Dimineaţa, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 2365-2395)
1910-10-19 / nr. 2383
"Marți 19 Octombrie 1910 A apărut și se află de vânzare nimanachul — ZIARELOR — Adeverii și Diminența pe anul 1911 Un volum de 160 pagini cu numeroase instațiuni — 35 bani exemplarul — De vânzare la toate librăriile, chioșcurii și depozitarii de ziare din țară. Se expediază în provincie, Francă, contra 15 bani trimiși in mărci petarg inforaticRl Siguranța generală, a arestat alaltăeri pe lucrătorii bulgari Vladimir și Nicolau, membri în sindicatele muncitorești. Deoarece aceste arestări unt făcute din motive de șicană, d. G. Cristescu, secretarul sindicatelor, a intervenit la consulatul bulgar, care va solicita azi punerea lor in libertate. Astăzi se va continua cu tragerea clasei a VI a loteriei statului român. Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiază că aseară a avut loc acolo concertul d-rei I "lla Delavimicea, care a avut mare succes. După comert, din inițiativa i-lui dr. Corcu, a avut loc un banchet care a asistat și distinsa corcemistă însoțită de se msma dale. In comuna Muntenii de Jos din Vasluiu s’a deschis pe ziua de 3 Octombrie a. c. o infirmerie de Scarlatina. In comunele Dăeni și Gara din Tulcea I’au închis infirmeriile de febră tifoidă, iar în comuna Pstrov (acel județ) s’a închis infirmeria de difterie. In țară s’au mai declarat următoarele epizootii în cursul unnei curente : brînci infecțioasă, 9 cazuri în 3 județe, pneumonia contagioasă 33 cazuri în 7 județe, antraxul 6 cazuri în 3 județe, duzina la Constanța, postcuriloza cailor la Vîlcea și holer. păsărilor în Mehedinți. Era 17 c. implinindu-se un an deja încetarea din viață a d-nei Mimi A. Vasilescu, născută filiație, s’a oficiat un ictiridator parastas în copt. Bărcăriî din jud. Prahov la care a azistat în afară de -na proprietară Emmy căpitan îî, Eliatte, min.mad.îîunceî, bn mare număr de persoane, cari ofi ținut, să aducă și d?. data 'aceasta prinosul lor de respect și r "rujrotit pentru aceea care pend era în viață i-a fermecat mai puține rîndurî cu talentul ei remarcabil, cunoscut fiind că defuncta era o distinsă pianistă. De asemeni mulți locuitori din comuna Bărcănești au luat parte al această pioasă ceremonie. 1 Epizootia variolă ovină (vărsatul oilor) bîntuit în ultimele zile în 13 junețe din țară cu un total de 11.364 de bolnave. Prin punct în cursul 11 boț pentru 1.I Galați s’a exportat net Septembrie 245 oneția. Era la 11 , 12 m. a sosit în Capitală prin hala Cotroceni, venind de le Sinaia, familia princiară. Pilotul Moda a sosit ori în Capitală înapondu-se din Constantinopol, unde fusese trimis de direcțiunea aerodromului de la Chitila pentru a încheia niște angajamente cu statul turcesc, pentru construcții de aparate și zboruri. Angajamente la fel s’au încheiat și la Atena și Salonic. De astăzi zborurile vor fi reluate la aerodromul de la Chitila. Membrii societatei albaneze din Capitală s’au întrunit erî după amiază în sala Eforiei sub președinția preotului Haralambie. S’a discutat asupra construirea unei biserici în Capitală. Agitația comercianților qesaari din Salați GALAȚI, 17 Octombrie. — Comercianții cărora ministrul domeniilor le-a ridicat dreptul de a cumpăra și vinde pește au fost azi în delegație la prefectul județului d. Alex. Gussi, căruia i-au cerut să intervie pentru a li se reda acest drept. — Pedro. ----------------Moartea d-rum Roiniță ! IAȘI, 17 Octombrie. — Din Paris sosește știrea, necontrolatâ, cu privire la moartea doctorului Bojnitzia, fost profesor universitar și meidic primar. — Dan. --------țk-,-----Concert ® PALATUL ATENEULUI.j Concert simfonic. Sală din cele mai frumoase, ori după amiazi la Ateneu, la al treilea concert simfonic dat de orchestra ministerului inejitațiunei, sub conducerea d-lui Dinicu. , Program cum rareori se întilnește jolitar la concertele simfonice din înante centre europene. Simfonia renană de Schumann a îdeschis focul și a fost executată cu deosebită pricepere a grației melodice și inspirațiuneî poetice ce domină întreaga lucrare — cea mai de seamă din lucrările instrumentale ale nefericitului Schumann. • Au urmat apoi trei prime audițiuni. „Le rouet d’Omphale" de Saint Saens a subjugat publicul, prin vraja armoniilor sale imitative, cu aceeași putere de ademenire pe care mitologica Omphale a exercitat-o o al Al 3rlea aclamat poemul cu entuziasm și a făcut aceeași cald primire unei gingașe schițe pentru instrumente de coarde, de Florent Schmitt: „Apris l’été“. Ca încheere am avut prima audiție a uneia din cele mai dificile lucrări de orchestră: Uvertura. 