Dilema Veche, 2019 (Anul 16, nr. 802-814)
2019-09-26 / nr. 814
Vești triste De curînd, au plecat la Domnul doi dintre cei mai importanți disidenți anticomuniști maghiari, László Rajk (70 de ani) și György Konrád (86 de ani). László Rajk a fost fiul unui om politic maghiar comunist, ucis de regimul abia instalat la Budapesta, în 1949, în urma unui proces tipic epocii staliniste. Mama lui a fost arestată pe motiv că a susținut activitatea soțului ei. Lászlo Rajk avea un an. A fost luat în grijă de un orfelinat de stat, unde i s-a schimbat numele. La cinci ani a revenit în grija mamei sale, care fusese eliberată, în timpul scurtei guvernări Imre Nagy din 1956, a asistat la reînhumarea tatălui său, alături de sute de mii oameni. Peste puțin timp, cei alături de care trăise această emoție vor fi lichidați într-o represiune sîngeroasă condusă de armata sovietică. Cu un asemenea debut în viață, era firesc ca Lászlo Rajk să devină unul dintre cei mai neîmpăcați luptători anticomuniști din Ungaria. A devenit un arhitect cunoscut și apreciat, avînd și o intensă activitate în scenografia de teatru și de film. Ca disident, a susținut și propagat publicațiile samizdat încă din anii 1970 și a avut un rol decisiv în coagularea societății civile opozante în Ungaria lui János Kadăr. în 1990 a fost ales deputat pe listele unui partid de extracție liberală pe care, alături de alții, îl crease. A părăsit politica în 1996, văzînd cum colegii săi de partid cad în ispita corupției unul după altul. Fără să mai poată face mare lucru pentru societatea maghiară după venirea la putere a lui Viktor Orbán, Lászlo Rajk s-a dedicat profesiunii sale. György Konrád, binecunoscut publicului român, a fost unul dintre cei mai importanți scriitori maghiari postbelici. Eseist și romancier, multipremiat și publicat în toate limbile de mare circulație, György Konrád s-a născut într-o familie de evrei așkenazi din Ungaria care a fost despărțită de către regimul violent antisemit instalat în Ungaria de către ocupația nazistă. După al Doilea Război Mondial, nu s-a lăsat deloc fermecat de așa-zisul antifascism al URSS și, în 1956, a fost pe străzi, manifestînd împotriva sovieticilor, cei care îi ocupau de această dată țara. Ca urmare, a fost dat afară din postul universitar pe care abia îl ocupase și a fost nevoit ani la rînd să trăiască dînd meditații și din slujbe precum acelea de muncitor necalificat într-o fabrică, funcționar sau corector. Rudele lui au emigrat toate în Occident, dar el a decis să rămînă în Ungaria. Nu a încetat niciodată să scrie și textele lui - eseuri, mai ales au început să fie cunoscute în Occident, aducîndu-i notorietate internațională, în anii 1980 era, deja, una dintre figurile majore ale disidenței anticomuniste est-europene. în 1990 a fost ales președinte al PEN International și, începînd cu 1997, a devenit primul președinte nongerman al prestigioasei Academii de Arte din Berlin. (S.V.) SCRISORI DE RECOMANDARE Dilema veche . ■ Fascinată de recent cititul volum Lumea fără noi, de Alan Weisman, dar și cu o comandă de alte cîteva titluri pe drum, recomand Colecția „Sapiens“ a Editurii ART. Momentan mă îndoiesc că se poate o mai sigură și explicită ancorare prin lectură în realitatea lumii înconjurătoare, de la mecanicile corpurilor noastre după ce murim (Viața secretă a cadavrelor, Mary Roach) pînă la cimpanzeii studiați de Jane Goodall (In umbra omului) și complexitatea adîncurilor necunoscute (Lumea tăcerii, Jacques-Yves Cousteau). Bine că toamna și iarna avem, cel puțin teoretic, mai multă vreme de dedicat cititului. (Anca Zaharia) ■ Cînd am auzit prima dată despre cartea Tarei Westover, învățare (traducere de Paul Slayer Grigoriu, Editura Publica), mi-a amintit imediat de Jeanette Winterson (De ce să fii fericită cînd poți fi normală)?, Editura Hecate, 2015). Ambele