Dimineaţa, septembrie 1919 (Anul 16, nr. 4790-4819)
1919-09-12 / nr. 4801
ANUL XVMea. — No. 4801 Ultimele faze ale crizei politice Cele două consilii de miniștrii de la Sinaia Sârbii au semnat tratatul c u Austria Aliații și atitudinea României SINAIA.—Azi la orele 1 a avut loc un consiliu de miniștri la Mănăstirea, sub prezidenția d-ln Brătianu. La acest consiliu, au luat parte d-nnî miniștrii Al. Constantinescu, Duca, Văitoianu, dr. Anghelescu, Mârzescu, Feteleide, Buzdugan, Idodet, Maniu, Goldiș, și Cr. Cicio Popip, venit ca un tren special. * D. Bără«astu, a făcut o expunere a situației în legătură cu ultimele deciziuni ale Conferinței și a făcut un rezumat al lucrărilor delegației noastre de la Paris, conchizând că așa cum se prezintă tratatul de pace, semnarea lui este imposibilă. D. Gold's a spus apoi că est e pentru un guvern de încercare, compus din elemente din toate partidele. Consiliul a luat sfârșit la ora 1 și un sfert. La orele 5, va avea loc un al doilea consiliu de miniștri, sub prese Stafia regelui, la Castelul Peleș. CONSILIUL DE LA CASTELUL PELEȘ SINAIA. La orele 5 a avut loc la Castelul Peleș, un consiliu de miniștri prezidat de rege, la care au participat miniștrii soți. D. Brătianuu a făcut din nou o expunere a stuatimei creată Rostul niei de atitudinea aliaților față de noi și a făcut unele comunicări în legătură cu semnarea tratatului de pace. . Consiliul sta sfârșit fără a contribuit cu ceva la clarificarea situațiunei. SÂRBII AU SEMNAT PACEA O telegramă sosită ani, anunță că delegația sârbă a semnat tratatul de pace la Saint Germain. Ie altfel, după o notă publicată de Le Temps cu data de 5 Septembrie, se putea prevede acest fapt. Nota în chestie, care emana de la cercurile autorizate sârbești, spunea că Serbia nu înțelege să rupă legăturile sale cu puterile aliate și în consecință va semna tratatul de pace cu Austria. CLAUZA CU MINORITĂȚILE MODIFICATA PENTRU SÂRBI In legătură cu aceasta se anunță în cercurile bine informate de aci. că Setai* a obținut o importantă modificare a clauzei privitoare la controlul minorităților. După noua redactare, controlul minorităților se exercită în Serbia numai asupra regiunilor liberale. MISIUNEA D-LUI CLERK După cum se sfidă trimisul conferinței. d [UNK] Clerk sosește mâine. Joi- Despre misiunea dlui Clerk, cercurile diplomatice de aci cred, a ști că ea se referă numai la Chestiunea Budapestei. Nota pe care o aduce diplomatul englez nu se ocupă decât de ocinaimea noastră și de rechizi tileni. O DECLARAȚIE A D-LUI TAKE IONESCU D. Take Ionescu, primind azi pe mai mulți ziariști, le-a declarat: —. Poliția d-lui Brătianu îmi pare o politică din cele mai stranii Ele agită pe chestia externă pentru a face din ea o platformă de politică internă. ÎNTREVEDERI Azi dimineață a avut loc o consfătuire între d-n Maniu și Brătianu, înainte de consiliu. Seara a avut loc o altă consfătuire între toți miniștrii turificurilor alipite. După consiliul de la castelul Peleș, tot1 miniștri prezenți au fost invitati la un ceai, oferit de regină, în castelul Pelișor. La expunerea pe care dl Brătianuu a făcut’o în consiliul prezidat de rege, d-sa si-a exprimat încrederea în reușita politicei sale de rezistentă____ GROSS. PROTECȚIA MINORITĂȚILOR IN SERBIA SI ROMANIA Lyon. — L’îîomime-Lbre“ spune Consiliul suprem se va întruni azi și va continua examinarea tratatelor cu nouile state prevăzute în condițiunile de pace remise Austriei. Aceste tratata trebue să fixeze măsurile destinate să protejeze în special în România și Iugoslavia, minoritățile etnice sau religioase, precum și clauzele speciale asupra tranzitul și navigației. BECE ME SEMNEAZĂ ROMANIA — Lyon» 9« — »La Pefest Ja sárra ®!