Dimineaţa, octombrie 1905 (Anul 2, nr. 599-628)
1905-10-24 / nr. 621
Luni 24 Octet»dmn KOS A8IAZI 23 Octombre (5 Noembre) 1905 Calendar: ORTODOX: Apostolat lacoV dat de Koajinulîîi ,, CATOLIC: Emerge Soarele răsare 7 ore 00. m., apune 4 ore 59 m. Timpul s’a încâlcit simțitor In toată țara, în Muntenia și în Dobrogea, termometrul a trecut ziua în unele localități de plus ______ 20 gr.,, atiogîad plus 22 gr. la Alexandria. A plouat la Drăgușeni (Suceava) 4 milimetri și la Strehaia (Mehedinți) 2, iar la st.Vîlcea și Craiova picături Temperatura cea mai coborâtă de peste noapte plus 2 gr. la Fălticeni, Sinaia, Flucăr și Cimpulung. Acum pretutindeni timpul continuă a fi liniștit, cerul mai mult noros, iar în unele localități din vestul Munteniei ceață deasă. Barometrul a fost continuă în creștere și s-a ridicat cu 4 la 5 milimetri în ultimele 24 ore. In matineii: Pagliacci, operă în 2 acte. Muzica de Leoncavallo. La fine Coppelia, mare balet. Seara: Reprezentație de binefacere, comedie în 4 acte de Schonthau și Kadelburg localizată de d. Emil D. Fagure. Teatrul Național Snpnfîl Pal P l^ea^1]n^ byric: Ultima reprezentație a marelui comic francez Galipaux UțJboldJUiC Se va juca Omnibus (Ma Trinité, Asne de Nidi, Quart de Soiipir. — Sala Idison. In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi serată high-life, iar oare Duminică de la 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii—Sala Hugo: aperă napolitană. SEMESTO Autorități.— Toate autoritățile sunt închise. Judiciare. — Instanțele judecătorești Sunt închise. Ședințe: Soc. funcționarilor publici,va ține ședință la sediul societăței. — Membrii soc. „Ajutorul Studenților“ vre ține ședință în localul soc. calea Victoriei 65. hotel Manu. — Membrii societăței de gimnastică „înainte“ vor ține ședință în localul liceului Lazăr spre a alege comitetul. »HVOIUflA © IS RUSIA Greva birjarilor din Moscova /WWWWWVVA BANDELE GRECEȘTI Ciad grecii s'au hotárit ca să înarmeze bande și să se răspîndească asupra Macedoniei, dînșii au pretextat că această măsură se impune din cauza multelor excese ale bandelor bulgărești, din cauză că satele grecești sunt atacate neîncetat de bulgari și din cauză că autoritățile turcești erau incapabile de a lua cu eficacitate apărarea populațiunei grece. Și atunci au apărut bandele de antarți care, după cele mai sigure informațiuni îndestul de bine controlate, au fost organizate la Atena și de la Atena sunt plătite și dela Atena primesc ordine. Era clar, firesc lucru, ca bandele grecești să se mărginească la un rol defensiv, adică să stea strajă de aparare împotriva agresiunii, bandelor bulgărești, cel mult să atace pe bulgari ca răzbunare și ca reprer, salii. Dacă bandele grecești ar fi luptat cu bandele bulgare, dacă ar fi să- viești excese chnai împotriva, satelor bulgărești și a populațiiunilor liniștite de această naționalitate, s-ar fii putut invoca răzbunarea și nevoia de a plăti dinte pentru dinte bulagarilor care astfel t. provocatori; dar , nu, bandele grecești au început să se tace de p*«Alecție populația pomenească», adică să atace pe aceia cari aidio d’arS îma trecut mi au atacat pe greci, cari niciű format bande îrrair- Hiafte', sari nu au devastat satele grecilor și imad-nois po-nimeni, într’un envîiaft' arifarții' n’ă*® nici o scuză pentru1 nelumea foc cea mîșelească. : grecul, din natura M, mai ales ' grecul care trăește în atmosfera' sa- i rftristă", se simte nenorocit dacă n’be « face cu de puți» palicarizur. Mu firea M grecul este fanfaron și mc ‘ Afarciti^da gu'cjim, fiecare grec se crede'a fi mic Miltmnde <3fî atfnc !, Leonida, fiecare grec áe crede foi , vincibil pe terenul firmelor, de aceea •dtf grefi fo- Mite gredifor sii ffirfirică prea multă vreme liniștiți și fără să tftkificaS iarba de’ plVșcă óVT aingele omenesc. 