Dimineaţa, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 2365-2395)

1910-10-19 / nr. 2383

"Marți 19 Octombrie 1910 A apărut și se află de vânzare nimanachul — ZIARELOR — Adeverii și Diminența pe anul 1911 Un volum de 160 pagini cu numeroase i­­n­stațiuni — 35 bani exemplarul — De vânzare la toate li­brăriile, chioșcurii și de­pozitarii de ziare din țară. Se expediază în provincie, Francă, contra 15 bani trimiși in mărci petarg infor­aticRl Siguranța generală, a ares­tat alaltăeri pe lucrătorii bul­gari Vladimir și Nicolau, membri în sindicatele mun­citorești. De­oare­ce aceste arestări unt făcute din motive de și­cană, d. G. Cristescu, secre­tarul sindicatelor, a interve­nit la consulatul bulgar, care va solicita azi punerea lor in libertate. Astăzi se va continua cu tragerea clasei a VI a loteri­ei statului român. Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiază că a­­seară a avut loc acolo con­certul d-rei I "lla Delavimicea, care a avut mare succes. După co­­mert, din inițiativa i-lui dr. C­orcu, a avut loc un banchet care a asistat și distinsa cor­cem­istă însoțită de se msma d­­ale. In comuna Muntenii de Jos din Vasluiu­ s’a deschis pe ziua de 3 Octombrie a. c. o infirmerie de Scarlatina. In comunele Dăeni și Gara din Tulcea I­’au închis infirmeriile de febră tifoidă, iar în comuna Pstrov (acel județ) s’a închis infirmeria de difterie. In țară s’a­u­ mai declarat ur­mătoarele epizootii în cursul un­nei curente : brînc­i infecțioasă, 9 cazuri în 3 județe, pneumonia contagioasă 33 cazuri în 7 județe, antraxul 6 cazuri în 3 județe, duzina la Constanța, postcuriloza cailor la Vîlcea și holer.­ păsă­rilor în Mehedinți. Era 17 c. implinindu-se un an dej­a încetarea din viață a d-nei Mimi A. Vasilescu, născută fi­liație, s’a oficiat un ictiridator parastas în copt. Bărcăr­iî din jud. Prahov la care a a­zi­stat în afară de -na proprietară Em­my căpitan îî, Eliatte, min.mad.î­­îunc­eî, bn mare număr­ de per­soane, cari ofi ținut, să aducă și d?. data 'aceasta prinosul lor de respect și r­ "rujrotit pentru ace­ea care pe­­nd era în viață i-a fermecat m­­ai puține rîndurî cu talentul ei remarcabil, cunoscut fiind că defuncta era o distinsă pianistă. De asemeni mulți locuitori din­­ comuna Bărcănești au luat­ parte al această pioasă ceremonie. 1 Epizootia­­ variolă ovină (văr­satul oilor) bîntuit în ultimele zile în 13 junețe din țară cu un total de 11.364 de bolnave. Prin punct în cursul 11 boț pentru 1­­.I Galați s’a exportat net Septembrie 245 oneția. Era la 11 , 12 m. a sosit în Capi­tală prin hal­a Cotroceni, venind de le Sinaia, familia princiară. Pilotul Moda a sosit ori în Ca­pitală înapo­ndu-se din Constan­­tinopol, unde fusese trimis de direcțiunea aerodromului de la Chitila pentru a încheia niște an­gajamente cu statul turcesc, pen­tru construcții de aparate și zbo­ruri. Angajamente la fel s’au în­cheiat și la Atena și Salonic. De astăzi zborurile vor fi re­luate la aerodromul de la Chitila. Membrii societatei albaneze din Capitală s’au întrunit erî după amiază în sala Eforiei sub pre­ședinția preotului Haralam­­bie. S’a discutat asupra construirea unei biserici în Capitală. Agitația comercianților qesaari din Sa­lați GALAȚI, 17 Octombrie. — Co­mercianții cărora ministrul­­ do­meniilor le-a ridicat dreptul de a cumpăra și vinde pește au fost azi în delegație la prefectul ju­dețului d. Alex. Gussi, căruia i-au cerut să intervie pentru a li se reda acest drept. — Pedro. ----------------­Moartea d-rum Roiniță ! IAȘI, 17 Octombrie. — Din Pa­ris sosește știrea, necontrolatâ, cu privire la moartea doctorului Bojnitzia, fost profesor universi­­tar și meidic primar. — Dan. --------țk-,-----­Concert ® PALATUL ATENEULUI.­­j Concert simfonic.­­ Sală din cele mai frumoase, ori după amiazi la Ateneu, la al treilea concert simfonic dat de orchestra ministerului inejitațiunei,­ sub con­ducerea d-lui Dinicu. , Program cum rare­ori se întilnește jolitar la concertele simfonice din îna­nte centre euro­pene.