Dimineaţa, februarie 1907 (Anul 4, nr. 1069-1095)
1907-02-01 / nr. 1069
Joi 1 Februarie 1907 ASTA-ZI. 31 Ianuarie(13 Febr.) 1907 ai SENSáI Ortodox: Și. d r. Caru și Son.-Matóil : Benignus. Răsăritul soarelui 7.31 m.—Apusul soarelui 525 m. Genii destul de aspru continuă a se menține în toata țara. Afară de unele localități de pe malul Dunărei, termometrul pretutindeni s'a coborit noaptea sub — 15 grade, iar în mare parte a Moldovei și la munte chiar sub—20 grade. Temperaturi mai coborîte s’au înregistrat—25 grade la Fălticepî și Vaslui,—26 grade la Tîrgu-Frumos și —29 grade la Roman. La Codreni, Dorohoiu, Botoșani," Tel-Neamț, Iași, "Roman, Bacău și T Ocna, zna termometrul nu a atins respectiv, decît—,11 gr.T-11, gr.T-12 gr.—13 gr.—10 gr. ți — 11 gr. Starea măreț potrivită. Acum timpul este splendid, liniștit și ger aspru în toată țara , pe alocuri ceață și chiciură. Barometrul foarte ridicat este tot staționar. Zăpadă n'a căzut nicăeri. Circul Sidoli . Reprezentație a circului rus Beketow ; Lupte internaiblokilltiționale.— BerArift împersală (str. Cimpineanu). Teatru de varietăți pentatruli. In toate serile debutul lui Bernardo, comic român și Charriel comic francez rom pnin Autorități. — Toate autoritățile sunt descrise. — Jusliciare. — Instanbli SIUI Clujele judecătorești deschise.— Expoziții. — In sala de depeșt a ziarului „Adevĕrul“ expoziția de pictură a d-nei Raicoviceanu-Fulmen. — SILICIIL Cișmigiulul—Patinaj în fiecare zi.—Sala Edison : In fiecare seară, afară de Simbătă baluri mascate parte fregventate.Parlamentare: Camera și Senatul țin ședință publică ~ J5MOE 298B380Efi ® CSe £^S_ ~~ tru Un noi roman fie d-ra Văcărescu Sub titlul de „Soția regelui” a apărut în editura Werner Laurie din Londra un nou roman de d-ra Hélène Văcărescu, despre care ziarul Daily Mail spune următoarele: „Situația excepțională în care s’a aflat d-ra Hélène Văcărescu, a făcut-o să aibă ocazia de a observa și de a descri perfect viața curților regale. Cititorii, de obiceiu, se interesează foarte mult de viața intimă a regilor și a reginelor. Ar fi fost fără valoare o scriere în această privință a cuiva, care n’ar fi avut experiență în asemenea încercări. Din fericire, d-ra Văcărescu, pe lîngă experiență, mai are încă și multe calități literare. D-sa are multa imaginațiune, mai are însă și un mare fond de humor. Deși realistă în toată accepția cuvîntului, d-sa face un mare loc și sentimentului, ceea ce o face capabilă să interpreteze viața într’un mod cit se poate de exact, în romanul său, d-ra Văcărescu , alege ca scenă curtea din Laredonia; scrierea sa este un fel de ziar emoționant de tot ce se petrece la acea curte. Ziarul în chestiune se spune că este scris de către prințul George, care se urcă pe neașteptate patronul acelei țări. Prințul George este la început un fel de zvînturat, un prinț care nu e departe de a fi un socialist, în opoziție cu fratele său Wilfrid, care a moștenit seriozitatea monarhică a tatălui său. Din nefericire, Wilfrid și tatăl säu sunt asasinați și George se urcă pe tron. George nu este însă fericit de această Înălțare, d-ra Văcărescu descrie cu multă realitate sentimentele ce le încearcă atunci tînărul monarh. El se însoară cu vara sa Ersilia din Rhodos, o foarte frumoasă principesă cu caracterul cam curios Însă. Ea debutează cu o vie pasiune pentru Paul Montcarne un văr „morganatic“ al lui Georges, în urmă se amorezează de bărbatul său, pentru a reveni la Paul. Sfîrșește însă prin a deveni o bună regină, iubindu-și tot pe bărbatul său. Aci găsim că d-ra Văcărescu merge prea departe cu realitatea. Aflăm însă multe lucruri curioase din romanul d-reî Văcărescu, știm astfel că din căsătoria de conveniență a lui Wilfrid, presa europeană scoate o căsătorie cu totul romantică, care pasionează pe toți cititorii. Poate că așa se întâmplă cu multe căsătorii princiare. Romanul în general este o scriere realistă, plină însă de sentiment și uneori de naivitate voită“. D-ra Elena Văcarescu Campania partiéia!