'Jof fanfaretfadd dîmpkis' jbb' gredî dar, să* dCcfofo’dăîfo diii' Tik'eíbi. © H care alt ifoțfor, da’acodaSi’p'tffoVefo'dj ibérión, ar fi: fofrres' că dsfo d' debu uie ÓW să liji'ta'' cu' riVbîi cât afoti focă o împărăție* cu fr'a'cßti’f md l^tdre’ și darî pot puric', iată' pită multă greutate, pe picior de război și, o armată de cel puțin 600.000 oameni. Eî bine, grecii, cari d’abia pot mobiliza între 60 și 70.W0 soldați, au crezut că se vor putea lupta cu împărăția otomană și că o vor putea birui. Pe vremea acea războiu au auzit greci cari afirmau:, cu cea mai mare seriozitate, cum că grecii pot înarma SCO.000 ostași și că această armată va fii gata în cîteva zonî spre a fi aruncată asupra Wester. E lesne de înțeles că cu asemenea oameni, lipsiți cu totul de putința de a raționa și maniaci ai eroizmului, nici nu se poate discuta, nici nu e nimic de făcut. Acuma grecii își rechipite că fac acte de mare bravură ,și că vor bine merita deja posteritate uimind temea cu tribuirile lor. împotriva acester nebuni, criminali aiei o argumentare nu mai este* «a putință; împotriva ter tnebue- prosedat cu ultima energie! și la asasinatele tea de răspuns cu represalii cît de crude. Noi românii, am stetem neam de ucigași, noi stetem popor liniștit, deute nici mi putem lăsa a fi vecîute călcați în picioare. Trebuie să ne apărăm. Un milă de imitat —Zece ani de viață a,uupi,s«isteti ți— Priiaim !» redacție a tmoșurii cu,titlul de nud,»na. A «ostoi broșau» i-ar fi putut zice tot atît de bine zene aai, de amutaa. Uitlud, din urnă ar fi fosit chiar și mai potrivit, dar se vede că un sentiment de modestii a împiedecat pe autor săid dna. La 18115, pe cin A mai mulți romini originari din coöitföl Chisr (Tiao‘siiV tinai)o admiindu'-se fa un puliifr cu vin pentru a discută eiääQ'rld ce trebui să m'peritint a veni in ajutorub locuitorilor din cominia lor natală au pus buzeele unuisocietăți, căreia i-au zis Frăția, îmbilizind în acest nume și scopul penegeal ca urmăresc. Asupra scopului societcăței, d. ignatie Mircea care de Ia 1897 și pînă astăzi o' doridiffie cu Zel' și devotamotif Și cu UrisilbiceV ce întrece orice așteptări, 'spafie urb Stof citeto':" „Noi rominii ardeleni din Caras, aflători' îin București, iie un constintit in societate culturala, economică, cu scop de a apăra interesele economice ale famii.«. Amnntufuaialini.Llu.1. 3 romînilor din Cața, de a contribui la prosperarea școalei noastre romînești, de a da premii școlarilor, a cumpăra cărți și a da burse elevilor romîni săraci ori orfani, din Cața , de a da burse tinerilor, ce învață vreo meserie, de a ajuta pe membrii săi în caz de boală, sărăcie sau moarte, de a contribui în cazuri extraordinare pentru scopurile culturale și economice ale întregului neam romînesc“. Istoricul societăței care se face pe scurt, dar mai ales în limbagiul atît de elocvent al cifrelor este cu deosebire instructiv. El ne arată că numărul membrilor societăței a variat între 40 și 50, că cotizația n’a fost decit de 50 bani pe lună, că s’au dat cîteva balmcari n’au dat venituri prea mari și cu totuși după zece ani de activitate societatea se vede cu un capitel de 10.150 lei, după ce in acelaș timp a făcut diferite donațiuni în sumă de 4000 lei Iată și specificarea donațiunilor sau făcut: la 1897 ajutor trimis locuitorilor din Cața 106 lei. la 1898 cărți de școală pentru copii romîni din Cața 25 lei. In 1899 ajutoare locuitorilor din Cața 286 lei. Tot în 1899 sătenilor din Romînia bântuiți de secetă 600 leu Ia 1900 cantinelor școlare din București Î000 leî. Tot în 19QQ studenților din Brașov 200 lei. In anii următori diferite ajutoare 300 leî. Afară de aceste sume a maî dat 1180 leî ajutoare pentru cheltuelile de comassare a pămînturilor din Cața, pentru a se evita ca să se dea rominilor din acea comună terenuri mai rele decât acele pe cari le aveau. Iată ce poate inițiativa privată inteligent organizată. Ce-i drept trebue oameni activi pentru ca sa se obție asemenea rezultate și președintele societăței d. Ignatie Mircea, licențiat în drept care a preferat să ia cariera comerțului, dovedind că cultura nu numai că nu strică, dar încă aduce mari foloase unui negustor.