­­ Simfonia renană de Schumann a îdeschis focul și a fost executată cu deosebită pricepere a grației melo­­­dice și inspirațiuneî poetice ce do­mină întreaga lucrare — cea mai de­­ seamă din lucrările instrumentale ale nefericitului Schumann. • Au urmat apoi trei prime audi­­­țiuni. „Le rouet d’Omphale" de Saint Saens a subjugat publicul, prin vra­ja armoniilor sale imitative, cu a­­ceeași putere de ademenire pe care mitologica Omphale a exercitat-o o al Al 3rlea aclamat poemul cu entuziasm și a făcut aceeași cald primire unei gin­gașe schițe pentru instrumente de coarde, de Florent Schmitt: „Apris l’été“. Ca încheere am avut prima audi­ție a uneia din cele mai dificile lu­crări de orchestră: Uvertura. 1812 de Tschaikowsky, cunoscută acelora car­ .r ft asultat-o a unui trecut la concertele orchestrei mimeheneze. Orchestra noastră, m toată desfă­șurare enormă de mijloace ce re­clamă această lucrare, a dominat-o și­ a Lst cu trup și suflet la lucru, scoțiri în relief sufletul epocei na­­poleon­iane care planează peste în­treaga descripție simfonică a maes­trului rus. Lipsa clopotelor a­ ambi­ționat și mai mult orchestra la so­norități cu totul remarcabile. D. Dinicu dovedește în alegerea și conducerea unor asemenea bucăți la pe rutină și rafinerie înțelege să ajungi­ orchestra de sub direcția d-sale. Concertul de era e unul din acele cari vor compta in cronica muzicală a Bil­reștilor. — Cteuriccio. Si­ia’ ’ politică Un important. discurs al d-lui A. Fădărău IAȘI, 17 Octombrie. — la clubul conservator-democri din localitate a avut loc astăzi o mare întrunire la care d. Al. Bădărău a rostit un foarte important discurs. Au vorbit mai întîî d-nn D. A. D. Xenop­ol și Căpitan Falaide, în ches­­tia rhinei lui Cuza-Vodă, după a­­ceea a lua­t cuvântul d. A. Bădărăfi, care a fost primit la tribună cu o­­vațiuni furtunoase. D. Al. Bădărău­ se o­cupă la înce­put de chestia statuei lui Cuza, spunând că partidul local conserva­­tor-dem­ocrat, singurul care repre­zintă interesele Iașului, a sprijinit ideea și sentimentele­ ieșenilor, și a­­ceasta nici de­cum din scopuri as­cunse politice sau calcule electo­rale. U­șa trece apoi la situația po­litică CHESTIA TRATATIVELOR Situația politică e foarte încurca­­tă. spune d-sa, și ar merita um pre­miu acela care ar putea da o pă­rere limpede asupra ei. Din cele ce se publică de ziare ar rezulta că toată lumea tratează acuma. Sunt însă știri tendențio­se, cari convin liberalilor. Aceștia, mulțumită car­telul­ui cu carpiștii, care datează de zece ani, s’au deprins să guver­neze într’una și să poruncească din opoziție. „STRIGATUL DE EA HUȘI" Pentru a contra­balansa această acțiune, spune d. Bădărău, am­ scos strigătul­­ dela Huși, pe care insă unii prieteni l'au găsit că nu era estetic, și­ie care­ adver­sarii l'au exploatat zicind că par­tidul conservator-democrat e dis­trus, deoarece Eliva și Bădărău l’au irăsit pe Take Iones­cu­. Vi insă adversarii că eu­ nu sunt unul care să­­ distrugă opera le ca­re am muncit și la a cărei creat­iune am contribuit. INTEERGENRA intre conser­vato­rii B. Bădărău d­eclară că se înșeală sase cari cred că !si!"i cele două par­tide conservatoar este un abis și că partidul conservator, în situa­ fia de azi nu mai poate fi numai al clasei boerești ci trebue să fie al tuturor claselor. Tocmai Take Ionescu, spune ora­­torul, este îndreptățit a face înche­garea­ partidului conservator căci ar fi o crimă să nu dentrunera unul pe altiî, lăsând partidul liberal să se creț’ *axa ca sc&r­­ssabil. Ac­esta este conv­ingerea mea. Dacă nu vem­ reuși na via fi vina mea. Dar cu­ timp nu se va realiza această închegare, în deplină înțele­gere, voia răpi înea întreg și neclin­tit luptător în rîndurile partidului conservator-democrat. Cu această declarație s’" t""­minat cuvîntarea d-lui Bădărău că­ruia i s’au făcut ovațiuni foarte en­­tuziaste din partea numeroasei­­ asis­tente. — Dan. . . i —-----------------­mot, nici un țipăt. De aci se de­duce că el a sărit drept cu capul în jos și că moartea i-a fost in­­stantanee. & S’a dat numai decit alarmă, și toată lumea din curte a fost în picioare. Avizîndu-se autoritățile, a sosit la locul sinucidere! d. procuror Parteniu Cezar, inspectorul de po­liție Rafael și comisarul Ralet de la circ. 22. cari au procedat la facerea unei anchete sumare.v D. procuror a ordonat transpor­tarea cadavrului la Morgă. In buzunarul hainei, s’a găsit o rețetă semnată de d. doctorand Arie, de la sec. de Salvare, prin care i se