1812 de Tschaikowsky, cunoscută acelora car .r ft asultat-o a unui trecut la concertele orchestrei mimeheneze. Orchestra noastră, m toată desfășurare enormă de mijloace ce reclamă această lucrare, a dominat-o și a Lst cu trup și suflet la lucru, scoțiri în relief sufletul epocei napoleoniane care planează peste întreaga descripție simfonică a maestrului rus. Lipsa clopotelor a ambiționat și mai mult orchestra la sonorități cu totul remarcabile. D. Dinicu dovedește în alegerea și conducerea unor asemenea bucăți la pe rutină și rafinerie înțelege să ajungi orchestra de sub direcția d-sale. Concertul de era e unul din acele cari vor compta in cronica muzicală a Bilreștilor. — Cteuriccio. Siia’ ’ politică Un important. discurs al d-lui A. Fădărău IAȘI, 17 Octombrie. — la clubul conservator-democri din localitate a avut loc astăzi o mare întrunire la care d. Al. Bădărău a rostit un foarte important discurs. Au vorbit mai întîî d-nn D. A. D. Xenopol și Căpitan Falaide, în chestia rhinei lui Cuza-Vodă, după aceea a luat cuvântul d. A. Bădărăfi, care a fost primit la tribună cu ovațiuni furtunoase. D. Al. Bădărău se ocupă la început de chestia statuei lui Cuza, spunând că partidul local conservator-democrat, singurul care reprezintă interesele Iașului, a sprijinit ideea și sentimentele ieșenilor, și aceasta nici decum din scopuri ascunse politice sau calcule electorale. Ușa trece apoi la situația politică CHESTIA TRATATIVELOR Situația politică e foarte încurcată. spune d-sa, și ar merita um premiu acela care ar putea da o părere limpede asupra ei. Din cele ce se publică de ziare ar rezulta că toată lumea tratează acuma. Sunt însă știri tendențiose, cari convin liberalilor. Aceștia, mulțumită cartelului cu carpiștii, care datează de zece ani, s’au deprins să guverneze într’una și să poruncească din opoziție. „STRIGATUL DE EA HUȘI" Pentru a contrabalansa această acțiune, spune d. Bădărău, am scos strigătul dela Huși, pe care insă unii prieteni l'au găsit că nu era estetic, șiie care adversarii l'au exploatat zicind că partidul conservator-democrat e distrus, deoarece Eliva și Bădărău l’au irăsit pe Take Ionescu. Vi insă adversarii că eu nu sunt unul care să distrugă opera le care am muncit și la a cărei creatiune am contribuit. INTEERGENRA intre conservatorii B. Bădărău declară că se înșeală sase cari cred că !si!"i cele două partide conservatoar este un abis și că partidul conservator, în situa fia de azi nu mai poate fi numai al clasei boerești ci trebue să fie al tuturor claselor. Tocmai Take Ionescu, spune oratorul, este îndreptățit a face închegarea partidului conservator căci ar fi o crimă să nu dentrunera unul pe altiî, lăsând partidul liberal să se creț’ *axa ca sc&rssabil. Acesta este convingerea mea. Dacă nu vem reuși na via fi vina mea. Dar cu timp nu se va realiza această închegare, în deplină înțelegere, voia răpi înea întreg și neclintit luptător în rîndurile partidului conservator-democrat. Cu această declarație s’" t""minat cuvîntarea d-lui Bădărău căruia i s’au făcut ovațiuni foarte entuziaste din partea numeroasei asistente. — Dan. . . i —-----------------mot, nici un țipăt. De aci se deduce că el a sărit drept cu capul în jos și că moartea i-a fost instantanee. & S’a dat numai decit alarmă, și toată lumea din curte a fost în picioare. Avizîndu-se autoritățile, a sosit la locul sinucidere! d. procuror Parteniu Cezar, inspectorul de poliție Rafael și comisarul Ralet de la circ. 22. cari au procedat la facerea unei anchete sumare.v D. procuror a ordonat transportarea cadavrului la Morgă. In buzunarul hainei, s’a găsit o rețetă semnată de d. doctorand Arie, de la sec. de Salvare, prin care i se prescrisese bromul, în urma încercărei