Dilema Veche, 2019 (Anul 16, nr. 802-814)

2019-09-26 / nr. 814

Vești triste De curînd, au plecat la Domnul doi dintre cei mai importanți disidenți anticomuniști maghiari, Lász­­ló Rajk (70 de ani) și György Konrád (86 de ani). László Rajk a fost fiul unui om politic maghiar co­munist, ucis de regimul abia instalat la Budapesta, în 1949, în urma unui proces tipic epocii staliniste. Mama lui a fost arestată pe motiv că a susținut acti­vitatea soțului ei. Lászlo Rajk avea un an. A fost lu­at în grijă de un orfelinat de stat, unde i s-a schim­bat numele. La cinci ani a revenit în grija mamei sale, care fusese eliberată, în timpul scurtei guver­nări Imre Nagy din 1956, a asistat la reînhumarea tatălui său, alături de sute de mii oameni. Peste puțin timp, cei alături de care trăise această emoție vor fi lichidați într-o represiune sîngeroasă condu­să de armata sovietică. Cu un asemenea debut în viață, era firesc ca Lászlo Rajk să devină unul din­tre cei mai neîmpăcați luptători anticomuniști din Ungaria. A devenit un arhitect cunoscut și apreciat, avînd și o intensă activitate în scenografia de tea­tru și de film. Ca disident, a susținut și propagat publicațiile samizdat încă din anii 1970 și a avut un rol decisiv în coagularea societății civile opozan­te în Ungaria lui János Kadăr. în 1990 a fost ales deputat pe listele unui partid de extracție liberală pe care, alături de alții, îl crease. A părăsit politica în 1996, văzînd cum colegii săi de partid cad în ispi­ta corupției unul după altul. Fără să mai poată fa­ce mare lucru pentru societatea maghiară după ve­nirea la putere a lui Viktor Orbán, Lászlo Rajk s-a dedicat profesiunii sale. György Konrád, binecunoscut publicului român, a fost unul dintre cei mai importanți scriitori ma­ghiari postbelici. Eseist și romancier, multipremi­­at și publicat în toate limbile de mare circulație, György Konrád s-a născut într-o familie de evrei așkenazi din Ungaria care a fost despărțită de că­tre regimul violent antisemit instalat în Ungaria de către ocupația nazistă. După al Doilea Război Mon­dial, nu s-a lăsat deloc fermecat de așa-zisul anti­fascism al URSS și, în 1956, a fost pe străzi, mani­­festînd împotriva sovieticilor, cei care îi ocupau de această dată țara. Ca urmare, a fost dat afară din postul universitar pe care abia îl ocupase și a fost nevoit ani la rînd să trăiască dînd meditații și din slujbe precum acelea de muncitor necalificat într-o fabrică, funcționar sau corector. Rudele lui au emi­grat toate în Occident, dar el a decis să rămînă în Ungaria. Nu a încetat niciodată să scrie și textele lui - eseuri, mai ales­­ au început să fie cunoscute în Occident, aducîndu-i notorietate internațională, în anii 1980 era, deja, una dintre figurile majore ale disidenței anticomuniste est-europene. în 1990 a fost ales președinte al PEN International și, în­­cepînd cu 1997, a devenit primul președinte non­­german al prestigioasei Academii de Arte din Ber­lin. (S.V.) SCRISORI DE RECOMANDARE Dilema veche .­ ■ Fascinată de recent cititul vo­lum Lumea fără noi, de Alan Weis­­man, dar și cu o comandă de al­te cîteva titluri pe drum, recomand Colecția „Sapiens“ a Editurii ART. Momentan mă îndoiesc că se poate o mai sigură și explicită ancorare prin lectură în realitatea lumii înconju­rătoare, de la mecanicile corpurilor noastre după ce murim (Viața secre­tă a cadavrelor, Mary Roach) pînă la cimpanzeii studiați de Jane Goodall (In umbra omului) și complexitatea adîncurilor necunoscute (Lumea tă­cerii, Jacques-Yves Cousteau). Bine că toamna și iarna avem, cel puțin teoretic, mai multă vreme de dedi­cat cititului. (Anca Zaharia) ■ Cînd am auzit prima dată de­spre cartea Tarei Westover, învățare (traducere de Paul Slayer Grigoriu, Editura Publica), mi-a amintit ime­diat de Jeanette Winterson (De ce să fii fericită cînd poți fi normală)?, Edi­tura Hecate, 2015). Ambele