autobiografii pornesc de la părinți autoritari, care nu le lasă să citească decît ce e „permis“ de mai sus, impunînd o desprindere de restul lumii. Doar că, în cazul Tarei Westover, lucrurile sînt mult mai grave: școală acasă (sporadic și la nivel elementar), muncă din copilărie la depozitul de deșeuri, un tată cu tulburare bipolară care face provizii pentru Zilele de pe Urmă, un frate violent, abuziv fizic și verbal, o familie care refuză să meargă la medic, preferind remediile naturiste. O poveste musai de citit, despre libertate, forța legăturilor familiale și importanța educației. (Cristina Ștefan) ■ De pe 27 septembrie intră pe ecranele românești filmul Monștri., debutul în lungmetraj al regizorului Marius Olteanu. Filmul s-ar fi putut numi, cehovian, o zi din viața unui cuplu, în care nimic nu e ce pare. Caligrafic, nuanțat, actual. (Ana Maria Sandu) ■ Mo, filmul de debut al lui Radu Dragomir, cu Dana Rogoz și Răzvan Vailescu jucînd cu o chimie admirabilă rolurile principale, intră în cinematografe și vi-l recomand, dacă nu pentru amestecul de inocență, tandrețe, comic și oroare, măcar pentru una dintre cele mai memorabile scene din filmul românesc al ultimului deceniu. (Marius Chivu) ■ Dacă vreți să vedeți trenulețe, mergeți între 5 și 13 octombrie la Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida“, unde are loc o expoziție cu machete de trenuri, clădiri feroviare, camioane, mașini și alte anexe, prezentate pe o dioramă funcțională, dar și în vitrine ca exponate statice la diverse scări. (Adina Popescu) ■ Seria de reeditări la Tracus Arte din opera lui Livius Ciocârlie, probabil cel mai original diarist din literatura română, continuă cu volumul, revăzut și adăugit. Mari corespondențe - amplă analiză a operei epistolare a unor scriitori francezi (Voltaire, Balzac, Flaubert, Fournier, Proust, Gide) și români (Maiorescu, Pompiliu Constantinescu, Caragiale, Lovinescu, Călinescu, Rosetti, Vianu, Negoițescu, Stanca, Zaciu), în această epocă digitală a post-epistolei, e o lectură mai mult decît proaspătă și inedită. (Marius Chivu) Propuneri de Dileme vechi pentru viitor: Profesorul Vinuri album dilematic |Ernõ Farkas fact- rile SE ACHITA la nrîEE ■CENTRU DE PLAT'imszMs DILEMA! REDACȚIA: Dana CĂLINESCU (secretar general de redacție) Marius CHIVU • Radu COSAȘU • Stela GIURGEANU Andrei MANOLESCU (redactor-șef adjunct) Matei MARTIN • Matei PLEȘU • Adina POPESCU laromiza POPOVICI • Ana Maria SANDU Dan STANCIU (azt director) • Mircea VASILESCU Sever VOINESCU (redactor-șef) RUBRICI: Teodor BACONSCHI • Ion BARBU • Aron BIRO • Paul BREAZU Cosmin CIOTLOȘ • Horia CORCHEȘ • Andrei CORNEA Codrin LIVIU CUȚITARU • Petre GURAN • Ionuț IAMANDI Maria IORDĂNESCU • Eugen ISTODOR • Selma IUSUF Laurențiu MALOM FĂLEAN • Anca MANOLESCU Ruxandra MIHĂILĂ • Doris MIRONESCU • Victor MOROZOV Radu NAUM • Valeriu NICOLAE • Sorin NICULAE • Cătălin PAVEL Andrei PLEȘU • Mihaela SIMINA • Bogdan-Alexandru STĂNESCU Oana STOICA • Cătălin ȘTEFĂNESCU Bogdan TATARU-CAZABAN • Teodor TIȚĂ Andreea VLAD • Matei VIȘNIEC • Rodica ZAFIU TEHNOREDACTARE: Adrian DAMIAN CORECTURĂ: Anca ZAHARIA EDITOR WEB: Cristina ȘTEFAN PUBLICITATE PENTRU PRINT: fioriana.coman@adevarulholding.ro PUBLICITATE PENTRU ONLINE: vanzari@ead.rodragos.stan@adevarulholding.ro ISSN: 1584-1669 Revistă editată de: Adevărul holding MANAGEMENT GRUPUL DE PUBLISHING: Administrator Special: Constantin SANDU Director Marketing: Steluța ZAMFIR Coordonator Producție: Constantin DELTA Director Distribuție: Dana ZAMFIR Informații și reclamații ABONAMENTE: 0372.130.211. 0372.130.213 (numere cu tarif normal, disponibile de luni pînă vineri, între orele 9 și 18 e-mail: abonamente@adevarulholding.ro Publicație auditată de: BRAT ț Tiraj: 8.000 Tipărit la Tipoart Idea Studio Anul XVI • nr. 814 • 26 septembrie - 2 octombrie 2019 • Pil .EMA^