de sinucidere de la hotel Frascati. Incolo nu s’a găsit nici o scrisoare sau alt lucru, care să stabilească definitiv cauza sinucidere. Sinucigașul este insure, și are trei copii, cel mai mare este o fetiță de 7 ani. Familia se află la Craiova, unde i s’a fotografiat acest sfirși Inmormîtarea se va face în Capitală, i 'babil mîiito I. S. Sinuciderea d-lui Victor I. I Socec Din cauza unor încurcături bănești, d. V. Socec, s’a sinucis, aruncîndu-se pe fereastră din locuitfința fratelui său. D. Victor I. V. Socec, fratele d-lui Emil Socec, s’a sinucis era noapte în condițiuni foarte tragice. De mai mult timp, afacerile d-sale, cari constau în exploatarea unor așezăminte industriale din Oltenia, nu prea mergeau bine. Din această cauză el era mereu agitat și devenise foarte nervos. Victor Socec a încercat să-și pună capăt zilelor în mai multe rînduri. Odată în locuința sa din Craiova, a doua oară pe cînd venea cu trenul spre Capitală, cînd a încercat să se arunce între vagoane, și a treia oară alaltă ori, cînd se afla în locuința sa provizorie din strada Popa Tatu H, dîndu-și o lovitură de topor în cap, fără să se fi rănit grav,— toate aceste încercări de sinucidere s’au petrecut într’un interval de 2 zile,—și în fine, pentru cea din urmă oară, a comis actul disperat de ori noapte, care i-a fost fatal, și care s’a petrecut în chipul următor. Pe la orele 6 și jumătate din zi, Victor Socec, s’a dus în calea Victoriei No. 162, la locuința fratelui sau, d. Emil V. Socec, unde a luat masa în sinul familiei. Pe la orele 11 și jum. s-a întors în camera sa, ce-i fusese rezervată, pretextînd că voește să se culce. D. Emil Socec și familia, au rămas un salon, unde se aflau în societatea unor prieteni. Cei din casă nu bănuiau nimic deoarece Victor Socec părea liniștit. Pe la ora 2 și jumătate din noapte, feciorul casei a intrat în camera în care se retrăsese Victor Socec, atras de faptul ca la acea oră lampa mai ardea, care nu i fu însă surprinderea cînd a găsit camera goală. Observînd deschisă fereastra casei ce dămn spre curte a privit în jos. Aci un spectacol înfiorător i se înfățișează: scăldat într-un sac de sînge și cu capul zdrobit, Victor Socec, zăcea pe pavagiul curței. temeni nu a auzit nici un auz.. Cereți la toți libr-rii și depozitata de ziare SCHIȚE iOl^E de I. L. Cîaragiale. — TTn elegant vo’urn de 300 pagini Preju! îci 2.50 întrupirlsB dp eri EA „HOMIPÎIA MUNCITOARE" Sindicatul mixt, a ținut ședință dimineața la orele 9. Au vorbit d-ni: Marin Ionescu, M. Georgescu și G. Cristescu, în chestiuni de interes profesional. Lucrători -pălărieri s’au întrunit de asemenea, discutându-se mai multe chestiuni de breaslă, de către d-nii Vasilescu și Gh. Cristescu- Asemenea s’a dezbătut chestiunea cîștigărei a mai multor puncte de către lucrători, în ceea ce privește raportul lor de muncă față de patroni. De asemenea în urmă au ținut ședință și lucrătorii tăbăcarî și curelarî. La ordinea zilei era darea de seamă anuală a sindicatului. Din cauză însă că nu au fost prezente numărul suficient de lucrători în curent cu plata cotizației, ședința s’a amînat pentru Duminica viitoare. * Seara a fost o serată artistică dansantă organizată de lucrătorii și lucrătoarele călcători. După ce mai întîi d. Gh. Cristescu, a ținut o conferință ocazională, a început dansul, petrecîndu-se frățește pînă noaptea ttrziu. EA „DA ?A MESERIA STOR“ Lucrătorii brutari s’au întrunit dimineața sub președinția Ghi. Gh. Popescu. S’au aprobat mai multe cheltuelî făcute de comitet, rezolvîndu-se în urmă mai multe reclamatiuni de ale membrilor cu privire la raportul dintre ei și diferiți patroni. S’a decis trimitearea acestor reclamațiuni a Camerei de meserii. Corporația cismarilor a ținut ședință sub președinția d-lui Ali Vasilescu. S’a rezolvat chestiunea examenelor celor ce doresc a da examene pentru a obține carnetul de lucrător cismar. ÎNTRUNIREA constructorilor Societatea constructorilor Romîni, a ținut adunare generală la sediu sau în bulevardul Maria, sub președinția d-lui N. Constantinescu. După ce s’au rezolvat mai multe chestiuni de mică însemnătate, s'a procedat la alegerea noului comitet. Au fost prezentate