«!« liberal Liberalii urmăresc reorganizarea partidului în vederea eventualei veniri la guvern. Partidul liberal a ținut a doua întrunire publică în Capitală și va continua să țină întruniri publice în toate orașele principale din țară. După cum s’a văzut, oratorii, cari se recrutează dintre fruntașii partidului, fac toți rechizitoriul guvernului. La criticele fruntașilor, liberalii răspund că guvernul trebue izgonit. ".Fruntașii nu se nvoesc însă la aceasta. Benci se vede limpede că prin întrunirile ce partidul liberal le ține, nu urmărește venirea imediată la guvern. Se pune atunci întrebarea: ce se urmărește prin acele întruniri? Din discursurile d-lui Sturdza se înțelege clar că d-sa urmărește deocamdată să vadă pe toți liberalii uniți. De aceea acolo unde liberalii încetează d- a se mai certa, d. Sturdza se duce și ține întrunire , iar în orașele unde liberalii sînt dezbinați întruniri nu se anunță. Așa se petrece cu Iașii și Pitești, ca orașe mai principale, desigur că se vor amina cît mai mult și întrunirile ce urmează să se țină la P.Neamț, R - Sărat și T.-Măgurele, unde liberalii de asemenea sînt dezbinați. D. Sturdza mai urmărește și scopul de-a vedea pe toți liberalii aduși la ascultare și supuși d-sale. Opera aceasta pare a merge așa cum voește șeful partidului liberal, căcî pîn’acum mulți dintre cei cari erau odată nesupuși, acum îi declară supunere necondiționată. Cînd se va sfîrși cu întrunirile publice din țară, d. Sturdza va fi ajuns să aibă aceeași autoritate pe care o avea la 1901 și cu modul acesta va fi dispus să reia conducerea țărei. Pînă atuncî va trece însă aproape j un an și guvernul va avea tot timpul să se istovească din cauza certurilor intestine.— G. Dem. Știri din străinătate Consiliul federal al Elveției a ratificat o convenție supusă administrațiilor elvețiene și franceze, care aplică reducerea a două cincimi din taxele telefonieie pentru conversațiunile internaționale. Convenția prevede și abonamentele telefonice, care să se bucure de aceeașî avantaj. Se speră că acest principiu va putea intra în vigoare la 1 Martie, în același timp cu convențiile analoage dintre Elveția și Germania cu Italia. Din cauza frigului groaznic care domnește actualmente în Alaska (America) s a produs un fapt ciudat. O telegramă anuoță că scrisorile sosite la Dawson City într’o zi, nu mai formau decit o masa compacta cu sacii în cari fuseseră aduse, lacii chiar erau lipiți unul de altul. Ei au fost dezlipiți cu mare băgare de seama, apoi fiecare bloc de serisori a fost expus treptat la temperatări diferite. Cînd s’au mai dezlipit, scrisorile au fost uscate în niște cuptoare și apoi abia distribuita. La cele mai multe din ele însă, nu se mai putea descifra nimic. Din cauza prea deselor atentate anarhiste ce au loc în Catalonia și mai cu seamă în Barcelona, guvernul spaniol a decretat pentru această provincie legi excepționale. S’a suprimat juriul pentru tribunalele cari vor judeca pe anarhiști. * Profesorul Behring, ale cărui lucrări asupra vaccinului antituberculos sunt cunoscutce și despre a cărui sănătate circulau zvonuri alarmate, a scris profesorului Mutchnikoff de la institutul Pasteur din Paris, rugindu-l să dezmintă zvonurile relative la starea gravă a sănătății sale, deoarece ele sunt neîntemeiate. Sănătatea lui fizică și morală e foarte bună și n’a necesitat nici o internare. Hazlie încercare de miluire CRAIOVA, 30 ianuarie. — In cercurile magistraților s’a făcut mult haz de încercarea unui împricinat de a mitui pe d. Radian, prim-prezidentul tribunalului de Dolj, Țăranul Stan Dam. Ghemiș din Rudari, urma să se judece la tribunalul secția I, unde era pendinte în proces, pe care susnumitul îl știa în defavoarea sa. înainte de a se începe ședința, Ghemiș trimise o scrisoare d-lui Radian, alăturînd suma de 100 lei, cu rugămintea ca prim-președintele tribunalului să-l facă să cîștige procesul. D. Radian a predat scrisoarea și banii parchetului, care a arestat pe originalul inventator de mituire.