—d. Mirea zicem merită lauda și mulțumirea ce îi aduce comitetul evidia raportul săil spune: «prin înțelepciunea comitetelor și prin zelul id-eal prezident Ignatie Mircea am ajuns să ocupăm locul de frunte între celelalte societăți similare». Am publicat acestea noi pentru ca exemplul bun să găsească imitatori. Timbrele jubilare —• prin fir telegrafic — *1 B Direcțiunea generală a poștelor ne comunică următorul proces-verbal încheiat de juriul pentru clasificare jiroectelor der timbre jugare. Astăzi 1529- Octombrie 1905, subsemnații membrii ai joiului instituit de direcțiunea generală a poștelor, seprem clasifica proectele de timbrele jubiliare pentru 40 de ani de domnie a majestăței sale regele Carol. Examinînd, proectele, tuturor concuremților în număr de 32, din care 25 din țară și 7 din străinătate. Ținiem seama că premiul I de 1500 lei, conform programului, trebue dat proectului ce va fi admis pentru exacuțiune. Găsind că da și unele proecte dovedise din partea autorilor multă îndemănare, totuși nici unul nu ar putea fi admis a se anunca fără modificări. Suntem de părere: Fremiasca nu se poate acorda nici unui pracet. Suma de 150.0 lei destinată pentru premiul I să se împartă în mod egal pentru cele două proiecte mai meritoare și anime: Proecteia et moto „Faatov“. Pi’Qetites«i cu moto „Joi“ ^ *Noroc.“. Considerînd că programul prevede, numai un premiu de 200 de lei și unul de una sută lei pentru cea mai bună propunnere scrisă. Apreciind că nici una din propuneri nu este de recompensat. Sîntem de părere a se dă trai premii de cîte 200 lei: Proedctor cu moto „Fa»“. Proectelor cu moto „Talent fără norod“. Brocctelor cu moto „B. B.“. Drept care s’adresat prezentul proces? verted. (as) Or. Gerbee. directorul fabricii de timbre, C. Raileanu. Architecți: I Mincu, G. Sterian, G. Mandrea, Alex. Belu, ioarea artistului Crmstaminescu , Iași, 22 octombrie.— Azi noapte » 'murit artistul Constratinesch lÄ nitrro da vírstlo de 50 ani. S'au depus numeroase coroane’ din partea comitetului teatral, a societăței dramatice, clubul liberal, etc. In mamîntarna va avea loic misino. Știrea a produs în lași a adîncă impresion», Dimitrie Constantinescu fiind1 înstlba cei mai simpatici artiști ai itei,t.rukiti dinn Ieși. i De doi ani da zile, sărmanul se pungia de dureri, de stomac, dar nici, medicii nu credeau spusele sale, căci fața lui, vecinie rîzătoare, nu arăta dureri. " Chiar în ultimele zile, unii medici credeau Boala mai ușoară, și spre edificat», a» propus« a v se fals o operațiune. CU foceaistă delicată misiune, s’a însărcinat d. dr. Djuvara, asistat de d-nii d-rn Ochs, Blumenfeld și Braunstein, medicii, spitalului izraelit, unde La 1 Noembrie va apare în editura Societăței anonime pe acțiuni „Ithaifefäul“ Meflievna*«“ ••••populari revista săptămeală pentru popularizarea higienei și a științelor medicale. Birector: Dr. EMCLIE STERIAN OPT PAGINI FORMAT MARS 10 bani numărul—5 lei abonam, pe an operațiunea avu loc. Au mai azistat d-niî d-rn Diamandi și Ștefănescu. Dar abia cu abilitate doctorul Djuvara deschisa stomacul și constată cancer la stomac și ficat. Stomacul fu cusut la loc, orice operație fiind imposibilă. * Dimitrie Constantinescu a început teatrul, sub auspiciile artistului P. S. Alexandrescu, în anul 1876. El făcu repezi progrese, și de la 1880 face parte din Teatrul Național. Rolurile de predilecție create de Constantinescu, au fost acele ale tinerilor comici, care-i plăceau. Nu e însă mai puțin adevărat că a abordat role mai grele, distingîndu-se mai cu deosebire în Fresco, Mîndrie și Amor. Constantinescu a luat parte la crearea operetei în Iași. Dispunea de o voce splendidă de bariton, și a cucerit nesfîrșite aplauze în operetele Olteanca, Madame Ango etc. în ziua de 4 Septembrie, a jucat pentru ultima oară, cu prilejul alergărilor din Iași în piesa Intimii. A fost în acea seară mai bine ca oricînd. Constantinescu a fost coleg de teatru cu Galino, Bălănescu, Luchian și alăturea de dînșii a creat principalele role. Cu moartea lui, s-a stins încă unul din veteranii teatrului din Iași. Dar O nouă ascensiune cu balonul Convorbire cu c.loeot. Assaky —Primele aeronaute romînce.