două liste. A reușit cea în cap cu d. D. Dobrescu, președinte, C. Marinescu și C. Tr. Niescu, vice-președinți, și d-nii C. Piuriță, I. Dragomirescu, Ion Armășelu, I. Petrescu, T. Armășelu, Gr. Popescu, C. I. Micșunescu, Chr. Anghel, St. Nestorescu și I. M. Ftorin. membrii. In urmă s’a luat în considerație ■propunerea d-lui Tache Barză, de a se prevede în budgetul viitor o sumă de bani, pentru înființarea unui azil pentru meseriașii bătrinî. INTRUNREA funcționarilor PUBLICI Eni la orele 9 dimineața, funcționarii publici din Capitală sa’u întrunit într’o adunare generală La localul propriu din calea Victoriei. Inundează d. Vulcănescu, vice ■ președinte. La ordinea zilei. Se dă citire și se aprobă budgetul pe exercițiul 1910—1911. S’au aprobat mai multe pensii. S'au modificat aprobîndu-se mai multe articole din statut. Se realege vechea comisiune de control, întrunirea s’a terminat la orele 12. DIVERSE Societatea generală a funcționarilor comerciali, nu a ținut ședința care urma să se țină eri, în strada Carol No. 19, din cauză că membrii, au luat parte la inaugurarea școlii de adulți, de la școala „Adrian“. Eri la orele 9 dim., cercul „Bujorul“, a ținut ședință în sala „Aurora“, sub președinția d-lui Ghidămescu. S’au rezolvat mai multe chestiuni interne, și s’a aprobat organizarea unei serate, în seara zilei de 24 Octombrie în sala Liedertafel. Societatea „Peleșul și Vîrful cu dor“, care urma să țină ședința ei, nu a mai ținut-o din cauză că nu s’au întrunit numărul suficient de membri. ä In sula „Muscara“ din sos. Colentina, s’a ținut erîședința soc. „Sft. Maria-Mare“, sub președinția preotului Petre Ionescu. S’a aprobat darea de seamă și bilanțul, și s’a ales vl . Marin Ionescu, în funcțiunea de casier în locul, d-lui G. Ionescu, demisionat. I. L. Timpul în Europa La Brăila, timpul e frumos . Constanța, cerul e noros. La Viena, Londra și Liverpool, cerul e npres; ia .Budapesta, e răcoros; la Paris și la Berlin, timpul e frumos. ■îv C AVIAȚIUNEA MOMIM Meetliigiil ileli Hipodrom Zborurile lui Vlaicu a fost cu adevărat o zi mare. Publicul Capitalei cum și un foarte mare număr de cetățeni din provincie au ținut să asiste la meetingul de aviație de erî, — o adevărat s ărbătoare a avniului romînesc, reprezentat ■ n de bine Prin tînărul inginer =rel Vlaicu. Publicul care s’a ofers la hipodrom, miile de cetățeni cari au aclamat pe îndrăznețul aviator nu venise adus numai de curiozitatea de a vedea pe Vlaicu zburînd, ci mai mult ,de imboldul sufletesc pe care-l simțea fiecare de a’și manifesta prinosul său de admirație și recunoștință pentru acela care, prin contribuția valoroasă adusă progresului aviațiunei, și-a cinstit țara și numele de român. O manifestare națională pentru o glorie națională, iată ce a fost sărbătoarea înălțătoare de em. Li de pe la orele două, pe calea Victoriei și pe aleia Kiseleff e o lungă procesiune de vehicule. Trăsurii, automobile, brocuri și tramcare duc publicul spre hipodrom, în vreme ce pe aleii © pietonilor două șiruri împestrițate de public t^vea fi spre Benccca. La orele trei tribunele sunt pline. Tot ca are Capitala mai distins ținuse să participe la întiul zbor public al lui Vlaicu. In deosebi lumea militară e foarte bine reprezentată. Peluza e de asemeni foarte populară. Pentru aeroplan se amenajase un loc la peluză, în apropiere de patoul de sosire a cailoor la alergări. Un dublu cordon militar alcătuit din trupe din batalionul 4 Ilfov No. 31, jandarmii pedeștri și călări înconjuraț cimpoi de unde urma să se înalțe aeroplanul. La orele 3 și jumătate sosește Vlaicu și e întîmpinat de membrii comitetului organizator al meetingului. E îmbrăcat în costum de aviator, din pînză albastră și poartă o șapcă trasă peste urechi. In așteptarea prințului Ferdinand aviatorul face un zbor de încercare, parcurgîtnd vre-o șase sute de metri, după care aterisează în fundul hipodromului. Apoi aparatul e adus la foc. La orele 4 sosește prințul Ferdinand cu prințesa Maria, prințul Carol și prințesa Elisabeta. Sosește de asemeni prințul german dr. Bentheim cum și d-na Greceanu,damă de onoare. Principii sînt, întîmpinați de membrii comitetului de organizare, de