, a apărut apologia asasinei Germaine Berton. Precum se vede, umanitarismul „Adevărului“ este circumscris (fără nici o eroare tipografică, d-le corector) la anumite persoane. Deci nimic surprinzător că şi de dita aceasta deasupra iniţialelor D. Ch. (Cohen ?) se împletesc neruşinarea ignoranţei şi păcătoşenia minciunii. Noi sutudenţii creştini am pomenit cazul asasinării studenţilor patrioţi în strada Dammremont spre a sublinia nedumerirea noastră faţă de aceşti inspectori ai umanităţii cari în propria lor ţară păstrează o suspectă tăcere ori de câte ori năzuinţele umanitariste nu se sfiesc de a utiliza asasinatul. Am putea reaminti că unii membrii ai „ligei drepturilor omului“, ca Marc Sagnier, nu s’au sfiit să facă apologia asasinei. Berton (exact ca D. Cohenul român). Dar nu atitudinea „ligei drepturilor omului“ faţă de întâmplările din Franţa ne-a determinat să luăm atitudine împotriva d-lui Guernot, ci acţiunea antiromânească dusă la Paris şi patronată de această ligă. Aici să-şi precizeze punctul de vedere „Adevărul“. Curaj, domnilor, „fasciştii români“ nu vă vor sili să beţi cerneală sau unt de reţin. Un student român-creştin Duminică la orice d. a. a avut loc la sediul Uniunei de la hotel Excelsior, întrunirea proprietarilor. Şedinţa s-a deschis sub preşidenţia d-lui MARINESCU, care arată greaua situaţie a micilor proprietari. D. PAVELESCU-DIMO face apel la solidaritatea proprietarilor pentru reuşita cauzei. D. C. DOBRESCU cere libera închiriere la casele mici. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU arată că funcţionarii stau în spinarea proprietarilor şi cere ca primăria să clădească case pe locuri virane pentru funcţionari. D-sa anunţă o campanie violentă prin organizare de întruniri pe cartiere. D-nii I. A. Marcus şi Al. Dobrescu protestează contra felului cum se interpretează legea chiriilor, proprietarilor ....................................................... Ravagiile ploi cr din ţara UN POD AMENINŢA SA SE PRĂBUŞEASCĂ. — LINIA UNGHENI-BALTI ÎNCHISA. — ÎMPOTMOLIRILE DINTRE CRASNA ŞI HUŞI Din cauza apelor mari şi a ploilor neîntrerupte cari cad în prezent în întreaga Bucovină, podul provizoriu de la km. 4X103, situat pe linia Vama-Moldoviţa-Ferestreu, ameninţă să se prăbuşească. Regionala Cernăuţi a cerut de urgenţă aprobarea creditelor necesara pentru refacerea acestui pod. :' * In Basarabia plouă încontinuu aproape de o săptămână. Linia Vasile-Lupu (Ungheni)-Bălţi a fost ruptă de ape pe o distanţă de 800 metri, între Bălţi şi staţia Pământeni. Circulaţia tuturor trenurilor, atât de călători, cât şi de marfă, a fost închisă până la noui dispoziţiuni. * Un raport telegrafic sosit ori în Capitală anunţă că în urma ploii torenţiale din noaptea de 27 iunie, liniile din staţia Olteneşti, situată între Crasna şi Huşi, au fost complect inundate şi împotmolite de nămolul adus de ape.