Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)

1919-10-10 / nr. 4829

La poarta clubului socialist se plimbă o sentinelă. Un dorobanț cu cască de otel, cu arma în mână, cu consemnul, să sperăm, bine stabilit. Un proletar, dacă -i scoți uniforma, fără avere și fără altă proprietate de­cât puterea de muncă a brațelor sale. Ce păzește acolo modestul erou de la Mărășești, Mărăști, de pe Tisa sau din vre-un alt foc pe care soldații­ noștri lau trecut în is­torie? Patria e tu primejdie, se vede, în acel colț de stradă, în acea casă scundă și mohorâtă, unde totuși se răspândește cuvântul luminei și al nădejdei și pe ferestrele căruia­ răz­besc cântece pe motivul „Înainte“ sau faimoasa ..Internaționala“ care sperie atât de mult pe unii, cari uită că originea Marsliezei nu e mai pu­țin nobilă, nici mai mult conserva­toare ! De a­ceea s’a postat sentinela, care se plimbă cu­ pași gravi în sus și în jos si vede cum trec pe dinaintea eî, tot felul de oameni: tilr­rî si bătrâni bărbați și femei, oameni de muncă grea ca si dânsi când un P °arfă nu informa; oameni apăsați de nevoi si dornic! de o viată mai bună; oa­meni cari nu cer numai pentru dânșii o viată mai bună, ci ar dori să obțic mai multă fericire pentru totî semenii, lor­ Grozav­ani vrea să știm ce se petrece în gândul sentinelei de la clubul socialist, căci sub uniformă bate o conștiință de om — și cel pu­țin marele riport al progresului: cu­riozitatea, trebuie să producă efec­tele lui.Pentru noi însă sentinela de la clubul socialist, e simbolică. Iată libertatea întrunirilor în toată splen­doarea ei. Tată și libertatea cuvân­tului. Iată și menirea ce se dă oști­­rei, când nu se mai dau națiunei drepturile ei. Tot­uși dacă de la­ clubul socialist pornește o primejdie pentru actuala stare de lucruri, ea trece de­sigur Pe lângă sentinelă fără să fie văzu­tă- Ideile sunt scutite de vamă. Ele trec printre batalioane răstoarnă ziduri și iese chiar pe gaura aheei pentru a s­e răspândi ca pata de ani-de-Iemn-Ce naivitaii să crezi că sentinela de la clubul socialist ar putea opri mersul vremei ! Știri din Bulgaria rrecizunea Adunarea Nationale. *— Cu­tcnirî la granița sârbo-bulga­­ra.—Misiunea prințului Poris.­­Plecarea d-lui Teodoroff. — Pre­sa bulgară și conflictul Fiume. Sofia. — Marea Adunare Națio­nală bulgară a hotărât eri în Târ­­nova iscălirea păcei cu unde mici reforme in Tracia șî Dobr­ogea. HoTM •târârea a fost adusă la cunoștință ♦de grafic, regelui și Congresului păcei. *■ Ca frontiera bulgaro-sârbă, Su­­rcovo, au fost sângeroase ciocniri între patrulele bulgare și sârbe, cari au depășit frontiera din gre­­șală. Guvernul din Belgrad a cerut satisfacție. S-a deschis o anchetă. Un ofițer francez și unul american au plecat ori la Sukovo. 1 . D. Gesoff fost prim-ministru a lucrat ori patru ore cu prințul Bo­ris. Seara a plecat în misiune spe­cială politică la Londra. Primul-mi­­nistru Teodoroff pleacă la Paris la 10 Octombrie. * Presa bulgară ocupându-se de conflictul ita­lo-iu­go­slav­­ declară că sârbii nu au nici un fel de drept istoric asupra vechiului Fiume și coasta Dalmației cari de drept sunt italiano-ungare. Presa bulgară spu­ne că acest teritoriu să aparțină I­­taliei și nu sârbilor cari orbiți de fanatismul măririi tarei lor doresc acum să se bată cu toti veciiri. (Ag. Dacia)­ Adunarea generală a socialiștilor In vederea Congresului care se Va deschide Luni 13 Octombrie, membrii partidului Socialist din Ca­pitală vor tine adunare generală azi, .Toi, orele 8 seara, la ordinea zilei fiind: Discutarea programului congre­­ s«SS» in­ ii­gim (mc­ s~ NOUL CABINET ÎNCLINA SPRE NATIONALISM — LYON, 8­— Constituirea noului cu­­frin © 4 kire s’a făcut fo#rte rewric- Au R’«® v* înlocui Pe D»ma<i yeria. Cei