prescrisese bromul, în urma încercărei de sinucidere de la hotel Frascati. In­colo nu s’a găsit nici o scrisoare sau alt lucru, care să stabilească defini­tiv cauza sinucidere­. Sinucigașul este insure­, și are trei copii, cel mai mar­e este o fetiță de 7 ani. Familia se află la Craiova, unde i s’a fotografiat acest sfirși Inmormî­tarea se va face în Capitală, i 'babil mîiito I. S. Sinuciderea d-lui Victor I. I Socec Din cauza unor încurcături bănești, d. V. Socec, s’a sinu­cis, aruncîndu-se pe fereastră din locuitfința fratelui său. D. Victor I. V. Socec, fratele d-lui Emil Socec, s’a sinucis era noapte în condițiuni foarte tra­gice. De mai mult timp, afacerile d-sale, cari constau în exploata­rea unor așezăminte industriale din Oltenia, nu prea mergeau bine. Din această cauză el era mereu agitat și devenise foarte nervos. Victor Socec a încercat să-și pună capăt zilelor în mai multe rînduri. Odată în locuința sa din Craiova, a doua oară pe cînd ve­nea cu trenul spre Capitală, cînd a încercat să se arunce între va­goane, și a treia oară alaltă ori, cînd se­ afla în locuința sa provi­zorie din strada Popa Tatu H, dîndu-și o lovitură de topor în cap, fără să se fi rănit grav,— toate aceste încercări de sinuci­dere s’au petrecut într’un inter­val de 2 zile,—și în fine, pentru cea din urmă oară, a comis actul disperat de ori noapte, care i-a fost fatal, și care s’a petrecut în chipul următor. Pe la orele 6 și jumătate din zi, Victor Socec, s’a dus în calea Vic­toriei No. 162, la locuința fratelui sau, d. Emil V. Socec, unde a luat masa în sinul familiei. Pe la orele 11 și jum. s-a întors în ca­mera sa, ce-i fusese rezervată, pretextînd că voește să se culce. D. Emil Socec și familia, au rămas un salon, unde se aflau în societatea unor prieteni. Cei din casă nu bănuiau nimic de­oare­ce Victor Socec părea li­niștit. Pe la ora 2 și jumătate din noapte, feciorul casei a intrat în camera în care se retrăsese Vic­tor Socec, atras de faptul ca la acea oră lampa mai ardea, care nu i fu însă surprinderea cînd a găsit camera goală. Observînd deschisă fereastra casei ce dă­mn spre curte a privit în jos. Aci un spectacol înfiorător i se înfățișează: scăldat într-un sac de sînge și cu capul zdrobit, Victor Socec, zăcea pe pavagiul curței. temeni nu a au­zit nici un­­ auz.. Cereți la toți libr-rii și depozitata de ziare SCHIȚE iOl^E de I. L. Cîaragiale. — TTn ele­gant vo’urn de 300 pagini Preju! îci 2.50 întrupirlsB dp eri EA „HOMIPÎIA MUNCITOARE" Sindicatul mixt, a ținut ședință dimineața la orele 9. Au vorbit d-ni: Marin Ionescu, M. Georgescu și G. Cristescu, în che­stiuni de in­teres profesional. Lucrători -pălărieri s’au întrunit de asemenea, discu­tându-se mai multe chestiuni de breaslă, de către d-nii Vasilescu și Gh. Cristescu- A­­semenea s’a dezbătut chestiunea cîș­­tigărei a mai multor puncte de că­tre lucrători, în ceea ce privește ra­portul lor de muncă față de patroni. De asemenea în urmă au ținut șe­dință și lucrătorii tăbăcarî și cure­­larî. La ordinea zilei era darea de seamă anu­ală a sindicatului. Din cauză însă că nu au fost­ prezente numărul suficient de lucrători în curent cu plata cotizației, ședința s’a amînat pentru Duminica vii­toare. * Seara a fost o serată artistică dansantă organizată de lucrătorii și lucrătoarele călcători. După ce mai întîi d. Gh. Cristes­cu, a ținu­t o conferință ocazională, a început dansul, petrecîndu-se fră­țește pînă noaptea ttrziu. EA „DA ?A MESERIA ST­OR“ Lucrătorii brutari s’au întrunit di­mineața sub președinția G­hi. Gh. Popescu. S’au aprobat mai multe cheltuelî făcute de comitet, rezolvîndu-se în urmă mai multe reclamatiuni de ale membrilor cu privire la raportul din­tre ei și diferiți patroni. S’a decis trimitearea acestor reclamațiuni a Ca­merei de meserii. Corporația cismarilor a ținut șe­dință sub președinția d-lui Ali Va­­silescu. S’a rezolvat chestiunea exa­menelor celor ce doresc a da exa­mene pentru a obține carnetul de lucrător cismar. ÎNTRUNIREA constructorilor Societatea constructorilor Romîni, a ținut adunare generală la sediu­ sau în bulevardul Maria, sub preșe­dinția d-lui N. Constantinescu. După ce s’au rezolvat mai multe chestiuni de mică însemnătate, s'a procedat la alegerea noului comitet. Au­ fost prezentate două liste. A reușit cea în cap cu d. D. Dobrescu, președinte, C. Marinescu și C. Tr. Ni­­escu, vice-președinți, și d-nii C. P­iuriță, I. Dragomirescu, Ion Ar­­mășelu, I. Petrescu, T. Armășelu, Gr. Popescu, C. I. Micșunescu, Chr. An­­ghel, St. Nestorescu și I. M. Ftorin. membrii. In urmă s’a luat în considerație ■propunerea d-lui Tache Barză, de a se prevede în budgetul viitor o su­mă de bani, pentru înființarea unui azil pentru meseriașii­ bătrinî. INTRUNREA funcționarilor PUBLICI­ Eni la orele 9 dimineața, funcțio­narii publici din Capitală sa’u întru­nit în­tr’o adunare generală La lo­calul propriu din calea Victoriei. In­undează d. Vulcănescu, vice ■ președinte. La ordinea zilei. Se dă citire și se aprobă budgetul pe exercițiul 1910—1911. S’au aprobat mai multe pensii. S'au modificat aprobîndu-se mai multe articole din statut. Se realege vechea comisiune­­ de control, întrunirea s’a terminat la orele 12. DIVERSE Societatea generală a funcțio­narilor comerciali, nu a ținut șe­dința care urma să se țină eri, în strada Carol No. 19, din cauză că membrii, au luat parte l­a i­­naugurarea școlii de adulți, de la școala „Adrian“. Eri la orele 9 dim., cercul „Bu­jorul“, a ținut ședință în sala „Aurora“, sub președinția d-lui Ghidămescu. S’au rezolvat mai multe chesti­uni interne, și s’a aprobat orga­nizarea unei serate, în seara zi­lei de 24 Octombrie în sala Lie­­­dertafel.­­ Societatea „Peleșul și Vîrful cu dor“, care urma să țină ședința ei­, nu a mai ținut-o din cauză că nu s’au întrunit numărul su­ficient de membri. ä In sula „Muscara“ din sos. Co­­lentina, s’a ținut erî­ședința soc. „Sft. Maria-Mare“, sub președin­ția preotului Petre Ionescu. S’a aprobat darea de seamă și bilan­țul, și s’a ales vl . Marin Ionescu, în funcțiunea de casier în locul, d-lui G. Iones­cu, demisionat. I. L. Timpul în Europa La Brăila, timpul e frumos . Constanța, cerul e noros. La Viena, Londra și Liverpool, cerul e npres; ia .Budapesta, e ră­coros; la Paris și la Berlin, tim­pul e frumos. ■îv C­ AVIAȚIUNEA MOMIM Meetliigiil ileli Hipodrom Zborurile lui Vlaicu a fost cu adevărat o zi mare. Publicul Capitalei cum și un foarte mare număr de cetățeni din provincie au ținut să asiste la meetingul de aviație de erî, — o adevărat s ărbătoare a av­­niului romînesc, reprezentat ■ n de bine Prin tînărul inginer =­­rel Vlaicu. Publicul care s’a o­f­­ers la hipodrom, miile de cetă­țeni cari au aclamat pe îndrăz­nețul aviator nu venise adus nu­mai de curiozitatea de a vedea pe Vlaicu zburînd, ci mai mult ,de imboldul sufletesc pe car­e-l sim­țea fie­care de a’și manifesta prinosul său de admirație și re­cunoștință pe­n­tru acela care, prin contribuția­­ valoroasă adu­să­ progresului aviațiunei, și-a cinstit țara și numele de român. O manifestare națională pentru o glorie națională, iată ce a fost sărbătoarea înălțătoare de em­. L­i de pe la orele două, pe calea Victoriei și pe aleia Kiseleff e o lungă procesiune de vehicu­le. Trăsurii, automobile, brocuri și tramcare duc publicul spre hi­podrom, în vreme ce pe aleii © pietonilor două șiruri împestri­țate de public t^vea fi spre Be­­nccca. La orele trei tribunele sunt pli­ne. Tot ca are Capitala mai dis­tins ținuse să participe la întiul zbor public al lui Vlaicu. In deo­sebi lumea militară e foarte bine reprezentată. Peluza e de ase­meni foarte populară. Pentru aeroplan se amenajase un loc la peluză, în apropiere de patoul de sosire a cailoor la aler­gări. Un dublu cordon militar al­cătuit din trupe din batalionul 4 Ilfov No. 31, jandarmii pedeș­­tri și călări înconjuraț­ cimpoi de unde urma să se înalțe aero­planul. La orele 3 și jumătate sosește Vlaicu și e întîmpinat­­ de mem­brii comitetului organizator al meetingului. E îmbrăcat în costum de avia­tor, din pînză albastră și poartă o șapcă trasă peste urechi. In așteptarea prințului Ferdi­nand aviatorul face un zbor de încercare, parcurgîtnd vre-o șase sute de metri, după care ateri­­sează în fundul hipodromului. Apoi aparatul e adus la foc.