d. general Georgescu, general Aslan, secretarul general al ministerului de războiu, colonel Iliescu, colonel Greceanu. Iau loc cu toții în loja regală. Vlaicu, înștințat, se urcă în aeroplan, țune motorul în mișcare, și după o rulare de 30 metri se ridică drept în sus cu maestatea unui vultur uriaș. Publicul izbucnește în urale prelungite. E un entusiazm indescriptibil. Se striga: Ura ! Trăiască Vlaicu ! Trăiască globiia țarei ! Urcîndu-se la o înălțime de peste o sută de metri. Vlaicu virează la dreapta, și nici se îndreaptă înspre tribuna. Tot publicul aplauda și aclama pe aviator. Semnalul aplauzelor îl dă viisul și prințul Ferdinand. Ceea ce e de remarcat la aparatul lui Vlaicu e extrema ușurință cu care virează. Nu face de loc acele ocoluri întinse pe cari le-am văzut la alți aviatori: se întoarce aproape pe loc. După vre-o trei ocoluri, Vlaicu se coboară la locul de pornire cu o uimitoare ușurință, pertrus ca după zece minute să pornească din nou. Aceeași ridicare repede, aceleași urale, acelaș entualizm. Cu tot vîntul destul de tare, aparatul plutește lin, căci mina energică a pilotului știe să domolească elementul protivnic. După vre-o opt, minute de zboruri marcate prin virajuril dpuirabile, Vlaicu steriseaza în mijlocul straielor ce par a nu mai conteni. Mulțimea rupe cordoanele militare și se îngrămădești în jurul aviatorului care, cu tot, sîngele sau rece, nu-și poate stăpîni emoția provocată de această caldă manifestație de simpatie. Prințul Ferdinand este printre cei dinții cari vin sări felicite , strîne» mina cu căldură, examinează aparatul și cere ctteva explicații cu privire la cîrmă. Prințul e încîntat de perfecțiunea cîrmei, de simplicitate și de o siguranță uimitoare. După o convorbire de cîteva minute, prințul se retrage. Serbarea s’a terminat spre seară, când publicul revărsîndu-se în valuri pe șosea s’a întors în Capitală, ducînd cu sine o aminti neștearsă.—Bep. Ultima Oră Triumful cabinetului Briand — O zi furtunoasă în Camera franceză — Explicațiile primului ministru.— Camera acordă încredere guvernului Paris, 17 Octombrie. Ședința Camerei s-a deschis în mijlocul unei mari activități: tribunele erau arcipline și toți miniștrii prezenți. Președintele Camerei, d. Brisson, citește numeroase ordine de zi, printre care aceea a deputatului Reynaud, în numele stângei democratice, exprimând încrederea Adunărei pentru guvern, este foarte aplaudată. D. Landry, socialist independent, aprobă cuvintele rostite ori de d. Briand, pe cînd d. Dalimler, radical, declară că refuză să admită tema primului ministru. D. Briand se urcă la tribună, (Mișcări) și zice că scandalul de ori nu ia lăsat să-și spună dirictul său în întregime: „Am spus că sunt momente de grea cumpănă, cînd guvernul poate să fie silit la măsuri excepționale, dar am adăugat imediat că am fost mereu fericit de a fi putut evolua în legalitate. (Protestări pe bănci din extrema stingă și aplauze pe băncile celelalte). Apoi președintele consiliului amintește că din momentul sosirei sale la cîrmă, a cerut majorităței republicane singure să-i dea încrederea sa. Azi, după ce, spune d. Briand, m'am găsit in fața unor evenimente grave la cari nu mă puteam aștepta, și în cursul căror guvernul actual și-a arătat mereu dorința sa de dreptate :pentru toți, nu ca opresor, dar ca moderator, mă prezint în fața voastră după ce ordinea a fost restabilită în stradă fără a fi fost nici un moment afară din legalitate, fără nici o picătură de singe pe miinile mele și vă cer încrederea voastră deplină. Dacă mi-o refuzați, dictatorul se va supune ; dar dacă răsturnați guvernul, să faceți o lumină desăvirșită. (Aplanase). D. Briand mai spune că țara a eșit mărită în ochii lui rei din evenimentele din cari abia a eșit acum; guvernul nu primește o încredere dubioasă. S’a spus că suntem un guvernele reacțiune; foarte bine, aveți soarta lui în mâinile voastre; răsturnați-l, dar să vă coborî țîn pînă în pivniță... (Dublă salvă de aplauze la centru și la stînga). D. Cruppi, cere d-lui Briand să aibă curajul de a Se arăta dictator Vină la capăt sau, dacă în realitate vrea liniștea, să părăsească puterea; totuși, d. Cruppi