do* m«m­br! mr’i ’mpT&nu­ ai comb***»­­Pun» guvernamentare sunt r*șM și Oje mai 1* externe și la război­ A1* Rie* și Resid, au deținut. u*ml portofo ® u| război djiuî­ celau­ portofo­­liul externelor tŭ guvernul lu* Tew­­fik, care s’a format în 1918­ î**tr’im mŭ m ® B­b când Poarta spera o coacă*®­­re cu Antanta. D*r Dj ® ipal mi inspiră decât o încredere redusă: "umor ® a sa î*să să se înțeleagă că A­* Pdza nu vre»­ să rupă relaț­un*le cu Kem:)! șe­ful mișcări* naționaliste din Asia­ Mică> 8 cărți* r ® bei%ne a determinat demisia lji patriad Ferid- DuPft unele *nforma­­■țiun*. în Turc*® Se vor face în curând PK'geri general­e­ ; ,■ 1 : Birourile vamale din Ardealul Banat Ministerul de finanțe a înființat în Ardeal birouri vamale în următoa­rele localități cu una sau mai multe sucursale: La Macău cu sucursalele la Macău P ° d și FeldeaC­ Orosháza cu sucursala Cutac, Seneșul Mic cu Cândoreș, Lădutiș de Cris, sucursala Cândorei, Balonul Ma­re, Să­p. Sărind cu­ sucursalele Porcea-Mică. Valea lui Mihai cu suc. Cerca-Mare, Berea­ cu sucu­r­­sala Cantonul 38, Samson, Nir Aden, Nir Bator, Tg.-Neamb­lui cu sucur­salele Trio-Pod, Vața, Arad, Sibiu- Cluj, Brașov, Oradea Mare. BIROURILE VAAIALE DIN BANAT Au fost înființate de acelaș minis­ter următoarele birouri vamate în următoarele localități din Banat: Orșova cu sucursaleie Ada-Kalh, Vârciorova, Drâncova cu suc. Svi­­nița, Moldova-Veche cu suc. Bal °a broasca, Bazias cu suc. Socomivaț si Ziarita. Milcovăț cu soic. Nic ° m­­­eu­ si Va>radia, CJopodia Marivita Modoș, Temișoara cu sucursalele: Gortani si Otelec. Inutili! Mantii al| int laialui austriac AUSTRIA DOREȘTE ALIPIREA LA GERMANIA — RESPONSABI­LITATEA PĂCII­­ RELAȚIILE CU STATELE VECIN­E.—AUSTRIA ȘI CHESTIA FIUME. Viena. 8. — Cancelarul Renner a primit pe trimisul special al ziaru­lui „Daily Telegraph“ și căruia i-a declarat că Austria se găsește­­ în stare de faliment, nu numai finan­ciar, ci și comercial și industrial. Numai alipirea la Germania sau Bavaria ar putea să o scape de piei­re. Vorbind despre tr­a­tat­ul de pace, Renner a declarat că, deși el a sem­nat acest tratat, responsabilitatea " Poartă adunarea națională, care i-a dat pleni­potența. In Austria mi se găsește un singur om, care să nu dorească din toată inima alipirea Germania sau Bavaria. Despre relațiile cu vecinii, Ren­ner a declarat că Austria va trebui să trăiască în primul rând, cu Ce­­hro-Slovacia în bune relațiuni. Des­pre politica Ungariei, Renner a de­clarat că este dubioasă și că Aus­tria nu mai poate găsi prietenii sincere. Renner dezminte că între Aus­tria și Italia, va e­xista o alianță re­­lativă la conflictul italo-iugo­slav Renner a declarat că­ sârbii nu au drepturi istorice asupri­ coaste­ Dal­mației și Fiume și că cedarea lor Italiei este pentru Austria un avan­taj comercial și industrial. (Ag. Daeia) Un meeting interns Cu tutiul ac»#». "«tim în :­LTntr»ns'­­ge'iint“ "dn 5 Octombrie a­­c­. "•Guvernn­ francez » hinerzis tn00» tingiri pentru Amii*s**e ° rg»*i'z1­4 «i­ confederația ge*<»r»să a rniinc'*, în s»* la ign­graro. SaV8>-8,16 Suflete păgâne... E ciudat să obsen’i cum se in­­trânge in multe din actele vietii noa­stre influenta atavismului Femeile mai ales păstrează iji­nu­tele eu-lui­ necunoscut și nepătruns multe și bizare reminiscențe atavice. . Am vi­sa­a mea scrisoarea unei necunoscute. Sub un pseudonim cam baroc- ea vorbește duios de prietenia pe care i-o inspiră un om absolut necunos­­­cut. Acel om trebue să fie cult, foarte­ cult- trebue să fie nobil, distins, bun• în sfârșit ,’necunoscutul" are toate calitățile și dânsa tine <mult să-i a­­traga atențiunea asupra umilei sale persoane. Scrisoarea n’ar fi meritat nici o a­­tenție, dacă ar fi fost un caz izolat. Dar, in