­­­ La orele 4 sosește prințul Fer­dinand cu prințesa Maria, prin­țul Carol și prințesa Elisabeta. Sosește de asemeni prințul ger­man dr. Bentheim cum și d-na Greceanu,­­damă de onoare. Principii sînt, întîmpinați de membrii comitetului de organiza­re, de d. general Georgescu, ge­neral Aslan, secretarul general al ministerului d­e războiu, colonel Iliescu, colonel Greceanu. Iau loc cu toții în loja regală. Vlaicu, înștințat, se urcă în a­­eroplan, ț­une motorul în mișca­re, și după o rulare de 30 metri se ridică drept în sus cu maes­­tatea un­ui vultur uriaș. Publicul izbucnește în urale prelungite. E un entusiazm in­descriptibil. Se striga: Ura ! Tră­iască Vlaicu ! Trăiască globiia ța­rei ! Urcîndu-se la o înălțime de peste o sută de metri. Vlaicu vi­rează la dreapta, și­­ nici se în­dreaptă în­spre tribuna. Tot pu­blicul aplauda și aclama pe avia­­tor. Semnalul aplauzelor îl dă viisul și prințul Ferdinand. Ceea ce e de remarcat la apa­ratul lui Vlaicu e extrema ușu­rință cu care virează. Nu face de loc acele ocoluri întinse pe cari le-am văzut la alți aviatori: se întoarce aproape pe loc. După vre-o trei ocoluri, Vlaicu se co­boară l­a locul de pornire cu o uimitoare ușurință, pertrus ca du­pă zece minute să pornească din nou. Aceeași ridicare repede, ace­leași urale, acelaș entualizm. Cu tot vîntul destul de tare, apara­tul plutește lin, căci mina ener­gică a pilotului știe să domoleas­că elementul protivnic. După vre-o opt, minute de zboruri mar­cate prin viraj­uril­­­ dpuirabile, Vlaicu steriseaza în mijlocul st­raiel­or ce par a nu mai conteni. Mulțimea rupe cordoanele mili­tare și se îngrămădești­ în jurul aviatorului care, cu tot, sîngele sau rece, nu-și poate st­ăpîni emo­ția provocată de acea­stă caldă manifestație de simpatie. Prințul Ferdinand este printre cei dinții cari vin sări felicite ,­ strîne» mina cu căldură, exa­minează aparatul și cere ctteva explicații cu privire la cîrmă. Prințul e încîntat de perfecțiu­nea cîrmei, de­­ simplicitate și de o siguranță uimitoare. După o convorbire de cîte­va minute, prințul se retrage. Serbarea s’a terminat spre sea­ră, când publicul revărsîn­du-se în valuri pe șosea s’a întors în Capitală, ducînd cu sine o amin­ti neștearsă.—Bep. Ultima Oră Triumful cabinetului Briand — O zi furtunoasă în Camera franceză — Explicațiile primului ministru.— Camera acordă încredere guvernului Paris, 17 Octombrie. Ședința Camerei s-a deschis în mijlocul unei mari activități: tribunele erau arcipline și toți miniștrii prezenți. Președintele Camerei, d. Bris­­son, citește numeroase ordine de zi, printre care aceea a deputa­tului Reynaud, în numele stângei democratice, exprimând încrede­rea Adunărei pentru guvern, este foarte aplaudată. D. Landry, socialist indepen­dent, aprobă cuvintele rostite ori de d. Briand, pe cînd d. Dalimler, radical, declară că refuză să ad­mită tema primului ministru. D. Briand se urcă la tribună, (Mișcări) și zice că scandalul de ori nu ia lăsat să-și spună diri­ctul său în întregime: „Am spus că sunt momente de grea cum­pănă, cînd guvernul poate să fie silit la măsuri excepționale, dar am adăugat imediat că am fost mereu fericit de a fi putut evolua în legalitate. (Protestări pe bănci din extrema stingă și aplauze pe băncile celelalte). Apoi președintele consiliului a­­mintește că din momentul sosirei sale la cîrmă, a cerut majorită­­ței republicane singure să-i dea încrederea­­ sa. Azi, după ce, spu­ne d. Briand, m'am găsit in fața unor evenimente grave la cari nu mă puteam aștepta, și în cur­sul căror guvernul actual și-a a­­rătat mereu dorința sa de drep­tate :pentru toți, nu ca opresor, dar ca moderator, mă prezint în fața voastră după ce ordinea a fost restabilită în stradă fără a fi fost nici un moment afară din legalitate, fără nici o picătură de singe pe­­ miinile mele și vă cer încrederea voastră deplină. Dacă mi-o refuzați, dictatorul se va su­pune ; dar dacă răsturnați guver­nul, să faceți o lumină desăvir­­șită. (Aplanase). D. Briand mai spune că țara­­ a eșit mărită în ochii lui rei din evenimentele din cari abia a e­­șit acum; guvernul nu primește o încredere dubioasă. S’a spus că suntem­ un guvern­­ele reacțiune; foarte bine, aveți soarta lui în mâinile voastre; răsturnați-l, dar să vă coborî țî­n pînă în pivniță... (Dublă salvă de aplauze la cen­tru și la stînga). D. Cruppi, cere d-lui Briand să aibă curajul de a Se arăta dicta­tor Vină la capăt sau, dacă în realitate vrea liniștea, să pără­sească puterea; totuși, d. Cruppi aprobă actele guvernului. Ordinea de zi pură și simplă, res­pinsă de guvern e respinsă de Că­mară prin 334 voturi în contra­­ 170. Ordinea de zi a socialistului Gaes­­ta, ticsind la punerea în acuzare a d-lni Briand e respinsă cu 503 vo­turi în contra 75. Președintele consiliului cere vo­tul pentru ordinea da și a deputatu­lui Raynaud, depus pe biroul în fe­­melie și îngea democratica și ceia d­e a dincea da încredere, după priori­tate. Prioritatea în favoarea ordinei de zi a deputatului Ernest Roche, care cere guvernului să se ocupe su­rs­e respinsă prin 373 voturi In contra Î03, prioritatea In favoarea ordinei de zi a radicalului Raynaud e adop­­tată prin 346 voturi în contra 183. Prim parte a ordinei de zi ini­erind sabotajul, violențele comise și doc­trinele antipatriotice e adoptată cu 524 voturi contra unu; partea a doua, care aprobă măsurile guver­­nului e adoptată cu 415 voturi în contra 116; a treia și ultima parte a ordinei de zi în care se exprimă în­crederea Camerei în guvern spre a salvgarda legea și ordinea, precum și interesele impiegaților de cale fe­rate, libertățile Republicei și intere­sele vitale ale țărei, respingînd ori­ce adăugire, e adoptată prin 329 vo­turi în contra 1S3 și ansamblul cu 388 voturi în contra 94. Apoi șef­nța se ridică, anunțindu- se cea viitoare pentru Joi Paris, 17 Oct. — Ansamblul ordi­nei de zi a deputatului Reynand în care se exprimă încrederea Camerei pentru Gabinet a fost adoptat cu 388 de voturi în contra 94. (Agenția Havas). NOUL INCENDIU DE LA EXPOZI­ȚIA DIN BRUXELLES Bruxelles, 17 Oct. — La 10 seara cafeneaua „Cosmos“ care se găsește în incinta Expoziției universale a fost distrusă de un incendiu; nu e pericol de întindere, focul fiind re­­pede localizat. Bruxelles, 17 Oct. — Cu privire la incendiul de la cafeneaua „Kosmos“ din cincita expoziției se socotește ca un mare noroc faptul că focul a fost observat de un trecător și comunicat de urgență pichetului de pompieri. Cafeneaua a ars în întregime; în schimb, pompierii au împiedicat pro­pagarea focului la alte clădiri. LUPTELE CU ALBANEZII — 7 morți — Gonstantinopol, 17 Oct. — Intr’un sat bulgăresc de lingă Monastir s’au confiscat 20 bombe de dinamită. Comand­an­tul saprem al trupelor din Albania a avut o luptă cu o ban­dă lingă Filha. Au fost uciși 7 albanezi. Sunt și cîți­va răniți. ÎNCHIDEREA ȘCOLILOR SÎRBEȘTI DIN MACEDONIA Salonic, 17 Oct. — De­oare­ce pro­fesorii sîrbi refuză de a prezenta di­plomele lor autorităților turcești, au­toritățile au hotărît închiderea tutu­ror școlilor sîrbești din Stenice. Comunitățile sîrbești au protestat contra acestei măsuri. CONTRA JF­ SUIȚILOR IN C5âJSÎA Madrid, 17 Oct. — Din Barcelona se anunță că în urma unor violente dezbaterii consiliul comunal a hotărit să dărîm­e fortăreața din jurul mâ­­năstirei iezuiților. CONFLICTUL ROMANO-BULGAR Bruxelles, 17 Octombrie. — „In­dependence Belge“ publică o co­­respondheță din București în ca­re se constată că împotriva aștep­tărilor acelora cari credeau că . îpwisejm. co_nven*Api intco.­romî-, ■& nă o garanție pentru pae în O­­rint, s’a produs o încordare la r­ațiunile romîno-bulgare. In urmă numitul ziar vorbește despre cunoscutele conflicte șco­lare. SCANDALUL DIN BERLIN Berlin, 17 Octombrie. — Eri s’a produs un mar­e scandal în str. Beinickdorfer, din cauza boicotă­rii, unul măcelar. O mare mulțime compusă mai mult din fem­ei s’a­ postat în fața măcelăriei, bombardînd cu pie­­l­e pe acei cari Intrai­ la prăvă­lie. Poliția intervenind, avu același soartă. Atunci agenții polițem­eștî fă­cură uz de tesare, rănind pef mulți di­n demostranți. Din mai multe locuind s'ali­a­­’ ment asupra polițiștilor sticle,­­ tre și alte vrocstile. S'au tras și focuri de revolver. in cele din urmă polițiști­­ au ‘•butit să evacueze strada. S'au operat numeroase arestări. Numărul arestaților nu sV pu­­n­t încă stabili. -------■ îMemnitarea din T.-Severin Trang-urarea e.dnoerel apar și -> abatorinica dela fronti eră TURNU-SEVERIN, 17 Octom­b­rie. — Astăzi la orele 10 Jum. a. m. au sosit în­ localitate d-mii miniștri­: Ionel Brătianu și AL Constantinescu, însoțiți de d-niî N. Săveanu, inginer Radu, colo­nel Socec, Moranidrnf, inspectorul ’•ărailor, și multe persoane mar­cante, pentru a­ azista la Inaugu­rarea aducerea apei precum și a abatorului de la frontieră. D. V. G. Morțun, care era de a­­semenea așteptat, s’a scuzat prin­­tr’o telegramă anunțînd că fiind tediarul regretă a ntu putea, azis­­t r la această solemnitate. De asemenea n’a sosit nici 3. Porumbaru. Oaspeții au fost primiți la ga­ră de reprezentanții autorităților și de un public numeros. In­firun­­te cu muzica militară, de diver­sele societăți, etc.i S’a format un convoiu­r d­e tră­suri care a pornit Street in afa­ra orașului Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Ghenadie, înconju­rat­ de întregul cler local. Răspunsurile au fost date de rarul societătei „Doina“. Au rostit discursuri primarul, căruia i-a răspuns primul-minis­­tru, iar la abator de ministrri Constantinies­cu­ și d. Ilar­iu Ibvo­­ranu, Senator. A urmat apoi un banchet oferit de d. Burileanu, deputat. Au luat parte la banchet 30 de persoane. La orele 3 p. m. oaspeții din Capitală au plecat cu trenul de București. Facla cu următorul sumar : Recapitularea „violențelor” noas­tre de Livius Țară de boi de Un­gut; Crîmpeie: D. Torga și țarul; D. A. C. Cuza; Recunoștință; Alarma „Epo­cei“; Bestia reacționară de Facla; Religia în pericol de P.; Revoluția portugheză (Reflexiile unui observator nehipohondric) de Z.­ Cuim luptă d. Cuza, de Em. Aigin; Ridicol și e­­locvent, de M. W.; Sentimentalism (poezie) de N. Davidescu. POLEMICI; Pedagogia nouă și pe­igogia veche; O culme; D. Frirmi -i păzește?; Hiperdemocratismul d-lui Haret; Deștept băiat!; Regele și ăla; Mișcare; Prin ea lipsă; Pre­­cauțiune; Protestăm!; Prea multă lăcomie; Oribila crimă a unui factor poștal. Dorința lăudabilă. De vinzare Grîu de sămînță, pur, bănat, calitate superioară, roș grasse, foarte produc­tiv și nesenturabil, absolut fără cor­puri streine. Se vinde cu preț mode­rat, predat loco, moșia Ciorăști sau gările FOCȘANI ori COTEȘTI. ” Doritorii se pot adresa la subsem­natul în­­ Focșani sau la zisa moșie. Ghiță Rateu în ocșani Amănunta prin poștă. A— B: Capitala Accident de automobil Un grav accident de automobil s’a întîmplat orî după amiază pe strada Primăverei. Șoferul Ion Crăciunescu din serviciul d-lui dr. Toma Ionescu, trecînd cu automobilul pe strada Primăverei, a călcat pe copilul Marin Mihai, fiul lui Gh. Dincă de la No. 27 de pe această stradă. In stare gravă copilul a fost transportat la spitalul Colțea. Moarte suspectă Acuma cîteva zile o doamnă, al cărui nume nu s’a putut afla pînă în prezent, s’a prezentat la femeea Lița Tudorache din fun­dătura Păunilor și a încredințat o fetiță în etate de 1 an și jumă­tate, dîndu-­ și o sumă de bani pentru întreținerea ei. Fetița a încetat ori din viață și medicul comunal, bănuind că moartea nu ar fi naturală, a înști­ințat parchetul, care a dispus transportarea cadavrului la morga Răniri Panait Nicolae din str. Zabrov­­sky, pe cînd mergea pe calea Griviței a fost întîmpinat de un cunoscut pungaș anume Gh. Tea­că care l-a rănit cu un cuțit în spate. Loc­ de salvare i-a dat ajutoa­rele necesare.­­ La o nuntă din calea Raho­­vei No. 253, un anume Andrei Nicolae, în urma unei certe a­­vute cu un anume Stan Tabără, a fost lovit de către acesta cu­ un cuțit în abdomen. Rănitul a fost transportat la 1­talul Brîncovenesc. Diverse Mai mulți soldați de la cazarma Marmezon au găsit pe Calea Plev­­nei într’o gabrioletă, pe un om în stare muribundă. Pînă să fie dus la spital neno­rocitul a încetat din viață. Circ. respectivă a început cer­cetările pentru­­ stabilirea iden­­tității și pentru a afla cărei îm­prejurări se datorește moartea. A apărut p. 31 din revista DIMINEA^ * Cereți pretutindeni numai Gramofoane și Plăci *.. .­ NGER “ Sînt cele mai bune din lume .OCULARTOR­ Primului Institut de OPTICA Medicalaíí' pentru U-l Dr. George D. Pisch­or Directorul Științific al Institutului In­o­ws , Strada Roamete Stimate Domnule Doctor, Țiu să vă exprim prin publicitate­­pentru excelenta alegere de ochelari, care mi-ați făcuho și a aduce prin aceasta la cunoștință publicului, că știința, abilitatea și răbdarea, care­­ puneți la examinarea clien­ților unită cu f­pendida instalațiune prevăzută cu aparen­tele cele mai noi, fac ca Institutul pus,și cb direcțiunea științifică a Domniei­ Voastre și care este unic în felul său, să întreacă cu mult așteptările cele mai optimiste și să mulțumească chiar pe cei mai exigenți clienți Primiți vă rog asigurarea osebitei mele considerațiuni X. VXXXACROS Proprietarei Pasagiu­lni Vibacro» Calea «ffvnței 37 Ulani Esrile Falimentului Al. IM. Popescu Blănăria Farisiană Sfr. Sfinților 50 Se vînd cu 12 prețuri numai pînă la Sftul Dumitru (cîte­va zile). ILESSIVA SALIPURINA Fiind informat că unii d-ni comercianți servesc publicului în !’d ° ectesiva Salipurina sub diferite forme și am­­­bala­je, fie unele cari poartă inscripția „IIUSSIVA“ fie sub alte denumiri cari însă nu sunt de­cât imitațiuni. Atrag atenția Onor. Public ca la cumpărare să ceară ca să fie servit numai cu adevărata I­ESSIVA SALIPURINA observând bine marca fabricei G. FLORESCU Fabrică de Produse Chimicefti Reprezen­an­ți Generali: A. BX.ATJ . Co. București Str. Poetului, 1 Telefon 3/2 eforii spitalelor civile BUCUREȘTI CERTIFICAT In urma cererei înregistrată la No. 9412 se certifică că D. G.­ Florescu din Bacău ne furnizează de mai mulți ani DessivaM I Sal*'" .rina.­­ Această leșie se întrebuințează acum și de mai mulți ani la spălătoria mecanică de la Spitalul Filantropia pentru spăla­tul rufelor, iar rezultatele obținute au fost și sunt din cele mai satisfăcătoare. Rufele își capătă culoarea lor albă în urma spălă­tur­ei cu „SALIPARINA“, nesuferind nici o stricăciune din cauza a­­cestei leșii, pentru care i-am liberat acest certificat. Efori. (ss) Al. D. Culoglu Șeful Serv. Spitalelor (ss) A. Gălășescu No. 9732.—15 Martie 1910_____________________________ Onor, Doamne și Domnișoare cumpărau­ numai MOTOARELE â la Sirene, Paris apreciate de întreaga cli­entelă mondială ca înlocu­ind cu cel mai desăvârșit succes Corsetele după co­mandă. à la Sirene» Paris au obținut cel mai mare re­nume­­ în întreaga lume de­oare­ce realizează formele cele mai perfecte atât ca punct de vedere estetic cât și rațional și suntem fericiți de a menționa că toate per­soanele ce­ au cumpărat o singură dată din aceste corsete sunt unanime în a recunoaște și a declara că á la Sirene, Paris sunt un adevărat ideal de Casport Elegant. Onorata clien­telă este rugată a observa bine pe fie­care corset MARCAU­­ á In Sirene, Paris spre a se feri de nu­meroasele imitațiuni ce se pun in vânzare. De vânzfire la principalele magazine din țară Reprezentant General pentru România Grunfeld â Harlat Ä Strada Srpărie se găsesc «numi la Soc. Ition. RomanaAe Gomert fost Nicolae Fehér [ C­îe — Fnrnonare­a Chirței Regrale» I București, Brfila, Craiova, Botoșani. Corespondent de limbile romînă, franceză și ger­­­mană, cu practică îndelungată, caută serviciu la casă comercială sau in­dustrială. A se adresa sub „Corespondent“, Poste­ restante, loco. Post ie Casier" Caută tînăr 30 ani, cunoscînd perfect engleza și romina, garanție 30.000 lei. Caută loc casier sau încasator la orice casă sau întreprindere. Oferte sub: S. K. la Agenția Emil Melbert, Str. Sărindar No. 4. CASA DE SCHIMB 1. FIIXEL1 București, Strada LIPSCANI No. i Noul Palat Dacia Cursul pe ziua de 16 S­iembrie On mp. Vină 4^7 Ignis amor. 18B8 com­. 90 90­ al 25 4%. . . 1905 a. b 99 90.. 9125 ao/„ Rentă internă 91 —|l 91 50 40/c Obsig. Um. fi BEnrești 88 50|­ 89 — 5 °/c „ vii, și Gamm­ale l0r — îoi 50 4’/s » .i, „ 93­ 93 40 5° c ier. Fnn: rurale 100 25 100 60 4°/, , . „ 88 50 89 — 5% . . b. Bn. 99 25; 99 50 5°/c . . Iași 95 75 96 25 5 °/. Bonuri Rurale 100 — 100 35 Ac. C. Jestională 4960­­ ,4980 — „ . .Asrncot. 532— 535 — . . Se. Bnc. 134— 140 — „ . Dacia Rom. 1030 — 1040 — . „ . Hajlnnala 1150- 1160 — öor.íval. kustr. 104 50 105 50 Mărci germane 1­3 501 124 — Banc. franceze 100—1| 100 50 | italiene 99­—1 100 — „ Infol. hirtii 265­—1| 269 — Dr.AJMJOT De la Facultătea din Paris fost elev al profesorului fam­mer Boalete de Piele și Sifiu­s BOALELE TpAEULUI Calea Victoria! 120 (lingi ți:. i­ L)‘ TELEFON 29 Consult: 8—10 a. m. și n. m. VIȚE ISTOITE Cele mai bune varietăți de vin și de masă pentru țara noastră, cum și vițe de 2 ani, pentru îm­plinirea lipsurilor. Pepiniera Gopăceni A se adresa D-lui Al. Ciurcu 13, Str. Labirint, București. Hr un Specialist pentru­ faceri, Boilere­hm și Bhtirurgicale Specialist iu:

Next