aprobă actele guvernului. Ordinea de zi pură și simplă, respinsă de guvern e respinsă de Cămară prin 334 voturi în contra 170. Ordinea de zi a socialistului Gaesta, ticsind la punerea în acuzare a d-lni Briand e respinsă cu 503 voturi în contra 75. Președintele consiliului cere votul pentru ordinea da și a deputatului Raynaud, depus pe biroul în femelie și îngea democratica și ceia de a dincea da încredere, după prioritate. Prioritatea în favoarea ordinei de zi a deputatului Ernest Roche, care cere guvernului să se ocupe surse respinsă prin 373 voturi In contra Î03, prioritatea In favoarea ordinei de zi a radicalului Raynaud e adoptată prin 346 voturi în contra 183. Prim parte a ordinei de zi inierind sabotajul, violențele comise și doctrinele antipatriotice e adoptată cu 524 voturi contra unu; partea a doua, care aprobă măsurile guvernului e adoptată cu 415 voturi în contra 116; a treia și ultima parte a ordinei de zi în care se exprimă încrederea Camerei în guvern spre a salvgarda legea și ordinea, precum și interesele impiegaților de cale ferate, libertățile Republicei și interesele vitale ale țărei, respingînd orice adăugire, e adoptată prin 329 voturi în contra 1S3 și ansamblul cu 388 voturi în contra 94. Apoi șefnța se ridică, anunțindu- se cea viitoare pentru Joi Paris, 17 Oct. — Ansamblul ordinei de zi a deputatului Reynand în care se exprimă încrederea Camerei pentru Gabinet a fost adoptat cu 388 de voturi în contra 94. (Agenția Havas). NOUL INCENDIU DE LA EXPOZIȚIA DIN BRUXELLES Bruxelles, 17 Oct. — La 10 seara cafeneaua „Cosmos“ care se găsește în incinta Expoziției universale a fost distrusă de un incendiu; nu e pericol de întindere, focul fiind repede localizat. Bruxelles, 17 Oct. — Cu privire la incendiul de la cafeneaua „Kosmos“ din cincita expoziției se socotește ca un mare noroc faptul că focul a fost observat de un trecător și comunicat de urgență pichetului de pompieri. Cafeneaua a ars în întregime; în schimb, pompierii au împiedicat propagarea focului la alte clădiri. LUPTELE CU ALBANEZII — 7 morți — Gonstantinopol, 17 Oct. — Intr’un sat bulgăresc de lingă Monastir s’au confiscat 20 bombe de dinamită. Comandantul saprem al trupelor din Albania a avut o luptă cu o bandă lingă Filha. Au fost uciși 7 albanezi. Sunt și cîțiva răniți. ÎNCHIDEREA ȘCOLILOR SÎRBEȘTI DIN MACEDONIA Salonic, 17 Oct. — Deoarece profesorii sîrbi refuză de a prezenta diplomele lor autorităților turcești, autoritățile au hotărît închiderea tuturor școlilor sîrbești din Stenice. Comunitățile sîrbești au protestat contra acestei măsuri. CONTRA JF SUIȚILOR IN C5âJSÎA Madrid, 17 Oct. — Din Barcelona se anunță că în urma unor violente dezbaterii consiliul comunal a hotărit să dărîme fortăreața din jurul mânăstirei iezuiților. CONFLICTUL ROMANO-BULGAR Bruxelles, 17 Octombrie. — „Independence Belge“ publică o corespondheță din București în care se constată că împotriva așteptărilor acelora cari credeau că . îpwisejm. co_nven*Api intco.romî-, ■& nă o garanție pentru pae în Orint, s’a produs o încordare la rațiunile romîno-bulgare. In urmă numitul ziar vorbește despre cunoscutele conflicte școlare. SCANDALUL DIN BERLIN Berlin, 17 Octombrie. — Eri s’a produs un mare scandal în str. Beinickdorfer, din cauza boicotării, unul măcelar. O mare mulțime compusă mai mult din femei s’a postat în fața măcelăriei, bombardînd cu piele pe acei cari Intrai la prăvălie. Poliția intervenind, avu același soartă. Atunci agenții polițemeștî făcură uz de tesare, rănind pef mulți din demostranți. Din mai multe locuind s'alia’ ment asupra polițiștilor sticle, tre și alte vrocstile. S'au tras și focuri de revolver. in cele din urmă polițiști au ‘•butit să evacueze strada. S'au operat numeroase arestări. Numărul arestaților nu sV punt încă stabili. -------■ îMemnitarea din T.