ceea ce priveste sufletul femi­nin, casai e specific și merită aten­țiune. Toate tinerele fete romantice (și care, nu e?) nu găsesc calități de­cat acolo mare e necunoscutul. Ca sa j,**«* »“**“ »"frori QSreS­ adorați, tot astfel sufletul femeii isi creiază și acum, mici idoli pe car­e împodobește cu toate florile și iluziile, jertfind uneori liniștea unei vieți în­tregi idolului acoperit de florile adu­se prinos... . Când podoabele și florile s’au irosit in fata realitatei, păgâna iși vede ido­lul mut și hâd; decepția o copleșește 5/ viata e acuzată de toate relele pri­cinuite numai de o­ imaginație ne­­str­unită. Ori­cum păgânismul a fost de mult înfrânt și idolii figurează numai la muzee, cuminte ar fi ca tineretul fe­­menin să-și disciplineze sufletul, smul­gând din aripile imaginației atavice. Realitatea așa prozaică cum e să­răcuță, conține toate frumusețile și b­u­nătățile. Totul e să ai doi conducă­­­tori buni: cinstea și datoria. Intre ace­știa calea vietii nu duce la decepții, fiindcă ea alungă iluziile ca pe niște fluturi inutili. Și aceste zise, punem puncte STAN BOLOVAN Alienație mintală violentă O telegramă din sursă italiană, datată din Washington, anunță: Condițiunile privitoare la săn­ătatea lui Wilson sunt alarmante, mediocii familiei sunt preocupați. Pare a fi atins de o formă violentă de alienație min­tală. Ziarele spun că pre­­lungindu-se starea lui Wil­son, președinția va trece ad-interim asupra vice­președintelui Harshal. * Cu privire la boala președintelui Statelor Uniii, găsim în ziarul Morning­ Post“ următoarele deta­lii: Zguduirea nervoasă de care pare că sufere prezidentul Wilson aduc­­e mari servicii potrivnicilor săi. După toate știrile culese, în tur­neul ce l’a făcut de curând pentru a-șî susține părerile> starea lui fizi­că nu l’a ajuta,­ și de multe ori se clătina sub’ sarcina discursurilor ce a trebuit să tină. Persoanele care l’au auzit în mai multe rânduri vor­bind, spun că el se exprima cu mare greutate căut­ându-și cuvintele. In întreaga atmosferă care îl înconjura plutea senzația că prezidentul și-ar fi perdut puterea de a ține incordată atențiunea ceilor care îl ascultar*, în l­oc de obicinuita lui seninătate, de calm­ul cu care își ținea altă­dată discursurile, ci trăda fără de vr­o i­ritație și chiar violentă, ca și când nu ar m­ai fi putut să-și stăpânea­­scă de fel nervii prea încordați De câte ori începea să vorbească o făcea cu speranța și încrederea­— neîndoelnic că prezidenit­ul Wîlson are mare încredere în pl—că va pu­tea să-și insufle părerile celor­­ je fată și căpăta întreagă a­»rebare cu privare la tot Ce făcuse De Paris. To­tuși el nu a reușit să-șî întărească prea mult cauza și a fost­ silit, din pricina sănătate! slăbite să se în­toarcă ]a Washington-Starea d-lui Wilson deși nu e a­larmantă, totuși e destul de seri­oasă.. Iar doctorii hau ordonat cu stric­tețe să se abțină de la orice ocupa­ție intelectuală până când nervii lui vor i­eveni la normal obicinuit să se culce târziu- să se scoa­le de vreme, complectul re­­paos la care e supus azi îi va face bine. Numai membrii familiei au vot să-l viziteze și el a suspendat orice ocupație de afaceri, astfel că lupta politică în care era angajat e con­dusă acum numai de deputați­ par­tizani care sunt departe de a avea puterea și greutatea lui morală, in Lyon.­­Starea sănătate| preșe­dintelui Wilson continuă a se ame­liora. Boala lui Wilson 1 Campania electorală Consfătuirea partidului țărănesc ixpunerea delegaților pe județe.­ Agitațiile liberale La sate ceriiră țărăniștilor Azi dimineață a avut loc o impor­tantă consfătuire a partidului țărănesc. Au luat parte la această consfătuire delegați din toate județele tinde par­tidul țărănesc are organizații. Ședința se­ deschide la orele 10, ale­­gându-se președinte, d. profesor Po­povici-Lupa. D. Gingiea, profesor universitar, spu­ne cuvântul de salutare nouilor sosiți, după care se procedează la legitimarea delegaților. Simt reprezentate 15 județe Cu 43 de­legați. D-nii: Colonel Pleșoianu (Gorj); Ghinescu avocat, Drăgh­­ici preot (Te­leorman) ; I. Mareș țăran (Buzău) ; Vlădescu­ Albești învățător (Ialomița) ; I. Beldie învățător, prof. P­opovici-Lupa- Mih. Bădescu avocat, I. Răducanu prof. universitar (Tecuci); Gh. Popescu ins­titutor. I. Șerbaji țăran (Constanța) ; I. Preda țăran (Dolj); Costinescu. I. Dimitreseni Mircea Radu țăran (Brăi­la); At. Gaian- Madgearu prof. Acade­mia comercială, Țone (Covurlui) ; St. Morărescu, St. Popescu-Gâstești învăț.. Dr. Dinuiescu-Puiani- Al. Petrescu avo­cat (Vî­așca); col. Vasilescu, Șeitan, D. Popescu învățător, Voinescu-Sebastian, Cosâmbescu învățător, Gr. Șinta lu­crător mecanic, Iliescu avocat, Gr. Zamfir (Ilfov), Gh­. Giigiea prof. univ.­­V. V. Haneș prof. secondar, Spineanu, Gr. Georgescu țăran, P. Popescu-Ră­­cari învățător, C. Stanciu, N. Tudor țăranu (Dâmbovița); I. Mihalache, D. Brătulescu învățător, Hera avocat (Muscel); Dr. I. Jianu, ing. Sever Mo­­dâlcă- D. Forttmeanul învățător (Mehe­dinți­); D. Capetineasiu învățător, M. Ilinca avocat, dr. Berbecaru (Olt) și D. Enăchișcu (Argeș).­­ Se trece apoi la ordinea de zi care cuprinde 8 puncte. Vorbesc în diferite chestiuni d-nile Madgearu,­colonel Vasilescu, P. Popes­cu, colonel Pleșo­anu, Mocilcă- dr- Ber­becaru, Ghinescu, Mareș, Vlădescu-Al­­bești, Beldie, Galan, Morărescu, Spi­­neanu, Enăchescu, căpit. Voinescu etc. to­t arătând situația partidului țărănesc în diferitele județe precum și agitațiile nec­astde la cari se dedau liberalii la sate în campania lor electorală. Numeroși oratori arată între altele că în lipsa lor de scrupule, liberalii din Dolj, nu s’au dat înapoi de a fura sem­nul Secerei după buletinul de vot al candidaților partidului țărănesc. Deasemenea se relatează faptul că în Tutova o dizidență liberală, se dă drept o formație tărăni­stă, căutând astfel să inducă în eroare buna credință a ale­gătorilor Se mai discută chestiuni în legătură cu organizarea partidului țărănesc, în județele a**de Bu­curi s4i­ o organizare a sa proprie-Urmând apoi a se discuta punctul 3 din ordinea de zi. referito­r la abținerea sau neabținerea d'n alegere a partidului. a. Madgearu *a cel din4â­' cuvântul, de­­clarându*se pentru participarea *n ale­geri. Orele fiind înaintate, se hotărește con­tinuarea discut­ei pe după amiază la orele 3, * parisul țărănie ® ce socotind că "bi[e» rea de]a alegeri *r pr ®,indic*‹ intere­se’e țăranilor, a hot ărât în constabiire* care a avut loc­uri, participarea la ale­geri- Aliații vor debarca în Fiume San Paolo,­­ Imreje comen­tează cu amărăciune demersurile făcute de guvernul englez, pro­babil în urma cer­er­ii guvernu­lui american, să dea o hotărâre în chestiunea Fiume. Aceleași ziare ne informează că chestiu­nea se îndreaptă către o soluțiu­­ne, care ar fi ocuparea orașu­lui de trupe regulate în numele soci­­etatei na­țiuilor. ----­Conferințele Universi­tati­i populare PROGRAM­UL CURSURILOR Universitatea populară a căru* inau­­gu­rare a avut loc Mart* 7 i. c., va în­cepe seria conferințelor. Sâmbătă 11 i. c., la orele 9 seara in localul Asociat'c* Un*rea (calea V^odei 60) |'), 1- Theo­dorescu va vorbi despre tăblie si Evan­ghelie. * Programul cursurilor aceste* Univer­s'tați care umple un gol de mult res­ m­­ti* este următorul : Prof. H. Samielev*c*­­ L*4era­ttra ro­mână. Curs de higienă generală cu a­­pucat*!­ Conferințe asupra viețe* ș* nu­­‘urc* ome**ești, d­-rul Metz­elsohn. A**a­­tomia și fil­ologia omulu'; cursuri ți­nute de d. En­i Sanielev'c' geolog. Po- P'i'ca­ socială Max'm'liau San'elev'c'. Is­oria ibicra’-tirc* Pancetc, profesor L. Algaz>- Curs de lmba franceză pe**tru incepă'or; ?' ava ° sau­, fi­rul 13. Kanner. Literatura populară româna, dreptul constit­ut*onal, h*g*ena socială, aplicat*­­uni­ e electric'tăte*, rolul"­ de h­'m*c, ele­mente de drept c*v*l, corespondența comercală franceză ș* noi‘luni­­ de­­ co­merț. Limba­n'gleză, hoț*m­* de astro­­no­m­e, toate aceste cursuri vor fi pre­date de: profesor* ș* special'.?4*. Inscrierile au în cepu­t de eri 8 I. c la secretariatul Universitătei, s‘r. ăcade.­m­‘ei f>; î ntrc orele 9—12 și la Asoc'at'a ■.Unirea”, calea Victorie’ 60, la orele 8 a. Deschiderea cursurilor se va a­­siHila în decursul acestei săptămâni*­ Italia ratifică tratatul de la Versailles Lyon. — Corespondentul ziarului ..Petit Journal“ la Lyo­n!"-, fntegrafia­ză că în urma ultimului consiliu de miniștri!’ regele Italiei v*> ratifica astăzi chiar, tratatul de pace, prin­­t­r’un decret ce va fi întărit prin vii­torul parlament. * Criza din_Serbia t­ir­pul Presei din Belgrad comu­nică : După Informătim­ăe ce avem, Sto­­han Profited a început demersuri în vederea formării noului cabinet. Uniunea democratică a refuzat categoric orice colaborare cu un cabinet ce ar­ fi prezidat de Pro­fited. . . . Partidul socialist declină dease­­menea oferta de a intra în acest cabinet. Clubul Muntenegrean dă ca motiv al obli­nerei sale, faptul de a nu vor să colaboreze cu un ca­­biret de partid-Profited a­ obtinut insă adesiunea dubaim nasiona",* é f ostului partid croat al d lui Starîchevit­ch, actual­mente clubul iugoslav, al clericați­­lor sloveni, precum și a mai mul­tor grupări desidente­ Examenele dela Sf. Sava Am primit era sa rețineți« o d­eligatie de copif, reprezentând un ^run­ de peste 300 elevi ai liceului Sf. Sava, li­eati repetenți dafi afar­at din liceu. Ciupii ne întrebau pe tipi ce sa se­acă, pe ce drum sa aplice și un bâefaș de vre-o 12 ani, cu idili umezi de lacrimi, îmi spunea: „Tatăl meu a murit pe front și eu n’am­ cine «â'mi dea o îndrumare, i­ar pentru me­serie sunt prea slab“* i­re faxen» ecoul acestor mic­i nedreptăți și cerem ministerului de culte sa interzie și să le facă dreptate. ♦—— I —mni j mniw Un consilu superior pentru eftenirea tramvii In urma propunerii Co.i­ n‘s*m­­e* m*x- 4e de pe lângă­ Om­erț de­ comerț din București, se Proectează înființarea pe lângă u­'n'stem­i do *ndustrie ș' comerț a unui Cons*liu superior care să-și dea a­u­zul în toate ches tiun*!® în legătură cu­ 'efte a'res* traîiriu.i Co***4'*ul­v» »vd» între altele ș* atribuția de com's’une Pentru f'xarea prețurilor și va înfi*nTM U organe subart ® a’ne d ® 'angst toate Camer­le de comerț din țară. I** cons'l'u­v ® r f* reprezentate ur­­m­ătoare'c _ instituții : Camera de co m­ ® rț. L'ga **egoluiu* ș* *ndustr­e­; Cercul comarc*«! și industrial; Socie­tate« Un­u**e* *ndu’striaș­ ior; Asociaț** cereaiiști joj. șî Liga co nsum­ă­torilor; re­­pres e**tatâ cu un număr de membri @g,ai cu membri* asociați­lor de mai sus; în co**si!iu v^r figura ș* reprezentanț* ai ministerelor cum S' trei reprezen­tanți ai prese'­ OGLINDA ZILEI II.! Curtea Inilarțială D-te Pretectu­raf ® eu nu sunt vinovat, am denunțat in gazetă niște pungăți. .. va sâ zică, ai desvaluit sacrele de Staicii Opoziția și alegerile întrunirea de la Clubul conservator-nationalist O­scursurile d-lor Take Ionescu și Gh. Dobrescu Aseară, la orele 6> a avut loc la clu­bul conser­vator-naționalist o întrunire în cursul căreia d. Take Ionescu a ex­plicat atitudinea opoziției față­­ de ac­tualele alegeri și mijloacele de reacție împotriva­ ilegalitate­lor. D-sa a spus : DÎSCURSUT­ D-LUI TAKE IONESCU Am avut uneori copiăria să cred în libertatea alegerilor. Am intrat în Ro­mânia nouă și am găsit o situație mai rea decât în cea veche. N’a existat alta mai rea de la 1886. Comitetul pa­r­tidului nostru a hotărât­­ abținerea dela alegeri. Știm că e du­reros pentru toți cei cari doream lupta dar este o violare a Constituției și mai presus de toate a demnității naționale. Eu și generalul Averesc­u am cerut un guvern de coaliție. Prin guvernul de ac­un se încearcă prescripția tuturor ticăloșiilor săvârși­te­­ de liberali. Un guvern de coaliție nu se putea forma fără să­­ fe trași la răs­pundere. Starea de necinste întronată de­ liberali a făcut din România un in­fern. . Am a­dmis chiar un guvern de coali­­ție în care să intre și d. Ma­iorescu- Râmn­iceanu, bine înțeles cu anumite condițiu­ni privitoare la libertatea ale­gerilor. Am admis apoi un guvern Mari­u dar d. Brătianu consideră guvernul ca pro­prietatea d-saie și s’a opus. Liberalii au utilizat chestia externă pentru a disimula situația internă și a sechestra națiunea. Noi reacționăm prin abținerea de la alegeri. Aceasta se traduce prin abține­rea complectă sau, pentru cei siliți săi ia­ parte prin anularea voturilor. Afară­ de aceasta există atâtea mijloace legale de protest. La noi s’a practicat odată și refuzul impozitelor. Este și acesta un mijloc legal întru cât nu implică re­voluția. Am descoperit de curând că sunt un revoluționar- mi-ați spus-o liberalii. Ceea ce știu sigur este că această sugrumare a unui neam este imposibilă Și cea dintâi protestare o veți vedea la frații noștri de peste Cârpiți, în ziua când i vor vedea clar în­ polica noastră. Mi-a spus Vaida în Paris că ne credea înțeleși pe oamenii politici români să facem fiecare altă politică în jurul răz­boiului. Iată o dovadă că transilvane­­nii nu sunt încă inițiați în politica noa­stră. Credeți însă că oamenii aceștia au răsturnat tirania ungurească ca să în­dure tirania vintilistă ? Aceștia sunt o­­bscinații cu rezistența. Noi nu cerem ,decât restabilirea Con­stituției, pedepsirea celor ce au făcut ticăloșii de la 1914 până astăzi și întro­narea adevăratei democrații. Aceea în care nu e posibil unei elice să pună mâna pe viata, onoarea și dreptul cui­va. ( Ova­ iimi). DISCURSUL D-LUI DOBRESCU Ia cuvântul d. Gh. Dobrescu. După discursul șefului nostru, care ne-a răcorit sufletele, cați-mi voe sâ spun : „ N’a existat escrocherie mai mare de­cât aceea la care asistăm. Nici aceea a­i hereze, Humbert si a Băncei Națio­nale nu o egalează. Sub pretextul poli­ticei externe, suntem jefuiți de toate li­bertățile și supuși unui regim de afa­ceri și mizerie. Am aju**s nu* __ vechea reacțiune — să cerem alegeri libere și ei s­ă le es­camoteze Na] nu ne putem preta la complicita­te în această escrocherie. Vorbește apoi un meseriaș și întru­nir’ea se închide după ce­­ d. Jake Ione­scu anunță că întrunirile Clubului vor urm­a regulat în fiecare Miercuri. Pen­tru Miercurea viitoare ,kșa anunță că va explica felul în care s’au subtilizat libertățile interne, sub pretextul, situa­ției externe, " i­GL, sa nu sa mai folosească automobilele Statului în cam­­pania electorală Ministerul de int­erne a trimis ur­mătoarea circulară tu­turor autori­tăților care depind de acest re­scr. Primim dese reclamațiuni că au­tomobilele județului si ale celorlalte­ autorități publice sunt pu­se la dis­poziția diferiților oameni politici, în scopul de a face propagandă e­­lectorală prin județ.­­ Din ordinal d­lui prim-ministru, vă rugăm a lua imediate măsuri ca automobilele autorităților publice să nu fie întrebuințate de­cât nu­mai în interes de serviciu și numai pent­ru nevoile administrației jude­țului cunoscând că d. prim minis­tru este ierm­ hotărât de a pedepsi, cu toată asprimea, pe acei ce vor da automobilelor o altă întrebuința­­re de­cât aceai pentru care de au fost destinate. p. ministru de interne. (ss) colonel. Manolescu întrunirile socialiștilor din Capitala Ș' în cursul acestei săptămân* soc*"« li­ști vor ține afare întruniri în C&­­tijă în vederea congresulu* de Lun- L­a clubul social's4. Ia filialele Grivița, Ov*d'u- Măgurel­e, Serb 3** V ° dă, Pri­ cu« »U« și 13 Septembrie se vor ține Sâm­bătă seara întruniri l’a care v[r ]ua cu» vântul divih Socor, Io­o Mos covici, To­­ma Drag­u, Pă*rutescu, Pop, Ghemn ® t, colc. Dum*necă *miheața va avea foc o n«iar I**tru*>*re în Rad* Laborator Se va Protesta din **ou contra n-i­­­u Iubit reg'm ș­­i ilegalităților comise. O?zei socialistului Do­­b­rogeanu D A­- D'­brogeanu­, cand'da­tu­ par4*­­d,uh.l* Socialist 1» Prahova a fo­st ded­^­but arestat timp de două zil­e într’o co­mună ■d*n *cei județ, sub înv*nu*rea de a fi strigat la o opti­m­i­are nud''că cuv'nte ofen*ătoare 1* »dresa dinastiei După câre m^tem informați însă­]** mijloc nu e de cât repetare» șicanelor car* *se m­ac4­ că în a­junul alegerilor în țara românească. D- Dobrogeanu a fost liberat, *nt­en«, la**d.n-iBse însă proces Pentru vi ®» », vătată mai sus. 0. MarnMIomaa la Galați (Pî'U. f*r tsiefoK'C) GALAȚI, 8. V’ani romunk',"4 că ar' urma să sosească în focalitate­a Ai- Mi"rgh­iom’a*1' șe­ful partidulii* c01* •^ervator progres'st. D-83 a gogit­­, orei# 6 cu vaporul, veni­nd din Brăila, însoțit de d_n.ii B*rbu Catargi, fos* derutat. Andre* Copteanu» directorul zi­arului ,,Steagu'“ ș* Ciocârdi». L» de]>arcader, a fost întâlnim­»4 de care fruntașii ai parti<iniu* con_ servator­,t>rogresis4, ducându_se d*r © c4 la Club- Act »vocalul Crețe ® cu­. d*n bătrân*‘ conservatori, » m­ai bun sosit d­in Marghiloman. D. A’­ Maigh*roman mulțumește pe» h­ n^urări ș* î*> câ*ev» cuy***te »iată ce a făcut a_ga în 1918 pentru țară Del» c­ub "zistența s’a dus ]» resta­urantul gr»n*i, unde » lu«4 m^’n*. " r Trmw’ A Circulara guvernului către prefecți Ministrul de interne, a adresat o cir­culară prefecților de județe în vederea alegerilor pentru Constituantă, cari în­cep la 2 Noembrie. In această circulară, se cuprind' hr­str­ictism! explicări­' in ce priveește calea de urmat în apropiatele alegeri, ce se vor face pe baza votului univer­sal, obligator, di­rect, egal și secret.Se recunoaște dreptul de vot orică­rui cetățean al țării, fără deosebire de avere, funcție, cultură, naționalitate. Nu­mărul acelora care­ sunt chemați astfel la viața politică, este cu mult mărul aceluia, care a participat la vot» în ve­chile condiții Pentru ca cetățeanul să-și poată manifesta dreptul de vot, conform conștiinței sale trebuesc luate măsuri de către organele judecătorești și ad­ministrative, însărcinate cu aplicarea­ decretului lege electoral. De asemenea, partidele politice trebue să-șî impue o atitudine demnă, cu prilejul campaniei electorale. Până la terminarea operațiu­nilor electorale, se acordă libretatea in­trunirilor, sub rezerva păstrării ordi­ne!­ Va fi reprimată, conform legii stării de asediu, orice tulburare, prin orice mijloace, adusă ordinei publice, fiind considerate ca periculoase, atacurile contra coroanei, contra formei actuale de guvernământ, contra armatei, con­tra puterilor aliate precum și ațâțarea sa revoltă sau contra ordinei legale. Fiecare în parte, trebuie să vegheze, pentru asigurarea libertății în alegeri. Legea, prevede sancțiuni pentru r­oad, acele fapte, cari ar constitui n­eregu­­larități, ca dobândirea de certificate fal­­se, vinderea voturilor, abținerea de la vot, violarea scrutinului, etc. Cei ce nu se vor conforma îndato­ririlor impuse de lege vor fi supuși pedepselor prevăzute de decretuli lege electoral. Principala îndatorire a organelor pu­blice, este menținerea ordinei desăvâr­­și­te. Numai în modul acesta, se va pu­tea exercita dreptul de vot,, liber si nestinierirt. Autoritățile sunt direct res­ponsabile de buna ordine, ce trebue să domnească pretutiindeni. Circulara termină astfel: Chemat în fruntea guvernului, sub­ care se vor efectua alegerile pentru Constituantă, potrivit dispozițiunilor de­cretului lege electoral cu No. .3402, ce am avut cinstea a supune aprobarea M. S- Regelui în Noembrie 1918, am. toată încrederea că dv. veți aprecia ■importanța reformei, care schimbă fun­damental ,vechiul sistem electoral dând o fată nouă vieței politice în întrega Românie și că veți lucra cu toată râv­sa.­­Aplicar­e, dir stricți»*© . ■­țiunilor legale respectându-se principiile de liberta­te și ordine absolut necesară pentru ca alegerile din Noembrie să reprezinte cu adveărat voința țare!.“. întrunirea liberală din Brăila BRAILA. 8.— partidul liberal * ți„ nu* »zi la orele 3 luni ”, o intra­­**lre în saloanele clubului. D. LEONTE MOLDOVEANU, șeful partidului, a anunțat nou' înscrieri D. CONST. GABRIELESCU l-uând­ cuvântul, a explicat motivele de or­­din particular, pe**tru *»ru nu poate, să C.aodide^f, și a schițat O Per’ese parti­­dulu* liberal­ D. I PARASCHIVESCU. fost Prim­ar,dur "t, primar, a făcut o pa­­ralelă între politica române­ască * Partidului liber"] și politic» partidelor de opoziț'® Pe ca re a numit’o politică de platitudine. D. LUCILIU OPREANU, s’a ocupat de problema rolnăițăro* Bravei % Punct de vedere economic, arătând ri­tul ne c[re viitori* reprezentanți d­. Parlament î] vor avea sub »cost­ra„ port. D- BAL.­BAN BALABANESCUT *­duce on­ig'* partidului l­ber»* din parM *C» țărănime* în numii ® căre­a can­didează. D. LEONTE MOLDOVAN a vorb* de nolitic» urmată de paridul liberii în afară și în lăuntru, denunțând politica opoziției c» o politică streină, intere»­selor țării­ in urmă a expus greuta­­­ț*ie prin c»re a­­r ® rii­­­ulminist»ț'a li­­be ri­ ă Ioc ® să spr © » face fața tuturor nevoilor populației întrunire» s’a terminat la orice­­ scară­ __ Marcel Campania electorală în­ județul Constanța CONSTANȚA, 6 Octombrie.­­ Cam­pania electorală în județul nostru este destul de penibilă, pentu unii liberali ca d. Alimănișteanu, intitulat ca șef al acestui partid, care nu se prezintă în fața cetățenilor cu nici un titlu la re­­cun­oștința publicului, decât acela, că trage profite­ frumoase, prin banca d-sa­­le, d*n n­evo*]a oamenilor. D- Arimfăiu­șteanu fiind destul de me­diocru ca intelectualitate șî nea vâna nici o suprafață politică, a recurs la serviciile funcționarilor publici, cum este doctorul Mărgărin4, care în timpul ce orașul este bântuit de diferite boli contagioase, d-sa însoțește pe directorul Bancei Românești în campania electo­rală prin județ — cu automobilul Came­rei de comerț —■ neglijându-și postul său de medic șef al orașu­lui pentru care este platit de stat. Nefiindu-i suficiente cunoștințele d-lu­­îtr* Mărgărit, d- Alimănișteanu, nu s’a dat înapoi ca să atragă șî pe adminis­tratorul financiar, în opera de înșelare a publicului, defăimând prin sa*e, pt Gen­eralu­l Averescu» fără a putea șt­iic* ceva din populritatea marelui general. De alt­fel într’o corespondență pre­cedentă, am­­ arătat că sen­­țiunea di­n partidul liberal local, a luat o formă foarte acută, deoarece toți intelectualli, care nu se puteau manifesta din cauza oamenilor de afaceri, au urmat pe­e Ion Roman, singura personalitate poli­tică ce mai rămăsese în partidul li­beral-Credem că prin menirea d-lui Gh. V. Calini, un integru magistrat, ca prefect al județului nostru, se va pune cap­ r tuturor­­ abuzurilor și mârșăviilor ce­­ comit candidații partidului liberal, prin funcționarii statului, în vederea cegii .Meaana..­­ ' ' '

Next