—Aerostatica și armada. — Observațiile din halam—Cercetări științifice-AfRad că e vorba ca săptămîna viitoare să aibă loc o nouă ascensiune cu balonul, am căutat să-l văd pe d. Ioc4>t. Assaky, experimentetul aeronaut, care are la activul sau peste 20 de ascensiumi liberă și vre-o două suta de ascensiuni în balonul captiv, revederea cercetărilor științifice. Dk. loiot.. Assaky mai avusese amabibilitatea să-mi acorde un interview foarte interesant pentru „Dimineața“, cu o zi lnatate de ascensiune. Acest al doilea interview nu e mai puțin interesant. Aeronautul era tocmai ocupat cu UB- calea. balonului te, curtea administrațiiei domeniilor principelui Biberecu, de pe cheiul Dîmboviței. D-sa are la dispoziție o echipă de 10 soldați de geniui, sub comanda unui caporal, pe care vrea să-l fortureze astfel ca »odată să fie u j tii regimentului în această direcție. Mu, am o hală la îndemină i*vi spune dl locot. Assaky, așa că trebue să porte balonul de colo, până colb. Ziua îl* scot siară, il usue, noaptea îl bag în casă. Era spre seară. In vremea, în care eorobeam,, ceî zece soldați steîiaseseră balonul, făcîndu-i balot și cu mare greutate, il cărării — cîntărește vre-o 500 l*gr. — într’o cameră. — Chiar umflarea balonului se face cu greutate și par»și care rizic afară vînt— urmă d’. locofț. Assaky—. Un neamț poata că nu s’ar hazarda la așa ceva. Dar să sperăm, că cu timpul voim, avea la dispoziție și o hală. După*cum văd, un balon are ceva» dfe multă regrijare... O mult mai multa decit s’krisede! Aücenaute romince —> E adevărat—ai fif intrebat.— că po sdptämina viiteape.'proectațî a noraă ascensiune!, — Probabil, că ve«», face una. Dar amic nu e hotărât încă. Am auzit ca, vei lua sac ÎU: nacelă și doamne... ■Nu e încă nimic stafeilit, (Iar principesa iubescu și dinaloeot. îforazte și int exprimați) dorința de a încerca o ascensiune! — Vor fi deci primele annonaute rotaviae... Observații știLațîne» — Go observații științifice ați făcut cu prilejul ultimei d-voastre călătorii ? __ Rel’afiVo în temperatură:, La razele solare, temperatura ambiantă, temperatură umedă, direcția vietuiului, etc. „Toata aceste observații le voiu comunicamaSitutului de meteorologie". „Intre altele va fraga pe cititorii d-voastra faptul, că sus o mult mai calidica jos. Astfel la o înălțime de o mie de metri era o temperatură de 92 grade o căldură de Iulie ! A trebuit, să nu spoatem tunicile... Pe cind pe pămint erau 12 grade... — Cam cum sa vadd orașul și cîmpiile din ballon — Impresia e cu totul stranie pentru acel ce-și face prima călătorie și e sublimă pentru cel ce e obicinuit cu asemea priveliște. Orizontul sa deschide larg înaintea ochilor, și uitîndu-te pe jos, ți se pare că cineva trage o fîșie de hîrtie eflormă, pe care ar fi zugrăvite orășele, satele și cîmpiile. Ți se pare că balonul stă locului și că tot ce vezi se mișcă. —Și se zăresc clar obiectele de sus sau ca pe un plan ?... — O, mult mai clar, decit s’ar crede... la vremea din urmă n’a făcut, o observație curioasă la Polu,. te Germania. La primele experiențe am asistat și eu... De la o înălțime oarecare se poate vedea cu o claritate uimitoare în fundul apelor: se văd pietrele, cum înoată peștii, etc. Ceea ce nu se poate vedea stînd , malul fluviului sau al mărei se vede din balon!... Aerostatica și războiul — Din acest punct de vedere—urmă mai departe delecot. [Assaky, aerostatica poate aduce netăgăduite servicii armatei,într’un caz de războite „Singurul mijloc de a descoperi torpile minate e balonul. Balonul e cel mai redutabil inamic al vaselor submarine. „Noi, ca o țară ce urmărim mai mult defensiva decîte ofensiva, ne-am putea servi cu mult succes de baloane într’un caz eventual de razboiu. Cu balonul poți supraveghea pe inamic de aproape uitîndu-te cu pehianele, poți da drumul unui porumbel care să ducă o știre prețioasă, etc. „Cîte servicii n’a adus aerostatica in războiul ruso-japonez ! — Doar dacă fiind asupra unui lagăr inamic dă vre-o santinelă cu pușca ? — Nu se întîmplă nimic! — Cum așa?... — Dar dacă lovește pe vreunul din aorostațî... Incolo balonul, chiar dacă-i găurit de un glonte, mai poate sta 10 ceasuri în aer, pînă ce să înceapă a se coborî din pricina acurgere a gazului prin gaura mică făcută. — Dar dacă împușcăturile se repetă. — Imediat ce ai prins de veste, arunci cîțiva pumni de nisip și imediat balonul se avîntă la sute și mii de metri în sus, unde nu se mai poate ajunge nici bătaia lumiia în înzestrarea corpurilor de armată cu