—Ss. Liberalii din Iași — Intervenția d-lnî Tom a Stellán — IAȘI, 30 Ianuarie. — Aseară d. Toma Stelian, care a sosit în Iași pentru a încerca a stabili o înțelegere între tinerii și bătrînii liberali, a cerut ca și unii și alții să renunțe din pretențiile lor și să revie la statu quo ante. încercările d-lui Toma Stelian nu au reușit.—Dan. NOSTIMADE Centenarul furculiței Furculița, acest instrument ajuns indispensabil, și-a atins al treilea centenar al existenței sale. In anul 1307, regele Jean, ducele de Bretania, s-a servit pentru prima oară de furculiță pentru a mânca niște fructe, întrebuințarea ei nu a devenit însă generală decât la începutul secolului al 18. La această epocă însă numai favoriții regelui mîncau carnea fără a o apuca intre degete. Strămoșii noștri au avut oarecare neplăcere intru a se deprinde ca furculița. Le era mai plăcută furculița lui Adam. De ce a murit Said. Moartea lui Said, elefantul din grădina Plantelor, preocupă încă și acum presa franceză. El nu a murit de melancolie, cum vroiau să pretindă unii. O pleurezie i-a pus capăt vieței. D. Edmond Perier, care a făcut autopsia lui Said, a comunicat acest lucru Academiei de științe. Autopsia a dovedit că popularul elefant se bucura de o excelentă sănătate. In vîrstă numai de 30 ani, el cîntăria peste 5000 kgr. Pe cînd medicii faceau autopsia animalului, gardienii aduceau elogii caracterului sau. Un student care a mîncat un biftec preparat din carnea lui, spune că el era bun și după moarte. Experiența — De ce dai găinilor să bea apă fierbinte ? — Pentru ca să-mi facă ouă fierte gata. 2 un IMMT lit DIMINEAȚA Vă fees Proprietar |j |i|l — Complect mobilată — 81 duce și Întreține * * • * * * Gratis la FIRIS V ®hi îi «am fi complect de Damă Vă dă un CEAS ===== ----~ și un Lanț de aur Vă dă O mașină de scris „Vost“ în valoare de 700 leî Criza ministerială Citim în „Adevărul” : Comitetul delegaților secțiunilor Camerei, la proectul de lege pentru reorganizarea învățămîntului superior fusese convocat pentru aseară, Marți, orele 9, acasă la d. ministru C. Dissescu. Delegații luaseră hotărîrea să se convoace la această întrunire și pe d-nii deputați cari fac parte din corpul didactic superior. Cei mai mulți dintre aceștia fuseseră chiar verbal înștiințați despre aceasta. Ieri la orele 3 d. a., ă. Dissescu venind la Cameră, a întrunit de urgență comitetul delegaților Camerei comunicîndu-i că d. prim-ministru G. Cantacuzino i-a făcut cunoscut că a făgăduit delegațiu nea profesorilor universitari din București, pe care a primit- o în audiență, că comitetul delegaților Camerei la acest proiect de lege nu se va întruni și nu va lucra mai înainte ca delegația universitară să prezinte un memoriu cu observațiile asupra reformei propuse; d. prim-ministru i-a mai spus dim Dissescu că a acordat acestei delegațiuni universitare termen pînă Lunea viitoare ca să alcătuiască și să prezinte memoriul. După mai multe discuții comitetul delegaților Camerei a decis să se întrunească astă seară, Marții, acasă la d. di*. Thoma Jonesen, pe motiv că nu se poate admite ca lucrarea Camerei sa fie subordonată unei agitațiunii extra parlamentare.* D. C. Dissescu, față cu această decisie, a declarat ca d-sa va ruga imediat pe d. prim-ministru să convoace de urgență consiliul de miniștri în care își va lămuri situația încurcată ce i s'a creat de către d. prim-ministru prin declarațiile și angajamentele ce a luat, fără știrea d-sale, față de delegațiunea Uniternitară și în numele comitetului delegaților Camerei.