“ credea și că delegația romiârnă va remite astăzi corasiliului suprem o notă, în care guvernul român expune metivele pentru care nu poate consimți să semneze tratatul cu Austria. Refuzul său este motivat de clauzele tratatului relative la protecția minorităților și la Lifcertatea trafozistului* INTRE ALIAȚI Zarul englez ..Morning Post" publică o lungă corespondentă a trimisului speciol la Pars cu privire la Româna și la iscarea Pace". Din interesantul articol extragem următoarele pasagi : O amuzantă parte a stuatiei este aceea a aerelor de detașare ce la presa franceză cu privire la ultimatumul trimis României. „Echo de Pars" scrie că Franța care ocupă cea mai expusă stuație dintre toate națiunile de pe continent nu poate dor să-și vadă mărit n umărul dușmănior. După ziarul,Eclarri a responsabiltatea ultimatumului adresat Românie cade asupra dlui Tancur, el a fost acela care a citit în ConsTu raportul autoritățor militare engleze din Budapesta asupra rechizi’ilor ce continuă mereu Din artcolul corespondentului englez reiese că Franța vrea să se degajeze cu totul de responsabilitatea ultimatumului și a trimeiezei d-lu, Clark în România, și conclude că această întorsătură a lucrurilor e cel puțin amuzantă. Ma departazaixul englez vorbește despre scrisoarea d-lui Hoover către Consiiul suprem în care cere ca toate mașinile, materialul rulant al drumurilor de fer din Ungara ce au mai rămas să fie puse sub controlul Conf ,Hűnui Economic suprem. Scrisoarea sa fost adresată comisunei de reparatiuni care o va studia. Uf ;• * o mijloc necesară meninereuniei . * Lyon. —Toate ziarele franceze* sunt unanima în a recunoaște că România are motive excelente ca să nu semneze tratatul cu Austria- între altele articolul 60 în care Româna este invitată să accepte dinainte cu ochi închiși dispoziunile pe cari puterle zise -principale" vor socoti necesare" pentru ocrotirea minorităților,ibertatea transfulm și un regim echitabil pentru comerțul internațional apare tuturor ca foarte greu acceptabil, pentru o țară care are sentimentul demnitatei sale. Marele puteri vor găsi negreși că e foarte rău să ii se impună angajamente la fel. Cne va avea deci curajul să arunce cu piatra asupra României? Ziarul „Paris-Mid ” spune că Româna are motive puternce ca să nu semneze. Dar riscă să piardă prieteni, cari pot să fie foarte utle într’un vicor apropiat. Chestiunea Basarabiei nu este încă fixată și nu e momentul de a nu spune, nu Franța care o susține, ci alte puteri mai puțin Irun rate asupra rolului cistal în răsăritul Europei. #Lyon. IO — Zarul Italian ..La Sena“, din Mlan. Solicită pe Ti’ttonî, pentru dorința sa de a întreține cele mai bune relații cu România. Toți italienii ar trebui să lucreze pentru o cât trei Intimă apropiere. ..Popolo Romano", aprobă atitudinea energică a lui Tritoni, care a refuzat ca raporturile asupra Banatului să fie riscuzate de Conferință, înainte de a fi ascultat delegații români. După „Iaolol", din Neapol, primejdia unei restalirăr a fîabsburgior, este încă latentă. Trebuie deci luat în seamă concursul amical al Românei, care are aceleași interese ca: Italia, în chestiunea aceasta, nu se" știe PARIS. — Mâine la orele 10 ziva avea loc la St. Germain sub președenția d-lui Clemenceau semnarea tratatui cu Austria. România făcând cunoscută intenssunea ci de ar semna cu rezerva privitoare la protecția minorităților și consiliul suprem refuzând această rezervă, nu se știe încă dacă România va semna tratatul. * «i Corespondentul Hr .Morning Post" din Paris scrie următoarele: In unele cercuri reci calc de aci se spune cu insistență că tr miterea ultimatumului în România nu va servi decât ca un ..a tent“ dorit în mâinile daislui Brătanu, în vederea alegerilor v,iioare. Cât despre efectul ce va avea