autobio­grafii pornesc de la părinți autori­tari, care nu le lasă să citească decît ce e „permis“ de mai sus, impunînd o desprindere de restul lumii. Doar că, în cazul Tarei Westover, lucruri­le sînt mult mai grave: școală aca­să (sporadic și la nivel elementar), muncă din copilărie la depozitul de deșeuri, un tată cu tulburare bipo­lară care face provizii pentru Zilele de pe Urmă, un frate violent, abu­ziv fizic și verbal, o familie care re­fuză să meargă la medic, preferind remediile naturiste. O poveste mu­sai de citit, despre libertate, forța legăturilor familiale și importanța educației. (Cristina Ștefan) ■ De pe 27 septembrie intră pe ecranele românești filmul Monștri., debutul în lungmetraj al regizorului Marius Olteanu. Filmul s-ar fi pu­tut numi, cehovian, o zi din viața unui cuplu, în care nimic nu e ce pa­re. Caligrafic, nuanțat, actual. (Ana Maria Sandu) ■ Mo, filmul de debut al lui Ra­du Dragomir, cu Dana Rogoz și Răz­­van Vailescu jucînd cu o chimie ad­mirabilă rolurile principale, intră în cinematografe și vi-l recomand, da­că nu pentru amestecul de inocen­ță, tandrețe, comic și oroare, măcar pentru una dintre cele mai memora­bile scene din filmul românesc al ul­timului deceniu. (Marius Chivu) ■ Dacă vreți să vedeți trenulețe, mergeți între 5 și 13 octombrie la Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida“, unde are loc o expoziție cu machete de trenuri, clădiri feroviare, camioane, mașini și alte anexe, pre­zentate pe o dioramă funcțională, dar și în vitrine ca exponate statice la diverse scări. (Adina Popescu) ■ Seria de reeditări la Tracus Ar­te din opera lui Livius Ciocârlie, pro­babil cel mai original diarist din li­teratura română, continuă cu volu­mul, revăzut și adăugit. Mari cores­pondențe - amplă analiză a operei epistolare a unor scriitori francezi (Voltaire, Balzac, Flaubert, Fournier, Proust, Gide) și români (Maiorescu, Pompiliu Constantinescu, Caragia­­le, Lovinescu, Călinescu, Rosetti, Vi­­anu, Negoițescu, Stanca, Zaciu), în această epocă digitală a post-episto­­lei, e o lectură mai mult decît proas­pătă și inedită. (Marius Chivu) Propuneri de Dileme vechi pentru viitor: Profesorul Vinuri album dilematic |Ernõ Farkas fact- rile SE ACHITA la nrîEE ■CENTRU DE PLAT'­imszMs DILEMA! REDACȚIA: Dana CĂLINESCU (secretar general de redacție) Marius CHIVU • Radu COSAȘU • Stela GIURGEANU Andrei MANOLESCU (redactor-șef adjunct) Matei MARTIN • Matei PLEȘU • Adina POPESCU laromiza POPOVICI • Ana Maria SANDU Dan STANCIU (azt director) • Mircea VASILESCU Sever VOINESCU (redactor-șef) RUBRICI: Teodor BACONSCHI • Ion BARBU • Aron BIRO • Paul BREAZU Cosmin CIOTLOȘ • Horia CORCHEȘ • Andrei CORNEA Codrin LIVIU CUȚITARU • Petre GURAN • Ionuț IAMANDI Maria IORDĂNESCU • Eugen ISTODOR • Selma IUSUF Laurențiu MALOM FĂLEAN • Anca MANOLESCU Ruxandra MIHĂILĂ • Doris MIRONESCU • Victor MOROZOV Radu NAUM • Valeriu NICOLAE • Sorin NICULAE • Cătălin PAVEL Andrei PLEȘU • Mihaela SIMINA • Bogdan-Alexandru STĂNESCU Oana STOICA • Cătălin ȘTEFĂNESCU Bogdan TATARU-CAZABAN • Teodor TIȚĂ Andreea VLAD • Matei VIȘNIEC • Rodica ZAFIU TEHNOREDACTARE: Adrian DAMIAN CORECTURĂ: Anca ZAHARIA EDITOR WEB: Cristina ȘTEFAN PUBLICITATE PENTRU PRINT: fioriana.coman@adevarulholding.ro PUBLICITATE PENTRU ONLINE: vanzari@ead.ro­dragos.stan@adevarulholding.ro ISSN: 1584-1669 Revistă editată de: Ad­evărul holding MANAGEMENT GRUPUL DE PUBLISHING: Administrator Special: Constantin SANDU Director Marketing: Steluța ZAMFIR Coordonator Producție: Constantin DELTA Director Distribuție: Dana ZAMFIR Informații și reclamații ABONAMENTE: 0372.130.211. 0372.130.213 (numere cu tarif normal, disponibile de luni pînă vineri, între orele 9 și 18­ e-mail: abonamente@adevarulholding.ro Publicație auditată de: BRAT ț Tiraj: 8.000 Tipărit la Tipoart Idea Studio Anul XVI • nr. 814 • 26 septembrie - 2 octombrie 2019 • Pil .EM­A^

Next