-Severin Trang-urarea e.dnoerel apar și -> abatorinica dela fronti eră TURNU-SEVERIN, 17 Octombrie. — Astăzi la orele 10 Jum. a. m. au sosit în localitate d-mii miniștri: Ionel Brătianu și AL Constantinescu, însoțiți de d-niî N. Săveanu, inginer Radu, colonel Socec, Moranidrnf, inspectorul ’•ărailor, și multe persoane marcante, pentru a azista la Inaugurarea aducerea apei precum și a abatorului de la frontieră. D. V. G. Morțun, care era de asemenea așteptat, s’a scuzat printr’o telegramă anunțînd că fiind tediarul regretă a ntu putea, azist r la această solemnitate. De asemenea n’a sosit nici 3. Porumbaru. Oaspeții au fost primiți la gară de reprezentanții autorităților și de un public numeros. Infirunte cu muzica militară, de diversele societăți, etc.i S’a format un convoiur de trăsuri care a pornit Street in afara orașului Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Ghenadie, înconjurat de întregul cler local. Răspunsurile au fost date de rarul societătei „Doina“. Au rostit discursuri primarul, căruia i-a răspuns primul-ministru, iar la abator de ministrri Constantiniescu și d. Ilariu Ibvoranu, Senator. A urmat apoi un banchet oferit de d. Burileanu, deputat. Au luat parte la banchet 30 de persoane. La orele 3 p. m. oaspeții din Capitală au plecat cu trenul de București. Facla cu următorul sumar : Recapitularea „violențelor” noastre de Livius Țară de boi de Ungut; Crîmpeie: D. Torga și țarul; D. A. C. Cuza; Recunoștință; Alarma „Epocei“; Bestia reacționară de Facla; Religia în pericol de P.; Revoluția portugheză (Reflexiile unui observator nehipohondric) de Z. Cuim luptă d. Cuza, de Em. Aigin; Ridicol și elocvent, de M. W.; Sentimentalism (poezie) de N. Davidescu. POLEMICI; Pedagogia nouă și peigogia veche; O culme; D. Frirmi -i păzește?; Hiperdemocratismul d-lui Haret; Deștept băiat!; Regele și ăla; Mișcare; Prin ea lipsă; Precauțiune; Protestăm!; Prea multă lăcomie; Oribila crimă a unui factor poștal. Dorința lăudabilă. De vinzare Grîu de sămînță, pur, bănat, calitate superioară, roș grasse, foarte productiv și nesenturabil, absolut fără corpuri streine. Se vinde cu preț moderat, predat loco, moșia Ciorăști sau gările FOCȘANI ori COTEȘTI. ” Doritorii se pot adresa la subsemnatul în Focșani sau la zisa moșie. Ghiță Rateu în ocșani Amănunta prin poștă. A— B: Capitala Accident de automobil Un grav accident de automobil s’a întîmplat orî după amiază pe strada Primăverei. Șoferul Ion Crăciunescu din serviciul d-lui dr. Toma Ionescu, trecînd cu automobilul pe strada Primăverei, a călcat pe copilul Marin Mihai, fiul lui Gh. Dincă de la No. 27 de pe această stradă. In stare gravă copilul a fost transportat la spitalul Colțea. Moarte suspectă Acuma cîteva zile o doamnă, al cărui nume nu s’a putut afla pînă în prezent, s’a prezentat la femeea Lița Tudorache din fundătura Păunilor și a încredințat o fetiță în etate de 1 an și jumătate, dîndu- și o sumă de bani pentru întreținerea ei. Fetița a încetat ori din viață și medicul comunal, bănuind că moartea nu ar fi naturală, a înștiințat parchetul, care a dispus transportarea cadavrului la morga Răniri Panait Nicolae din str. Zabrovsky, pe cînd mergea pe calea Griviței a fost întîmpinat de un cunoscut pungaș anume Gh. Teacă care l-a rănit cu un cuțit în spate. Loc de salvare i-a dat ajutoarele necesare. La o nuntă din calea Rahovei No. 253, un anume Andrei Nicolae, în urma unei certe avute cu un anume Stan Tabără, a fost lovit de către acesta cu un cuțit în abdomen. Rănitul a fost transportat la 1talul Brîncovenesc. Diverse Mai mulți soldați de la cazarma Marmezon au găsit pe Calea Plevnei într’o gabrioletă, pe un om în stare muribundă. Pînă să fie dus la spital nenorocitul a încetat din viață. Circ. respectivă a început cercetările pentru stabilirea identității și pentru a afla cărei împrejurări se datorește moartea. A apărut p. 31 din revista DIMINEA^ * Cereți pretutindeni numai Gramofoane și Plăci *.. . NGER “ Sînt cele mai bune din lume .OCULARTOR Primului Institut de OPTICA Medicalaíí' pentru U-l Dr. George D. Pischor Directorul Științific al Institutului Inows , Strada Roamete Stimate Domnule Doctor, Țiu să vă exprim prin publicitatepentru excelenta alegere de ochelari, care mi-ați făcuho și a aduce prin aceasta la cunoștință publicului, că știința, abilitatea și răbdarea, care puneți la examinarea clienților unită cu fpendida instalațiune prevăzută cu aparentele cele mai noi, fac ca Institutul pus,și cb direcțiunea științifică a Domniei Voastre și