această hotărîre a Supremului Consiliu, în întreaga situate a Europei e prematur, să o profetizăm. Părerea, franceză e că ,,un grup întreg compus din Polona., România și poate Ukraina e pe punctul de a se detașa de Vestul Europei din pricina ultimei gafe conisă la Paris și Supremul Consiliu ar trebui să tină calea de 4 PAGINI as Ban? »mwäriil 4 PAGINI NICI 0 DECÍZÍÜNÉ IN CHESTIA ROMÂNIEI Lyon — Consiliul suprem n’a termat redactarea răspunsului la nota privitoare la articolul 61 din Constituia germană. Nici o deciziune n’a intervenit în chestiunea României, nici un fapt nou nefiind adus la cunoștința consiliului. DUPĂ SEMNARE Nauon. — Cancelarul de stat austro-german Renner se va intoarne la Viena imediat după semnarea tratatului de Pace. Ca gfrant al afacerilor Republicei austriace va rămâne Eichiot cu câțiva membri St.-Germain pentru a menține legătura cu puterile Ententet. Adunarea națională austriacă va ratiW a tratat U la sfârșitul lunei Septembrie- Se va încerca formarea unui monsterio concontrare in care vor fi reprezintate toate partidele din Adunarea Națioistă. Cancelarul Ronner nu intenționează schimbări radicale în minister- totuși ministere armate, va fi încorporat, ministerului de interne. Deoarece prin tratatul de pace se exclude legătura Austriei germane cu Germania, procesul de constituție prin care Austria germană trebuia să facă parte din Republica germană este anulat Prin urmare noua constituție austriacă va prevede pentru republica austriacă un președinte propriu ca șelf al Sfatului- Un om de prisosj M’am ocupat de tmăzi de cazul •unul muribund necunoscut, așezat într'un cărucior, pe sf*. Tr'nstăt&r, pentru care nu s’a putut găsi un loc într’un spital unde să-și poată da sufletul. Nenorocitul a înțeles în cele din urmă că este un om de prisos și conntinuând să trăiască creează serioase dificultăți calităței publice, care nu știe ce să se facă cu ei. Nenorocitul a murit o astă noapte tot în stradă, în căruciorul lui, acoperit de sdrcnțe. Ca ultimă ironie, moartea lui a fost vestită locatarilor de pe acea stradă de o ceată de cheflir, care după miezul nopței se întorceau acasă. Asistența publică nu a fost deranjată din somn. Cadavrul nenorocitului a rămas în stradă până a doua zi. In timpul nopei el a fost despuiat de sdrențe, de tot. Până și roțile căruciorului în care se afla cadavrul, au fost furate. P. S. — Pentru cei care nu cunosc destul de bine gradul nostru de civilizație, precizăm că faptul nu s’a petrecut la Stambul, ci în Capitala României Mari. Primar de operetă Lămurirea pe care încearcă s’o dea Primăria Capitalei în privința lipsei de păine, este cel puțin ridiculă. D. Emil Petrescu ne spune prin comunicatul său oficial că,dela început administrația comunală și-a dat seama că brutării,cei vor putea fabrca pâinea necesară“. Și atinici ce măsuri s’au luat? Răspunde tot Primăria: s’au făcut adrese ministerului de interne- ministendar de industrie și Manutanței“. Va să zică într'o chestiune atât de importantă ca aceea a pâinei d. Emil Petrescu et Comp. s’au mulțumit să trimeată niște simple hărții prin care să se constate o stare de fapt. Se poate o măi mare anarhie ? . Dar ce însemnează a te meriji de ceva decât a căuta să prevezi și să iii măsurile necesare ? Unsa de pâine, mai spune Primăria, se datorește faptului că brutarii n’au avut făina necesară și aceștia n'au avut-o fiindcă nu ie-a trimis-o Sindicatul! Dar care ar fi fost rolul Primăriei încă de acum 2—3 săptămâni decât acela de a se informa da numărul brutăriilor, de al lucrătorilor brutari, precum și de stocul de făină necesar pentru pâine. ACu:im după două zile de bătăi și de nemancare îndrăznește comuna să ne spună că nu avem făina necesară ? Se poate concepe o mai