baloane Cîrpă cum mi-a spus c.loeot. Assaîny, societatea aero-club are de gînd să stiărnmscă, ca fiecare corp de armată să fie înzestrat cu cîte un balon. Poate că chiar „Itomteia“ va fi dăruit, Agai societatea va căuta, fia prin subscripții banavole, fie prin alte mijloace, ca să cumpere alt balon. Avînd în vedere intenția patriotică și națională, nu ne îndoim, că societatea va găsi sprijin din partea publicului. Balon captiv Societatea aero-club va căuta să capeta cu mai mulți aderenți și pentru a dezvolta gustul de aerostatică va organiza ascesiuni gratuite în baloon captiv pentru membrii societăței cari vor plătii regulat cotizația anuală. Să mai adăugăm amănuntul Că umplerea balonului „Romînia“ cu gaz aerian dotat vreo șapte sute dolai, în afară de alte oboltueli. Se vede deci sacrificiul, pe care o face societatea organizînd acesta ascensiuni.. Mi Asasinarea lui Qresse Felini* (Corespondență specială) Cauza aminărei procesului.— Judele instructor local se desezizează a face instrucția martorei decttrată sperjură. Turnu Măgurele, 21 Oct. — Stepă cum ați putut vedea cititorii ziarului nostru te timp; procesul asasinatului comis în urba Zimnicea în luna Iulie a. a. asupra persoanei lui Oreste Fotino OT care urma să se judece, da către Cartea va jurî din seziunea adestă, a’a amintit pentru sesiunea, viitoare din Decembrie 1905. Ganz* pentru Car» acest proces s’a amîn»t, după ca deabatcerile lui ami urmat timp de 3 zile, dezbateri de altfel cari au antrenat și pasionat mai tot orașul și județul nostru, este următoarea : Femeea .Ioana-Marta- Crețu,—propusă ca martoră de către Sora P. Șaim, mama acuzatului, pentru ca să dovedească că, decedatul, Fotino ar fi milaetic prin el. Ca să, pună mina pe una din surorile acuzatului,—declară la interogatoriul hhiat laica,trii,cțî» că nu știe nimic,, că nu i s’ar fi făcut nici o propunere de soiul acesta și că orice debitare» pe seama defunctului, sunt infamii, înaintea. Gurțelcu jurați însă aceeași martoră declară: „E, adevărat că p». vară defunctul m’a trimis salspăl, niște geamuri și în schimbul acestui serviciu, eu î-am cerut două care cu pac și ei (victims) mi-a spus că îmi va dacă’» voi face rostul cu o soră a aeunatului de astăzi Bucuream“. Binet la d-na ti9Etmc3. — Prima istrevedere ca regele» — Răceala regelui. — Intervenția lui Binet__ După o lună.—O nouă întrevedere intre rege și d-na d’Etioles. — Regele captivat și definitiv cucerit.— Mama nouei favorite. —Visul realizat. Binet se duse a doua zi cu instrucțiunile regelui la d-na d’Etioles și-i povesti convorbirea lui cu suveranul. Ea primi propunerea regelui cu o grabă egală cu ambițiunea ei și totul fu regulat ca ea să petreacă noaptea afară din casă, fără ca bărbatul ei să afle ceva. La ora indicată, d-na d’Etiores veni a întîlnir»; regele petrecu noaptea cu dînsa și o retrimise a doua zi cu destulă răceală; el lăsă, chiar să treacă vreme fără ca să vorbească despre dînsa luî Binet. Ne putem închipui tristețea lui Binet și adînca jale a d-neî d’Etioles. După ce crezuse atîta timp în puterea de neînvins a farmecilor ei de femee frumoasă, după ce lucrase cu încăpățânare ani de zile ca să-șî creeze pozițiunea de care era sigură că a cucerit-o odată pentru totdeauna, să fie redusă a crede că frumusețea ei n’a făcut nici o impresiune asupra inimei regelui. Ce decepțiune! Ce dizgrație! * Mar uinit de o lună trecuse în această indiferență cînd, într'o seară, regele, adresîndu-se lui Binet, il întrebă, rîzînd, ce face ruda sa și ce cugetă despre dînsul. Binet răspunse că d-na d’Etioles nu înceta de a plînge, că ea nu se ocupa decit de majestatea sa, că nu se gîndea la altceva și că nu-l visa decit pe dînsul. — Cam își plânge păcatul comis ? replică Loma XV. La drept vorbind, adaugă el, m’am temut ca ea să nu fie In urma acestor declarațiunî contra, dictorii, d. S. Stătescu, președintele Curțeî cu juri, declară pe martoră mincinoasă și dispune arestarea eî pentru a fi dadă judecății conform codului penal. In aceeași ședință președintele Curțeî dispune amînarea procesului și deleagă conform art. 355 din codul penal pe d .supleant V. Mavrodineanu cu distruciunea martorei arestate, iar pe d. procuror local cu îndeplinirea funcțiunea de minister public. D. procuror local trimite afacerea :d-lui judecător da instrucția împreună cu un rechizitor introductiv. D. jude instructor insă, printr’o ordonanță, se desehizează de instruirea acestei afaceri, sub cuvînt că conform art. 355 și în baza delegațiuneî d-lul președinte al Curței cu juri, ea urma sa fie instruită de d. supleant. D. procuror local la rîndul căti face opozițiuna ordonanțeî d-lui judo instructor, opiniind că d-sa urma să isnstruiască această afacere, “deoarece sa» simnea Curța» cu jurați fiind închisă, nu maî are rol delegațiunea dată d-luî supleant și trimit» actele Camerei de punere sub acuzare ca să decidă iar» cin cele două interpretări a art. 355 c. p. este cea adevărată. La r timp vom ține pe cititori te estent, de cursul acestui proces, care a pasionat publicul nostru, turnean. Violet». Azi Duminică 23 Octombrie a apărut:: Fiscicola 3fodin frumosul roman PrimiGuciga^a nevinovată sau Luiza cea frumoasă — 5 bani în toată țara — Copii de tapă In armata noastră este o lege pentru angajarea copiilor de trapă, și ea nu este aplicată întocmai după cum prescrie ; legiuitorul nu a prevăzut ce vor face acești copii, și de ca se pot bucura ei după terminarea unui serviciu de 9—10.ani. Nu este arătat de nici un regulament sub ce situație militară trng acești copii, cari, după un serviciu atît de îndelungat hm au putut ajunge decit sergent, iar se văd în corpuri sargențîmajori proveniți dîntre copiii de trupă,, căci legea reangajărilor stîrpește calea acestora. După terminarea acestui serviciu îndelungat foștii copii de trapă stet lăsați la concediu, tot cu gradul de sergent. De ea nu a’ar prevede un, articol prin care acești, copii devenind sergenți și după terminarea serviciului militar să fie admiși a se prezenta la examenul de ofițer în rezervă după cum se propții majori reangajați, după 8 ani pot beneficia de acest drept ? ca celelalte, de dată ambițiunea șî interesului, pasiune mult mai puțin nobilă ca ambițiunea de a place; de altfel pot să-ți spun că mi-a plăcut, vroiam să văd ce efect va produce asupra ei aparențele disprețului meu. Binet era prea bus ,artizan și intriga amoroasă în care era vuit era prea i interesul lui pentru Ca să mi se priceapă să dea regelui niște amănunte cari să-i aprinzi pasiunea și să nimicească toate îndoelile lui. El iî spuse că iubirea ei nu poate să aibă re vedere interesul pentru că posedă o avere care o pune la adăpost de orice nevoi și că ea iubește pe rege nu aia ambiție, ci numai fiindcă iî place. Ei bine, dacă e așa, zise Louis XV, voia fi încîntat s’o vad. Vizita nu Întîmpinâ asiei o dificultate, regele o văzu și, do dăia aceasta. Întrevederea ia cu totul deosebită de ce* dintiiu, ea fu hotărîtoare. Dna d’Etoles știi să captive pe rege în așa chip că el așteptă cu cea mai mare nerăbdare momentul de a o revedea. De atunci, amantul eî sc iuțite cu dînsa la intervale nedeterninate, pînă cind cucerirea fu complectă și o ajusse a nu maî trăi decât pentru dînsi. Se crede în general că, fericitele »accese ale d-ncî d’Etioles se datoresc in bună parte instrucțiunilor mamei ei. Femeea aceasta inițiază ia toate misterele amorului și a o galanterie, dibăcie te arta infidelităților conjugale, poseda la perfecțiune arta de a da plăcere. Lecțiunile ei fură urmate și desăvirșite de fiica ei. Doamna Poisson muri puțin timp după ce fica ei, Jeanne, ajunse favorita regelui. Se spune eăL marea bucuria ce resimți la auzul acestei știri, contribui să î scurteze zilele. Ea lucrase toată viața ca fiica ei sa ajungă metresa regelui și ajunsese să-șî vază visul realizat cu ochii. (Va urma) Altă observație. Acești copii, cu 1 ® etatea de 14 ani până la vârsta de ani, nu primesc nici o soldi ț, de la această dată încep a fi plătiți cu sold . de caporal și apoi de sergent, care « deie?’ bani 50-pe lună. Va fac eî, dupăliberare ca să poată avea măcar haine ? Ar trebui să se legiferezi ceva în aceasta chestiune« , Numiri Înaintări și permutari D. Niculae I. Nicunescu a fost numit agent auxiliar in serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui H. G. Pastoianu, destituit. Agentul auxiliar Ioan Popoviaî a fost mutat de la vama Păiuș (Ciorjiba- vama Zimnicea (Teleorman). D. lava Dobrea, licențiat in drept, actual șef de birou, col. II, în direcțiunea generală a vămilor, a fost inaiutat la el. Ia funcțiunea ea ocupă. Drama din str. Lacik! Descinderea de el?.—La locul crtucii. — Ce zice Beldiman.—Reconstituirea crumii.—Convorbire cu Beldiman. D. judecător de instrucție Nicolau, pentru a preciza și mai bine mărturisirile asasinului Beldiman, a fost erî împreună cu asasin, în str. Lacului, spre a-l face să reconstitua crima. Căsuța din strada Lacului e mică, joasă așa că abia tu învârtești în ea. In dezordine sunt lucrurile din casă. Pe jos, pete de sînge și din cauza lipsei de aer, un miros greu te- izboa. Ce zice Beldiman o Asasinul, un om scurt, cu părul puțin cărunt, deși a trecut virata de 75 ani. SS-î tot dai 45*—50 d» ani. Vorbește emoționat și lac sămî se văd în ochi. — Era între 3—4 după prînz, spunea eh Marițra mă certa ds. eu nu plac și deodată văd că ia boarfei» mote gi la aruncă afară. „Furia mî-a luat minții» și luînd eiocanul dîn colț, (un ciocan în greutate de 2—3 kg. N. R.) o lovesc în cap. Marița dă un țipăt și cada jos. Atunci fără a maî ști ce fac, o lovesc mereu cu ciocanul pînă, n’a mai suflat: „Văzînd că am păcătuite rău, nicaiușa și plec. (Toate mișcările lovitei au fost arătate de Beldiman), Convorbire s» Baldiman Profit de un moment Eiber, și adresea lui Beldiman cîteva întrebări: — De ce ai omorât’», pe Marița, care îțî era nepoată și te-a, ținut atîta timp? — N’am vrut vtc, omor. Păcatul m’a minat șî pace. — Iți pare rău. ? — Cum să nu treî pară. —r Știi că acum, ai să înfund ocna pe viață ? în g.țin păcatele mei». . — Ai mai fost la ocna ? — Da, pe timpul lui Vodă. ©uza, întrerupt de judele instructor, car»: AMANTE DE REGI IV — Metresele lua EL ® mu ti’QITA ZIAMIUM ,!IIME#A'i'A'i — 8 MAEtÉ tlÜMAlX' ÖIÍÍGÍNAL ie doamna SOFIA BÍADEJBE PARTEA I-ia IY — Ofi-cúta, ia searna, sunt rste bun Stött... — ba mine nu șî cearcîl eî norocul; sunt înnarmat pana n dinți. Și, vezi, cu celălalt vătaf, care nu-l prea încărca, se certau; cu Armeanul merge strună! Cu vorbe, cu glume și mî-i încalță bine, încă vre-o cinci anî și, cu ajutorul Lui Dzed, pun mîna vre-o moșie din veci; nu maî împart munca fexea dl trînrul de prfiptietar! — Aîncînt vre-o una ? — Ai a pus ochii pe-a prințului. El stă la Paris, îi e de-a scăpare. Aur, nu pămînt! Pădure, case, acareturi! Ge VrCÎ ? Administratorul sca să poată da cu nuna prin sp^lă, a clădit mereu. — Unul a blidiciat in Paris, altul a fui ataci. — O scot creditorii în vinsare. La adică, o să-mi poțî și tu împrumuta ceva ; te asigur în moșter. „ Nu cred ; toți banii ii bag, în afacerî de camătă, aduce minunat. — La nevoe, nu mă lași tu. Cred c’o să se am de vinzarea ; sînt mulți mîncăî,, cari au interes să mai roagă din averea prințului. Mie nu-mi pasă, mă Mur în primul rang cu două sute de mii. Anul acesta o săral între, dacă o vrea D-zeu. Am la țeran. Vre-o mie de pogoane, de pe care o să-mî vie cel puțin 50 000 de tei, am pe seama mea 500 de pogoane, și, dacă plouă la vreme și-î seceta la string, m’a văzut silfitul cel puțin cu o sută de mii. Data asta nu se maî joacă țelanii cu mine, am triște pîndari turci, de bagă spaimele morței în om. Astfel nu merge se fac tîlhari, a scăpa vitele și te frig , fură, strică, n’au pic de milă pentru munca altuia. Dacă-i mustri, te iast !a zis : „De, boerule, parcă vita știe ce-e al meu și ce e al d-tale ?“ — Ia seama, frate , la țeară se pot multe întimpla. —. Eî aș! Iți pare , eu îi cunosc. Vorba e să-ți știe de fiică și să-L zmulgi fără să-ți prînză de veste. TîlhiUul de Armean a făcut două bănui la fel, una cu fund dublu, o măsoară țăranul la început; pe urmă, ca un boscar, o schimbă c n alta mare. Dacă ești dibacîfi,o. mai ciupești la socoteală. Și toate la un joc te urcă bine. Vreai să ai? și ami puțină bătue de «»p ? Amendează tot pămîntul la țeraur. Cîți cususe ep, cm au venit cu mierogul, un blWkl 4 «» W arenda pe trei luni! Azi au bani buni ! Cele mai oftine moșii sînt cele luate la licitație. Numai să fii ajuns de cap. Vii in ziua, termenului, vezi de sînt doi-treî concurenți, le faci cu ochiul: „Cîte o mie-două de lei, de căciulă, dacă nu mă ridicați“. Tot așa la supralicitație și moșia nu se ridică nici la jumătate cît’face. Maî dai cîte-va liturghii grasa pe la funcționari sa nu-ți pue bețe’n roate și lucrurile merg răpede. — Vorba-i că tot trebue întâiul cjșt. — Dacă n’ar trebui nici atîta, fiecare golan s’ar face moșier. Cînd vii la moșie, terapii s’ațin cu cușmele’n mină ; țipă lomînul cib P3* pămînt, îl împărți la pîinea caldă. Pănă vine plata cîștului al doilea, vinzi recolta griului. Și de aici înnainte au prins pe Dzett de picior. Vezi, știu vre-o doi, n’au avut para chioară ’n buzunar. Au pus garanție bani străini. După licitație i-a scos, s’a ajuns , cu funcționari și ce-a făcut, ce-a dres, n’a plătit trimestrul înfâte la început — Ce să facă ? A dat bani din glas. — Nu știfi. Om ba qă n’avea după ce bea apă, și’ntr’o bună dimineață, m’am trezit că-î moșier. Azi e om la două sute de mii.T Dar de nu se face recoltă ? — Nu se poate să nu iasă arenda. Doar mai c erbărit, pădure, moară, eîeșteul, cîrcîuțite. Viața nu te costă mai nîmi p. rțeraMi n daü de toate: owă, limbi. Să poți mînca,! «-r h cît răsipi tu? -rija,că -^î.Îl.Q. t.Q.t în ba»!; api apropia de jumătate de milion. — Frumos, zise Hristea, cu oarecare invidie; el era încă departe de această sumă.. — Totul e cum te porți. Mă știi, nu sînt nicî răsipitor, nței pătimaș, pipi bețiv; dar, nu-î săptămînă să n’am musafiri ; îți cad flămînzi ca lăcustele, trebue să le dai , aî neve» de ei. --- Astea întră în cheltuelele moșiei. — E țeară bine-cuvîntată, pămînt bun ca zair hărul, abia scormopit și rodește. Fiecare țeran are vite, face grin, porumb, fasole, semînța de cînepă și are de toate. Le cam place luxul la haine; cel mai sărac pune’n salba fetei zece, douăzeci de galbeni. Și așa, așteptînd clopotul de deșteptare la înviere, frații își povestiseră afacerile. ......................................................... Bisericuța de lemn din marginea satului sta smerită în lumina iurie a nopțeî, așteptînd în liniște, ceasul măreț al Invierei. Peste satul Viișoara se lăsase liniște și pace; toate patimile promiseră într’o tăcere adîncă: toți așteptai sosirea bucurirei vestită de veacuri învierea Mîntuitorului, aducător de pacinice gîndurî, de fapte blînde. Părea că 'n noaptea aceea uitate aveau să fie vrajbe și uri și patimi. Pe Susana și pe Ionel îî adusese Hristea de la școala. Ei adormiseră veseli că vor măi fi liber o săptămînă. Grădina și cîmpul cu flori aveau să fie ale lor. Crescuți în libertatea naturii, sufereau mult în zidurile școalei. Copiii sătenilor, trudiți, flămînzî de alergături și post, adormiseră pe lăițile vîrtoase, visînd la oua poșe, la păstramă friptă și la dulapurile de în cârciumă. Fetele și flăcăii pîndeau cerul înstelat, menindu-șî norocul, așteptînd deschiderea lui ca semn al împlinirei dorinților fierbinți. Nevestele și bărbații, trudiți de muncile săptămînei, aromeni pe cîte o margenie de laiță, voind să nu-i fure somnul,—păcat neertat pentru oamenii mari. Babele sureau cîte un tăciune din vatra focului, prin minte trecîndu-le șirul de ani cu nopțile spre Paști, par’că maî erî fusese copilărie, tinerețe, căsnicie și, din toate, acum remăsese greul bătrîneței, anevoe de purtat. Un oftat le ridica pieptul, iar buzele ingenau: „De-o vrea D-zeu, ajungem și la anul.“ Fie traiul cît de chinuit, omul ține la el și n’ar dori să se despartă de lume ! f Pe-aproape de miezul nopțea începură cocoșii a se întrece, crainici aî satului, dregîndu-șî glasurile să fie auziți pit mai departe. Femeile, cari ațipiseră, sareau ca arse, îngînind : „Cît pe ce să mă fure somnul !“ De o dată în boarea recoroasă a nopței s'auzi clopotul de deșteptare, chemînd la biserică. In liniștea neagră dangătul de aramă se pierdea în depărtare, lăsînd o dungă de sunet. Pe la case luminile se măreau, copiii somnoroși se frecai la ochi, voind fie-care s’arate că n’a dormit. De prin curți porneau, neveste, fete și bărbați cu făclii da ceară și cu ouă pentru sfințit. Hristea și Nicola plecaseră și ei la biserecă, lasted copiii cu Măriuța. (Va urma)