* Consiliul de miniștrii a fost convocat pentru astăzi la ora 1 și jumătate acasă la președintele consiliului.* Știrea acestui incident s’a răspindit azi ca fulgerul printre deputați și imediat s’au întrerupt lucrările prin secțiuni, unde se discutau proectele de reformă în magistratură prezintent de d. Greceanu și de reorganizarea corpului de advocați. Crima din Caracal Caracal, 30 ianuarie.—Astă noapte la hanul Mincescu s’a comis o crimă în următoarele împrejurări: Băiatul Gheorghe Pandu, în vîrstă de 16 ani, servitor, a tras cu pușca asupra băiatului Petre Mercea, de 17 ani, tot servitor la același stăpîn. Moartea i-a fost instantanee. Avizîndu-se autoritățile a sosit imediat d. Puricescu, directorul poliției, și subcomisarul de serviciu. Aceștia au anunțat pe d. Bibian, substitut, care sosind la fața locului a dispus transportarea cadavrului la morgă. Din anchetă s’a constatat că un anume Florescu, administrator de moșie, tras acolo în gazdă, fiind gata de drum a încărcat arma cu 2 țevi, al cărei proprietar era și a dat-o lui Gheorghe s’o ducă vizitiului la sanie. Băiatul s'a dus într'o cameră unde era și Petre și neștiind că arma e încărcată a tras odată. Arma n’a luat foc. Atunci el a tras a doua oară. O detunătură sa auzi și nefericitul Petre căzu mort. Gheorghe dîndu și sama de fapta sa, a Început să plîngă, spunind că a comis crima fără nicio intenție. .ț Din actul medical se constată o plagă prin armă da foc în regiunea facială stingă care e distrusă cu desăvîrșire împreună cu ochiul stâng, așa că se vede substanța cerebrală din acea parte care e distrusă; ochiul drept și pielea din împrejur este pîrlită, dovadă că arma a fost descărcată aproape. Moartea a provenit dintr-o mare emoragie cerebrală. Tânărul criminal împreună cu arma a fost înaintat parchetului,Gib mmtaasmapam Ka Poșta administrației Monteorul Alexandru Daniel este rugat a trece pe la administrația ziarului, avind a-i face o comunicare importantă. Ordonanța în catastrofa de la Capul Midia Cititorii își amintesc că în ziua de 23 August cu ocazia manevrelor navale pe care le făcea divizia din Dobrogea, o barcă de rechiziție a unui anume Trofani, In care se aflau 11 soldați de vînători sub comanda sublocotenentului Broșteanu, fiind remorcată de torpilorul „Năluca“ legătura s’a rupt și barca luată in voia valurilor s’a răsturnat. Toți cei cari se aflau înăuntru s’au înecat. Pentru ca să se stabilească responsabilitățile, ministerul de războiu a numit ca raportor special pe d. colonel Aurliu Saegiu, comandantul regimentului 6 Mihai Viteazul care a cercetat pe toți șefii de atunci cărora li se impută imprudența și anume pe d-mi: comandor Irimescu, locot. comandor Ciuchi, căpitanii Mihăescu, Sion Alfonso și locotenenții Dan, Zaharia și Ion Victor. D-sa a găsit că nu este caz de urmărire contra nimănui. înfiorătoarea crimă din Paris Dispariția copilei —Ancheta și declarația martorilor.—Mărturisirea crimei.—Pachetul fioros.— Disperarea părinților Telegramele noastre ne-au relatat tragedia uciderea unei copile de 14 ani, Marta Erbelding, de către individul Solenand, care, mai înainte de a o ucide a atentat la pudoarea eî. Iată faptele în toată înfiorătoarea lor amănunțime: Dispariția copilei Soleilland, care era prietenul de casă ,al familiei Erthelding, se prezentă la dînșie în seara de 4 Februarie s. n. și se propuse să-l încredințeze pe mica lor copilă Marta, ca să o ducă să se distreze la Ba-Ta-Clan, local pentru spectacole de varietăți. Părinții vrînd ca copila lor să mai petreacă și avînd încredere în Soleilland, primiră propunerea și Soleilland plecă cu mica Marta. Pe la orele 4 dimineața, acesta veni la familia Erbelding cu un aer speriat și rătăcit, îmtrebînd dacă Marta nu s’a întors încă acasă, deoarece ea părăsise la un moment oarecare sala de spectacol, spunînd că se întoarce îndată, și de atunci n’o mai văzuse, deși o căutase pretutindeni prin sală. Copila. Marta nu se întorsese acasă și părinții, disperați, anunțară postul polițienesc apropiat despre curioasa dispariție a copilei. Ancheta, și declarația martorilor Soleilland a fost chemat la comisariat și supus mai multor interogatorii. Răspunsurile sale fiind contradictorii și nepotrivite cu realitatea, el a fost reținut în arest. Cn adevăr, el nu putuse să spue cine apăruse pe scena sălei din Ba-Ta-Uran in orele cît pretindea că fusese acolo și cercetările făcute pentru a se stabili dacă Soleilland fusese văzut în seara aceea la spectacol, dezmințea și toate afimnările arestatului. Pe de altă parte, unii martori contrazidau formal toate aserțiunile lui. O croitoreasă, d-na Lepsch, care cunoștea foarte bine pe Soleilland, afirma că în noaptea dispariției copilei, pe la ora două, îl văzuse pe acesta în tovărășia fetiței pe bulevardul Voltaire, lingă un chioșc de ziare. Mai tirziu ea îi văzu la fereastra casei lui Soleilland, stînd unul lîngă altul și vorbind. Dar arestatul tăgăduia mereu că are vreo cunoștință despre copilă și își menținea prima afirmare, care nu se bizuia pe nici o dovadă pipăită. Marturisirea crimei Cînd Solilland se văzu string cu ușa în așa fel că orice tăgăduire devenea cu neputință și mai ales nefolositoare, el ceru să fie lăsat singur cu d. Halllard, șeful poliției de siguranță din Paris, în cabinetul acestuia. — Sunt hotărît să vă spun totul, declară el. Eu am sugrumat pe mica Marta și cadavrul^! l’am pus in depozit, intr’un colet, la gare de Est. Apoi el pov ști groaznica scenă a Violului și uciderea copiei. — Am înșelat pe d-na Erbelding spunind că vreau să-i duc copila la Baba-Clan, mărturisi Soleilland, căci eu știam foarte bine chiar din clipa cînd am luat-o, că soția mea nu va putea să vin cu noi, căci eu invocasem acest motiv, ca să izbutesc să mi se lase fetița in grija mea. Copila a venit cu mine, am dus-o acasă la mine. Soția mea era dusă aiurea. Am luat copila în brațe și am simțit că devin nebun, că mă trec fiori neînțeleși. Am luat-o pe genunchi și m’am încercat s’o siluesc. Dar nu mi-am putut ajunge scopul pe deplin. Copila țipa și plingea. Am luat-o de git spunîndu-i să tacă Ea țipa și mai tare. Atunci am strins și eu cu mai multă putere. Ea rămane deodată nemișestă și mută. Văzui că era moartă. Atunci, cînd mă văzui singur în fața cadavrului, fui coprins de o groază nebună, îmi venii însă in fire, luai cadavrul, îi îndoiî picioarele pînă la piept, legai bine corpul cu sfori, îl împachetai și îl dusei la gra de Est unde îl predai factorului Fasquello în schimbul recipiei din primire. Pachetul fioros.Disperarea părinților Imediat după această mărturisire, d. H .rnard și numeroși agenți ai Siguranței, împreună cu doctorul Courcois-Suffit, chemat în grabă, se îndreptară spre gara de Est într’o trăsură, într’o altă trăsuă, păzit de inspectori polițienești îi însoțea Soleitland într-o stare de amorțeală și de nimicire complectă. Pachetul care conținea cadavrul fusese depus la depozitul măcelarilor, rezervat acestora în gara de Est pentru diferitele lor transporturi. Soleilland perduse recipisa, așa că nu se știu numărul pachetului depus de dinsul. Se căutară diferite colete pline cu bucăți de cărne de vacă, miel etc., pînă ce în sfîrșit, se dădu de urma coletului care conținea cadavrul copilei. Spectacolul acestui cadavru era tragic. Fața copilei exprima încă groaza pe care trebue s’o fi avut în clipa cînd se încerca atentatul la pudoarea ei Corpul nenorocitei copile a fost transportat la morga pentru a i-se face autopsia. Confruntat cu fiorosul seducător și asasin, el a exclamat: — Lasați-mă, vă rog, nu, nu vreau să-l văd. Cînd părinții Mattei Erbelding aflară despre tragicul sfîrșit al micei lor copile, ei fură cuprinși de o durere ce nu se poate descrie. Tatăl ei a căzut la pat, iar nenorocita mamă scoate urlete de durere care infioară. S’au postat doi agenți lîngă ea, fiind temeri că s ar putea sinucide. PAIMEITUL CAMERA Ședința dela 30 ianuarie 1907 Ședința se deschide la 2 juni. Prezidează d. Toma Comărășescu. Prezențt 95 din deputați. Pe banca ministerială d. I. Grădișteanu. Votul asupra indigenatului d-nului Calimache Apostolide este nul. Se votează împămîntenirea d-lux Justin Adoce. Voturile pentru împămîntenirile d-lor G. Sandu, Grig. Wenzel Stasek, Ioan Alexandru, Elias Prager și G. Naurș au fost nule. Ședința se ridică la orele 3 și jum. SENATUL Ședința dela 30 ianuarie Prezidează d. N. Economu. D. N. Bardescu citește raportul asupra proectului pentru crearea unei case de pensiuni a meseriașilor civili din armată. D Matache Constantinescu îșî exprimă vrerea de bine că d. ministru de răzbiu a prezentat parlamentului un asemenea proect de lege. Se votează proectul pe articole, apoi cu bile in total. D. general Manu relevă că prin legea admisă de Senat, a ținut să facă un act de dreptate micilor meseriași din serviciul armatei. In același timp n’a făcut deosebire de naționalitate și a acordat dreptul de pensie tuturor meseriașilor, romîni și streini, aflați în serviciul armatei. (Aplauze). D. ministru de razboiu vorbește apoi de funcționarii diurniști din serviciu armatei și spune că dînșii trebue să se adreseze comisiei budgetare la Cameră, spre a-i socoti ca funcționari budgetary iar nu diurniști ca în prezent. • DIMINEAȚA Se pune la vot cererea de recunoaștere a d lui Andrei Căbuz, remin din Transilvania, și se admite. Se votează recunoașterea d-lui M. Banescu, român din Transilvania. Se admite împămîntenirea d-lui inginer Hornștein și a d-lui Dinar Giovani. Cererea de recunoaștere a d-lui D. Pitiș este admisă. Se admite cu o majoritate de 30 voturi din 43 votanți împămîntenirea fostului nostru redactor, d. F. Emiliar,. Se admit« fără discuție recunoașterea d-lnî George Anastasia, român din Macedonia. Se mai votează indigenatul d-lui Leon Nijonekcovschi din orașul Ploești, și se ridică ședința la orele 4 și 10 minute. Ultime informațiuni O Aseară, d na Aristizza Romanescu a plecat, cu trupa sa la Botoșani, de unda va începe un turneu în țară. 9 Senatul a votat ori cu 39 voturi, din 43, împămîntenirea d-lui F. Emilian, publicist. © Se anunță din Salina că vaporul „Styriiu al Lloydului austriac, venind de la Constanța a fost prins de ghețuri și se află în mare primejdie. S’au trimes ajutoare. • D. M. Leteanu, subdirectorul pensiunilor din ministerul finanțelor, s’a înapoiat în Capitală, venind de la Constanța, unde a luat parte in comisia de pasiuni din localitate. © Consiliul tehnic superior a aprobat proectul pentru modificarea alinierei str. Golia din Iași, între piața Unire și str. Vasile Alecsandri și pentru dchiderea unei pițe la intîlnirea stradelor Golia și Ștefan cel Mare. Consiliul tehnic superior a aprobat, cu mici modificări, proectul alimentărea cu apă a stațiunei balneare Călimănești, în valoare de 160 000 leî. • Proectul pentru asanarea fortului Heleșteu și creiarea unui parc în orașul Caracal, în valoare totală de 47.178 lei 50, a fost aprobat de consiliul tehnic superior cu mai multe observațiuni de natură a micșoara prețul devizului prezentat. • Consiliul inspectorilor generali din ministerul lucrărilor publice va ține în cursul lunei Februarie a. c., mai multe ședințe pentru întocmirea tabloului de înaintări ce urmează a se face, în cadrele corpului tehnic, în campania anului curent.Veniturile pescăriilor statului, de la 1 Aprilie 1906—1 Ianuarie 1907 au fost de 2.500.000 leî, cu 300.000 leî peste prevederile budgetare pe întregul exercițiu financiar. Excedentul acesta a provenit din marele venit dat de bălțile domeniului Brăila.Internul Stamatiade Aurel, din institutul medico-unnitar, și-a susținut e 7 teza sa de doctorat în medicină și chirurgie, tratînd despre ,,Leziunile capsurelor suprarenale in diferite boale“. Lucrarea tînărului medic, făcută în institutul de anatomie patologică a distinsului profesor divi . Babeș, a fost mult apropiată de juriul de promoțiune și considerată ca o lucrare absolut originală, care îmbogățește literatura medicală.Ministerul lucrărilor publice a supus aprobarea consiliului de miniștri referatul privitor la modificarea profetului și devizului pentru manevrarea acrlor și semnalelor din gara de Nord. Efectuarea acestor modificări are o valoare de 30 400 lei.D. H. Goldstein, simpaticul secretar al Băncei Generale Romîne, a fost înpămîntenit erî și de Cameră. In sesiunea trecută fiind impămînte nu de Senat, ci sa se bucură astăzi de cetățenia romînă. • Vineri 2 Ianuarie a. c., orele 9 seara cercul „Șezătoarea săteanului“ din Capitală va da, în sala Ateneului romín, o frumoasă serbare cu program variat, in beneficiul revistei cu același nume. Cu acest prilej, d. V. M. Kogîlniceanu va ține o interesantă conferință, vorbind despre : „Invielile agricole“ .Camerile vor lua probabil vacanță de Joi seara pînă iuna 6 Februarie, în vederea sărbătoarei de Vineri. Lucrările pentru savarea vaporului „Principesa Maria“ continuă și acum. ® Delegația permanentă a partidului liberal se întrunește despară la d. Aurelian pentru a fixa lista oratorilor cari vor lua cuvîntul la întrunirea de la Galați. • Consiliul tehnic superior nu și-a dat nici un aviz asupra proiectului pentru construcțiunea unui locfol pentru serviciul analizării și alimentărei cu apă a orașului Ploești, in valoare de 67. 00 lei, pe motivul că proiectul trebue completat. © Planul viitorului oraș Bechet din jud. Dolj, despre care am vorbit la timp și amănunțit în ziar, a fost aprobat de consiliul tehnic superior. © Individul Alexandru Nicolaevici Spiridonov, care se dăduse drept frate al Măriei Spiridonova, reușind să se reîntoarcă în țară, după ce a fost izgonit, a fost acum din nou izgonit din țară prin punctul Burdujeni. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 77 Memoriile lui DON JUAN — MARE ROMAN POPULAR — CAP. ȘI Plimbarea cu gondola și salvarea — Nu port oare lanțurile puse de tine ? „Și ce-i rămîne arta încătușatului decît mila și iubirea stăpînei sale ? • — Ce-i rămîne alte, întrebi tu ? ! — Da. — Și rămîne totul: iubirea, toată simțirea și gîndirea aceleia care-l ținea înlănțuit, care poartă aceleași lanțuri ca și el, șopti Maria, îmbrățișînd cu pasiune pe iubit. Don Juan fu așa de amețit de această clipă și așa de vrăjit de iubirea înflăcărată a Măriei, că uită cu totul de grozavele întîmplări din ultimele douăzeci și patru de ore. In sfîrșit o ciocănitură înceată, misterioasă, întrerupse tăcerea tainică din odae. — Ce-i asta ? întrebă Juan ridicîndu-se: Maria zîmbi. — Cine altul decît Alfonso Levita, păzitorul și ocrotitorul iubitei noastre, ar îndrăzni să ne turbure? — Și ce vrea? — Dă pur și simplu semnalul cu bucătarul a îngrijit de plăcerea noastră trupească, ca Amor de cea sufletească. Maria se ridică, puse brațul ei într’al lui Juan și zise cu solemnitate . — Don Juan Tenorio, condumă la masă. In dreapta și în stînga ușei înalte, care lega odaia cu sala de mîncare, stateau doi paji. Ca atinse de o baghetă magică se deschiseră, la atingerea mîniei lor, canaturile ușea. Trei tacîmuri erau aranjate pe masă, căci Levita nu era numai majordom ci și medicul și prietenul casei, și lua parte la masă. •— Să se chema Franzesco, porunci Dona Maria, după ce se așezară. Un paj cu bucle blonde, la braț cu o mandolină, apăra și se așeză într’un fotoliu, în apropierea mesei. Pe cînd el lovea cu cea mai mare agitație în coardele mandolinei, Dona Maria zise iubitului: — Nu e mult ceea ce pot să’țî ofer ca plăceri muzicale, dar băiatul are o voce drăguță, și, dacă nu ești critic prea aspru, vei găsi plăcere în cîntecul sau. “ Sunt foarte ușor de mulțumit, Dona Maria, zise Juan. — D-ta, învingătorul încoronat al luptei cîntecelor ? Juan zînabi și răspunse: — Am voe să-ți cer o favoare specială ? — Desigur, musafirul trebue să ordone. — Spune tînărului cîntăreț să-șî aleagă cîntecele după dispoziția noastră. Unde veselia îșî desfășură stindardul, romanța plingătoare să nu strice dispoziția. Zimbind împărtăși frumoasa stăpînă cîntărețului ordinul să se producă numai cu bucăți Vesele. Adevăratul motiv care făcuse pe Juan să facă această cerere ea nu-l bănuia. Astfel trecu prînzul, însoțit de muzică veselă, rîsete și glume. După isprăvirea mesei, Maria se întoarse cu musafirul ei în sala de flori în care domnea o răcoare plăcută, pe cînd peste vale plutea o căldură năbușitoare. Mana luă acum o chitară și se așeza pe un divan pe jumătate acoperit de plante tropicale, pe cînd iubitul îî se așeză la picioare. Ochi în ochi, mînă în mină, ședea fi amintioi împreună. Cuvintele cele mai duioase ale iubirei le pluteau pe buze, dar, ca și cînd s’ar fi aflat sub o vrajă, nu le pronunțam Abia după un timp Maria întrerupse tăcerea adîncă ce umplea stufișul, scoțând din coardele instrumentului un acord încet. După acest preludiu, începu o romanță care descria chinul dorului și fericirea fără nume a revedere mult așteptate. Incîntat, extaziat ascultă la început Juan vocea iubitei sale, dar încetul cu încetul privirea lui se întunecă și el își întoarse capul de la Maria. Cîntecul ce-l cînta era jelania unei fete care, prin călcarea jurămîntului iubitului, devenise nenorocită. Ultimul ton răsună vibrînd de dor, Maria lăsă chitara să alunece la pămînt și privi în jos spre iubit. Ca și înainte el stătea în genuchi înaintea ei, pe covor, dar îșî ascunsese fața în pernele moi spre a putea asculta mai bine cîntecul. Maria se plecă cu duioșie spre el, depuse o sărutare pe părul buclat și zise cu voce drăgăstoasă. — Iubite, visul s’a sfîrșit, revine la realitate, ea e mai frumoasă ca cea mai frumoasă poezie. Don Juan își ridică ochii mari, cari luceau de o sclipire umedă, spre iubita sa. — Plîngî, iubitule ? întrebă Maria înconjurînd cu brațul eî alb gîtul tînărului. O, nu da un înțeles greșit cîntecului meu. — Ești supărată pe mine, Mario, din cauza stării sufletești în care mă aflu ? — Gum țî-a venit acest gînd ? — Spune-mî de ce ai ales tocmai acest cîntec ? — De ce ? Pentru că te iubesc ! — Și de unde știi acest cîntec ? întrebă Juan, care încetul cu încetul își recăpăta stăpînirea de sine. Maria îl privi duios, ea nu bănuia de ce cîntecul ei mișcase așa de adînc pe iubitul eî și vedea în emoția lui numai o dovadă a nemărginitei sale iubiri. — Să’țî spun de unde îl știh ? — Dacă n’ai un motiv deosebit de a mii trece sub tăcere. t— O, D-zeule ce motiv aș putea avea de a’țî ascunde ceva? Orice secret ce aș trebui să-l ascund de tine mi-ar îngreuia sufletul. — Eî bine, atunci spune de unde știi romanța ? întrebă Juan, care vedea în cîntec descris exact aceeași soartă care ajunsese pe sărmana Maryem. — Iți voiu povesti, iubitule, dar nu aci; urmează-mă ! — încotro mă conduci ? Maria se sculă, îșî trecu brațul într’al lui Juan și-l trase după ea zicînd: — Vino și urmează-ma fără grija. Maria se îndreptă spre poarta principală a palatului. Acolo stătea sub baldachimul de mătase ce acoperea treptele lucitoare de marmoră ce duceau în afară, un paj care ținea pregătită pentru stăpînă la o manta subțire de mătase și o pălărie de pae cu marginile lat. Pe cînd Maria își prindea pălăria pe buclele blonde, el îi puse mantaua pe umerii albi și, braț la braț, coboriră amindoi îndrăgostiții scara largă. Soarele se și plecase adînc în zare, tocmai deasupra virfurilor munților depărtați, și, după zăduful năbușitor de peste zi, amurgul trimetea asupra văiei o răcoare binefăcătoare.. . (Va urma)