mare bătie de loc ? Și când te gândești că această administrație și-a făcut în atâtea rânduri profra incapacitătei sale și nimeni nu a reacționat, nu este decât o concluzie logică: avem primőria și administrația pe rege o merităm ! In alte țări, în alte orașe, asemenea primari de operetă de mint ar fi fost goniți din locurile unde s'au cocoțat! ontra cenzura și a stârei de asediu Parisul țărădeac și munc!t or din Iași a trimis regenci următoarea telegramă: Comitetul central al Partidului Țară, oase și Muncitoresc din Moldova cere respectu s Majestăței Voastre suprimaxil Conzure1 și Stare* «se”ase tiu cu cel Puțin 2 lu0! inainte de ciorinare 10legorilor. In împrejurările Bre*e și mărețe, prin c»rl 0m trecu-o* poporul românesc a dat CU Prisosință dovada «le scrisă și de conștiința datoriii, Ca să nu mărită a R r'tat ca om“să I« conștientă în mîine“tic istoric când e vorba «te alcătuirea unei constituante care să Infăpuiască letbiniele dorind ațe tuturor, către o viață "ouă și dreaptă- Ca încătușarea conștiinței cu iui pu verii și CU O administrație șatr,npîcg dg partid, mi poate fi vorba de o exprimare sinceră a dorințelor țării- O assm8not procedure nu e vred'd că «*8 timpurii« în care trăim nu atinge grav sontimentul înalt de depiniinte csățene«scă. După cum cuvântul Mesiâței Voastre a fos* dieter v în r‘te momente arde, tot rș» ne punem ș* avum nădejdea în înaltul simț de dreptate al M«Jestăței Voastre ce “veți înalta ehe, mare Jea îin Părintele deopotrivă al întregului popor românesc. Primaryl w ciMîe . In comunicatul apărut astăzi al primarului Capitalei, se susține că primarul nu este obligat decât a fixa prețul pâinei si a supraveghia funcționarea fabricațiunei iar nu r se îngriji de îndestularea populațiunei. Legea pentru organizarea comunelor urbane din 31 iulie 1894 art 99 grăește. Măsurile de poliție comunală se aplică de primar conform legilor și regulamenteor. Ele au de obiect al. 4. Asigurarea ÎNDESTULAREA obștei cu articole de prima necesitate: pâine și carne- Acționari fără acțiuni Se știe fulgerătoarea scădere ce a avut in ultimul timp ricțiunîle Casei Rurale. Hotărându-se exproprierea moșii Casei Rurale au fost trecute Satului astfel că benefc ie Pe care 'e scontau acționarii s'a u evaporat într'o S'ngură zi 1 Lucrul cel monostim însă s’a petrecut acum câteva săptămâni ;a adunarea generală când s’a constatat membrii consiliului de Administrație «U mai aveau nici unul n!C‘ o acțiune-Ce se întâmplase ? To iți' se vânduseră cu ~ z'le ma! în 3inte ]a cota «le 2000 'el. ----------- -mgi » mu— -------- Ca la noi la nimeni Noul aranjament pentru aprovizionarea Capitalei cu pâine are evident multe și grele lipsuri. Negreșit că nu se poate organiza imediat um serviciu complect și suficient dar ceea ce se petrece în actualele împrejurări este aproape de necrezut și tot și e sfânt și adevărat! D. bridar Iany Zică din str ?f. Ion Botezătorul (Cartierul Veseliei) aseară (Marți 9 I. c.) la orele 7 a scos un cuptor de pâine. Mulțimea flămândă aștepta. Dr. d. Zică a refuzat să vândă cuiva o pâine. Un cetățean cu o casă de copii a alergat la circumscripția IlI-a, unde se afla de serviciu de subcomisar Dumitriu După lungi pledoarii cetățeanul a reușit să obțină următorul bilet cu ștampilă și iscălitură: D-o Zică Băl acestui om. Pâine. In asiăseară că nu are ce mânca. Dumitrin Ca la noi la ament ? In joc de un proces-verbal dresat după toate cerințele legei, d. Ianu Zică este rugat să-și facă pomană cu un om care moare de foame. Dar faina i-a fost acordată de primărie pentru nevoie publicului, dar secția este pusă ca să respecte și să supramineze dispoziunile legei. Nimic. In aceeași seară mulțimea flămândă care făcea coadă în față acetei brutării a prins pe umil care căra pâinea caldă cu sacul din pră^ălia brutarului. A urmat un scandal monstru. Brutarul striga că pâinea fiind „munca lui“ poate face cu ea ce vrea, iar secția respectivă nu vedea și nu auzea nimic din cele ce se petreceau. Și când așa se petrec lucrurile la câteva zile după libertatea acordată bi ptarior, ce o să mai fie când actiști brutari vor vedea că nu primesc nici o sancțiune peutru abuzurile ce săvârșesc ? Dair, sunt multe asemenea fapte văzute și știute fără ca cei în drept să se alarmeze ! Vom vedea și sfârșitul acestui cântec. ^ ^ A. Mar. Salnîare- 3Iei tierzasnna revo*luționară • S'biu __D>n Berl'0 se anunță că gu. •crIui german continuâ s ă ia seri>se măsuri împotriva sPa:'tachișt'l'o r și socialiști;OT. itMlftp^tuleați astfel posibilitatea oricărei mișcări spartachis o să se excludă. Măsurile au fos' Propune și executate de N ° ske, care se sprijină de credința nestrămutată a tru pei ° r. (Agenția Daci0) Vineri 12 (30) Septembrie 191& Represalii contra Simplonului Ce spune sârbii de operatiunile lor !------ Telegramele sosite presei din Capitală, coroborata de faptele povestite de călători ce veneau în țară cu Simplomul, în chestia reținerea cotatelor și legajelor,. a făcut o adâncă impresie în cercurile diplomatice din Captală. Suntem în măsură să arătăm cauzele adevărate care pun în lumina realității această chestune, în care este angajată onoarea statului sârbesc—aliata Antantei și decamnica noastră de arme. Faptele se det’arm dintr’o sursă diplomatică și ele au făcut obiectul unuei discuțiuni la care d. Marincovici, geniul diplomatic al Serbei a luat parte, dând amănunte interesante. i In primul loc d- Marincovici desminte că ar fi vorba de fapte reprobabie. d e la mijloc un simplu act de diplomație mai bine zi e vorba de un conflict, sau cum s’a exprimat d-sa în limbagiul diplomatic ..o neînțelegere regretabilă și de sperat, trecătoare“, între Serbia și România. Intr’adevăr România s’ar fi obligat să dea Serbiei, locomotive și alt material rulant, precum și cărbune, fie din minele din țară, fie din Petroșani. Serbia recunoaște că Româna nu poate da locomotive și material talant, pe care nu le-a obținut, însă jignit din vechiul regat și cărbuni din Petroșani ar avea putința să dea. Diplomul de la care deținem aceste știri, adaogă cu oarecare fineță ironică: „Precum vezi guvernul sârbesc, imită pe cel românesc, face operă de.... rezistență“* D. Marincovici a asigurat că nimic din bagajele și coletele reținutei pe teritoriul sârbesc nu s’a pierdut și îndată ce România își va ține angajamentul și Serbia va ști să fie o amică sinceră. Până atunci publicul neviovat suferă de pe urma acesta! „neînțelegeri diplomatice“. Dacian ----, min »*«1» reptarea transporturilor internaționale LUCRĂRILE CONFERINȚEI DE LA PARIS. UN TREN. LONDRA-BUCUREȘTI Paralel cu lucrările conferinței de pace, lucrează la Paris o conferință pentru regularea transporturilor internaționale, care este prezidată de ministrul lucrărilor publice franceze și la care participă și România ia parte contractantă prin d. inginer Caracostea de la C. F. R. Conferința, ale cărei dezbateri au ținut mai multă vreme a elaborat o convenție, care regulează transporturile internationale de căi ferate și cari până acum erau regulate de convenția de la Berna care acorda serioase avantagii Germaniei și Austro-Ungariei. In această convenție au fost prevăzute în primul rând cele două mari trenuri internaționale europene, adică trenul Simplom. Paris- București și trenul Londra-București prin Varșovia- Conferința nui a admis propunerea făcută în cursul dezbaterilor de a se atașa la aceste trenuri și vagoane de clasa II și III De asemeni nu s’a admis atașarea unui furgon de bagaje la trenul Simplon. Convenția elaborată a fost trimisă spre ratificare tuturor guvernelor contractanta. Germania, Austria si Ungaria nu vor putea beneficia de avantagi acordate de convenția statelor aliate contractante. I I. P. [6 și prîetesa Lissaî Lai Cu toate cele semnalate de n’t nimeni din cri în arep*, n’ci un delegat al Ministrului l’c Cui'», nu a făcu* vre’o cercetare, nu a u0* vr’o măsură față de specula și de scandalul nemai pomenit care *e re rece la liceul Lazăr. Prin'mn zinta "bumărie tasrism* și viz'ta de ale Părinților revoltați câtora fără măcar 0u e mai inv<>. ca motive b 6c cere de la ° braz ț 'Xa dg 500 rte ta* Pentru înscr’ei'ia'coni'lor In liaeu Eri un tânăr care « făcut clasa VI-« «nul trecu' nn ac es' i'ceu. a venit tremurând de indignare să ne spue că nu au voi' să.l înscrie sub n ici un pretax* P.V'ă, «n va «taparte cei 560 de Iei pretur stabilit "nul ă8'0. Stab''*' d& ctae pentru c ® ș* în ^ cu« Prof«'? In numele ° Pintal pnduce rev ® l*»*â care nu înțelege cum s e poate e0 pe 'impurita asta a. sPecut*. jnfuj neom01’"3 să se introducă, chiar în școlta plătită odată cu banui ce'ătenilor întrebăm și avem drept u!șă "i *e răspun«să ti'țe, admite, d.nui ru'n.s'ru «1 Instrucției <iespre tax ®on ® 10ană ce se pretinde la liceul Lazăr- Cine, și î" ce sen» încasează forța' fără “tal 0 ta prenta* un decret, »ce ș'i bani la o școrlă cunoscută gratuită întotdeauna? Vom reveni. Ce mănâncă publicul Azi s’a vându* Peș'o în pescăriile Satului din piața Sf. Gheorghe. Bucu*ria ma re pe cetățeni care s’au repezi să’și mai varieze me"u-ui- M*l cu seamă că Peștele în țara noastra 1“ ciuda Dunărei albastre a bălții*r ș* Mărei Negre. 0 ajuns un fel de trufanda_ S’a vândut în adevăr P ® șe, dar val_ in ce ha; era* Am avu* și noi prilejul să_i vedem adus în triumf de unul din cetățenii care l’au cumpărat Pe grăbi teta ca toți de altfel Putred și rău m'* roșilor așa de vedu încât d’abia se țineau bucățile Pe oase'® »p'năre'! Zău că nu ar fi făcut c'nste mesei d-lui Primar. Pentru bta'ul public încă se vede că e un căci 'n'e de k'tagram» s’au vândut. Iar dacă mâine.pol. mâ'ne v ° m ve<ta0 o creș'ere cu m›tatarg, în intoxicațiile« b ° l«b «i'n Capitală să nu ne mirăm. Că «taar s’a vândut poșta» Pescăriile Statului din piața Sf Gheorghe. Ful. — ■ ■ ———........ Acțiunea socialistă în Capitală . In cursul acestei săptămâni socialiștii din Capitală au organizat o serie de conferințe în Capitală spre a se lămuri punctul de vedere al partidului sociallst în politica externă. Astfel astășeară Joi, vor vorbi la filiala Laborator d. Flipescu și d-na Natala Oprescu. Tot astă seară vor lua cuvântul la fin Sala 13 Septembrie d-ni N. Lupu Kostaki și M. Gănescu. Sâmbătă vor vorbi la Clubul socialist d-nii Em. Socor și Șerban Voinea; la sala Grinta du la N. Vitejescu și Die Petrescu; la sala Măgurele d-nii N. Lupu Kostaki și Ninulescu, la suila Șerban Vodă d-ni Gheorghian și Mitrescu. —— 1 - # -TillBlBawnii _ Enver Psia își reia activitatea Salonic — D*n Constantine’l'>ta: Mc3, *afa Kemal Pașa ar fi in^eiat o ințelegere cu tătarii și kurzi pentru a năvăli în Armenia pent...] jafuri. Mustafa Kemal Pașa ia in persoană măsurile necesare pentru reușita acestei incursiuni Populația din Armenia a adresat că un sărutat american Naskeli din Armenia o cerere de ajutor Pentru carnații și trimeată trupe de ajutor pe de astă parte se anunță că armată de voluntari a lui Mustafa Kemal Pașa a fost împărțită în trei grupuri de operațiuni, dintre C"riuna Pste, comandată personal de Mustafa Kemal alt grup este comandat 'ta Enver Pașa' iar al treile grup de colonela Nurybey, fratele Im Enver care a reușit abia de patru zile să evadeze din închisoarea din Batamun'ta fusese depus de engleza Í Agentia Dacia). ’ V Ziarul „DIMINEAȚA" Primești abonament« ei. Leî 60 pe un an. Lei 30 pe șease hmî. Leî 15 ne treî font ABONAMENTELE SF PRIMESC la RâmJnî«f'*!if'ta*7iarHnul Afenereie ..ADEVERUL" ciment dușman, silit, la poalele muntelui, să înainteze sărind diar piatră în piatra. In drum spre Italia Osia Lasboda la Trieste Trecuse mai bine de o oră după miezul nopții. Obosit de drum Silmat de țăcănitul monocron, monoton și permanent al roților izbite de șinele de fier, adormiseri în fundul canapelei. Ofițerul croat și un ofițer francez din acelaș compartiment ațipiseră in ei binișor — când un ins zmând violent ușa cabinei, a care hutaui ne trezise toti. Mi s’a părut o clipă, după uniformă, că era un general din vechea armată a Habsburgilor. Era însă un simplu controlor, care verifica biletele Și pentru că protestam cu toții, că ne-a turburat somnul, slujbașul ne privi peste ochelari și începu o frază cu următoarele cuvinte: t — Bei uns in Oestereich.. . Sfârșitul mi l’am auzit. Ofițerul francez sărise brusc în picioare, și îl invită să închidă ușa pe dinafară, — ceea ce, smerit, controlorul îndeplini. Bietul funcționar. Tradițional și rutinar, el se credea încă în imperiul austro-ungar. Tot astfel, bătrânii valeți, credincioși casei pe care au slujit-o o viață întreagă, la dispariția stăpânilor, nu se îndura să se dezlipească de apartamentele, pe cîț i ei; aceiași migăleală respectuasă se îngrijesc mai depărte. Zorii zilei ne au surprins dincolo de Laibach- Deși urcam aproape abrupt, mașina pufăia voioasă și cu spor-Șiragul de vagoane se strecură ca argintul viu prin defileuri bogate în păduri. Viaducuri și poduri străbătute mai acum o clipă, apar după o curbă, ca în fundul unei prăpăstii. Șoseaua trece când deasupra când dedesubtul căei ferate, încrucișându-se fulgerător. Boarea dimineței e sprintenă și dânsa. Graiul locuitorilor de asemenea.. Cu cât înaintăm în spre apus, vorbirea capătă un tempo mai accelerat. — Și signore, Longatico! Longatico este noul punct de frontieră al Italiei. Uniformele verzui decorează goar și mișună prin împrejurimi. Un grup răsfirânduse după erarhie se urcă în tren- subit, compartimentele atât de morocănoase, iau un aer de veselie- Fie că fredonează, o canțonetă, fie că discuta cu vecinul, italianul,e rar de tot un ursuz. Dacă, timid sau rezervat, nu intri în vorbă cu dânsul, intră el în vorbă cu d-ta. Inteligent, și ea atare curios să știe cu cine are de a face, el este însă prea fin și prea delicat, ca să-ți trântească brusc o întrebare de indiscreție căreia rămâi surprins și jenat. Acel trio, care constituie interogatorul oricărui bun oriental — de unde vii? unde te duci? Ce vrei să faci? — nu-1 veci auzi de la un italian. Poltada în Italia nu e apar* najul unei mici oligarhii, și în vorbirea de toate zilele, aristocrat și țăran, uzează de aceiași formulă caracteristică: Lei, adică dumneasa. „Dumneasa afirma că.” ,Dumnesa e sigur că.... ?“ Așa ni se adresează și sergentul militar venit să cerceteze pașapoartele. Binevoitor temându-se pare că să nu ne indispună, vameșul urmează Controlul se îndeplinește, dar fără șicană; ordinea există, dar nu ca să închidă în staviiare viața, care prin esență e circulație- Circulația, iată exponentul unei civilizatii. Când Roma ajunsese la apogeu, drumurile care duceau spre dânsa formau un pienjiniș. In Europa și în continentele noi. Acolo e progresul mai mare, unde rețelele de căi ferate sunt mai dese. Prima călătorie pe ocean, ne-a aruncat înainte cu veacuri, după cum cu veacuri ne aruncă înainte circulația aeriană, — mâine, poimâine definitiv câștigată. Cu cât un popor sțr să circule mai repede și mai bine, cu atât "se găsește, din toate celelalte puncte de vedere, mai presus decât un altul, care se mișcă mai greu. Dar în Italia, trenurile merg, nu mo tăie. La San Pietro, garnitura pentru Fiume e pe peron și după cinci minute portenza ! Salutări reciproce se schimbă de la vagon la vagon cu o volubilitate specific italiană. Or fi de bună seamă și slavi prin Istria, dar la San Pietro, n’am auzit vorbindu-se decât italieneștelar Pe rețeta vesele ale celor ce se duceau la Fiume, cum ne-am duce noi la Constanza, se vedea limpede, că habar n’aveau sau nu voiau să aibă de toată truda Consiliului de Patru, ca să rezolve penibila problemă a portului. Ca și cum, înaintea slhtințelor consiliului, ei — chiarâseră de fiumen și italieni mult: — Fiume e italiana e ribarra ! Fiume e italian și va rămâne PRIN CARLO E destul să facă drumul la San- Pietro Monfalcone, să străbați fie și în goana trenului, massivul Carso, ca să începi a înțelege războiul Italiei. Un fost ministru în guvernul Marghiloman, formula nu de mult într’un cerc următoarea constatare pe care o redau aidoma: — Cei mai păcăliți din acest războiu. — spunea d-sa — au ieșit italienii, au cucerit pietroaie. Dar se este locul unia s’au adunat toate pietroaiele din Europa Și într’adevăr, munți întregi defilează la nesfârșit, construiți în bolovani munți rănoși, stâncoși, colțuroși și acoperiți cu verdeață numai din loc în loc. Pietraae pe dreapta* drumului, pietroaie pe stânga- Mari unele cât o luntre, modeste altele cât o albioară de copil, și din ce în ce mai mici până la cubn de pavaj, la piatra de șosea și ln sfârșit în boabe și pulbere- Semănate dezordonat de voia nature! neste tot masivul și adunata în forma de lungi paralelipipede sau de imense careuri de mâna omului. Case de piatră. Garduri de piatră, înalte de două ori cât omul, fântâni în piatră și drumuri în piatră Drumuri albe ca de var. Pentru aceste pietre Italia a sacrificat o bună parte din cei 500.000 de morți, pe Cari la avut în războiul Da! dar tocmai de aceea, însuși fostul ministru din carbinetal Marghiloman confirmă un dublu adevăr. Intâ’u, că obstacolele peste care a trebuit să treacă Italia, în războiu au fost fără pereche și în al doilea rând, că tocmai pustietatea ținutului, râvnit și cucerit, confirmă nevoia desperită de a distruge o frontieră strategică mizerabilă, în vecinătatea unei monarhii războinice. Când a ajuns la Cervignano, vechiul punct de frontieră al Italiei, în plină câmpie, îți reamintești ținuturile lăsate în urmă, înțelegi aceste adevăruri mai bine decât din toate studiile scrise. Habsburgii stăpâneau munții și defileurile porțile și cheile. De jos din vale, Italienii trebuia să privească mereu în sus, gata oricând, ca nu cumva să fie surprinși de atacul unui imperiu, prea,hranăret ca să țină seama de o alianță tactice. Ce manevre, ce desfășurare posibilă de forte ? Nimic ! Un singur detașament austriac bine tapilat după o stâncă intra decima un ro* Nabresina poartă urmele acestui războiu inegal. Ruinele sunt numeroase. Dar de jur împrejurul lor mișună o lume de arhitecți, de zidari și de gospodari, cari, mic și mare, femei și bărbați, lucrează fervent la restaurare... Prin tufișuri care vârăe coborâm vertiginos la vale. Deodată la fereastra din dreapta e imensă făsta violacee apare întreruptă de luciri de sidef. . ... ! — Mare nostrumi murmură im italian rezemat de graba ferestrei, la dreapta mea. In ritmul maestuos al forțelor cosmice, Marea își palpită sânii, de un albastru superb. Peste tot cuprinsul lor, cât tine lacla, bărcile și Imntrisonerile pescarilor se leagănă ca niște petale abe de trandafir, duse de un vânt șăgalnic. La țărm cu limbi vaste, însăși Marea linge picioarele castelului Habsburgilor. Alb si muteșterul o privește, aplecat deasupra-i de pe o fășie de promontoriu*. Trieste ! M. MIRCEA