care este unic în felul său, să întreacă cu mult așteptările cele mai optimiste și să mulțumească chiar pe cei mai exigenți clienți Primiți vă rog asigurarea osebitei mele considerațiuni X. VXXXACROS Proprietarei Pasagiulni Vibacro» Calea «ffvnței 37 Ulani Esrile Falimentului Al. IM. Popescu Blănăria Farisiană Sfr. Sfinților 50 Se vînd cu 12 prețuri numai pînă la Sftul Dumitru (cîteva zile). ILESSIVA SALIPURINA Fiind informat că unii d-ni comercianți servesc publicului în !’d ° ectesiva Salipurina sub diferite forme și ambalaje, fie unele cari poartă inscripția „IIUSSIVA“ fie sub alte denumiri cari însă nu sunt decât imitațiuni. Atrag atenția Onor. Public ca la cumpărare să ceară ca să fie servit numai cu adevărata IESSIVA SALIPURINA observând bine marca fabricei G. FLORESCU Fabrică de Produse Chimicefti Reprezenanți Generali: A. BX.ATJ . Co. București Str. Poetului, 1 Telefon 3/2 eforii spitalelor civile BUCUREȘTI CERTIFICAT In urma cererei înregistrată la No. 9412 se certifică că D. G. Florescu din Bacău ne furnizează de mai mulți ani DessivaM I Sal*'" .rina. Această leșie se întrebuințează acum și de mai mulți ani la spălătoria mecanică de la Spitalul Filantropia pentru spălatul rufelor, iar rezultatele obținute au fost și sunt din cele mai satisfăcătoare. Rufele își capătă culoarea lor albă în urma spălăturei cu „SALIPARINA“, nesuferind nici o stricăciune din cauza acestei leșii, pentru care i-am liberat acest certificat. Efori. (ss) Al. D. Culoglu Șeful Serv. Spitalelor (ss) A. Gălășescu No. 9732.—15 Martie 1910_____________________________ Onor, Doamne și Domnișoare cumpărau numai MOTOARELE â la Sirene, Paris apreciate de întreaga clientelă mondială ca înlocuind cu cel mai desăvârșit succes Corsetele după comandă. à la Sirene» Paris au obținut cel mai mare renume în întreaga lume deoarece realizează formele cele mai perfecte atât ca punct de vedere estetic cât și rațional și suntem fericiți de a menționa că toate persoanele ce au cumpărat o singură dată din aceste corsete sunt unanime în a recunoaște și a declara că á la Sirene, Paris sunt un adevărat ideal de Casport Elegant. Onorata clientelă este rugată a observa bine pe fiecare corset MARCAU á In Sirene, Paris spre a se feri de numeroasele imitațiuni ce se pun in vânzare. De vânzfire la principalele magazine din țară Reprezentant General pentru România Grunfeld â Harlat Ä Strada Srpărie se găsesc «numi la Soc. Ition. RomanaAe Gomert fost Nicolae Fehér [ Cîe — Fnrnonarea Chirței Regrale» I București, Brfila, Craiova, Botoșani. Corespondent de limbile romînă, franceză și germană, cu practică îndelungată, caută serviciu la casă comercială sau industrială. A se adresa sub „Corespondent“, Poste restante, loco. Post ie Casier" Caută tînăr 30 ani, cunoscînd perfect engleza și romina, garanție 30.000 lei. Caută loc casier sau încasator la orice casă sau întreprindere. Oferte sub: S. K. la Agenția Emil Melbert, Str. Sărindar No. 4. CASA DE SCHIMB 1. FIIXEL1 București, Strada LIPSCANI No. i Noul Palat Dacia Cursul pe ziua de 16 Siembrie On mp. Vină 4^7 Ignis amor. 18B8 com. 90 90 al 25 4%. . . 1905 a. b 99 90.. 9125 ao/„ Rentă internă 91 —|l 91 50 40/c Obsig. Um. fi BEnrești 88 50| 89 — 5 °/c „ vii, și Gammale l0r — îoi 50 4’/s » .i, „ 93 93 40 5° c ier. Fnn: rurale 100 25 100 60 4°/, , . „ 88 50 89 — 5% . . b. Bn. 99 25; 99 50 5°/c . . Iași 95 75 96 25 5 °/. Bonuri Rurale 100 — 100 35 Ac. C. Jestională 4960 ,4980 — „ . .Asrncot. 532— 535 — . . Se. Bnc. 134— 140 — „ . Dacia Rom. 1030 — 1040 — . „ . Hajlnnala 1150- 1160 — öor.íval. kustr. 104 50 105 50 Mărci germane 13 501 124 — Banc. franceze 100—1| 100 50 | italiene 99—1 100 — „ Infol. hirtii 265—1| 269 — Dr.AJMJOT De la Facultătea din Paris fost elev al profesorului fammer Boalete de Piele și Sifius BOALELE TpAEULUI Calea Victoria! 120 (lingi ți:. i L)‘ TELEFON 29 Consult: 8—10 a. m. și n. m. VIȚE ISTOITE Cele mai bune varietăți de vin și de masă pentru țara noastră, cum și vițe de 2 ani, pentru împlinirea lipsurilor. Pepiniera Gopăceni A se adresa D-lui Al. Ciurcu 13, Str. Labirint, București. Hr un Specialist pentru faceri, Boilerehm și Bhtirurgicale Specialist iu: