Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)
1919-10-18 / nr. 4837
lnoi lake lenesen ikseende declarației PHmului-Ministru Provocarea Opositiunei Mărturisirea neconstituțonalităței guvernului Declaratiunea Primului ■ministru, se impunea să i se răspundă de unul di © eîiă opozițiunei-D-nul Take Ionescu a încredințat Dimineței răspunsul său, în cele ce »nnează: «— Declarația dini general Văitoianu cuprinde două lucruri: o provocare la adresa Opoziției și o dovadă că guvernul este neconstitut imed. Că d- Văitoianu nu și'a dat seama că mărturisește neconstitiuționalitatea guvernului, aceasta nu însemnează nimic. Provocarea la adresa Opoziției, este cu atât mai scandaloasă, cu cât vine din senin. Până acum n’a fost nici o întrunire, nici o manifestație, nimic. Care este deci, izvorul acestei provocări ? Dnul Vâitoianu-Brătianuu se teme de mișcarea opiniunei publice și,mai des se sperie de Congresul Ligei Poporului. Dumnealor vor să provoace o scenă sângeroasă ca cea din 13 Decembrie 1913. Aceasta este rețeta tuturor tiraniilor. Și, fiindcă a proectat o astfel de scenă, dmuir Văitoianu o am nuntă de mai ’nnainte ca să poată să zică mai târziu că, deși prove tită. opoziția a împins la turburări Speranța d-lui general, este ca intimidarea să oprească mișcarea mereu crescândă a opiniei publice Declarația d-lui Văitoianu explică pentru ce mișcarea opiniei publice e legitimă și cu neputință de oprit. & kt. general Văitarami spune că d-sa are mandat imperativ și că-i va executa. După aceasta, adaugă că este soldat și înțelege să rămâne soldat Dar d- Văitoianu merge și mai departe. D sa declară că, deși președinte de Consiliu al unei tun, cu regim constituțional, d-sa nu face politică. . Aceste declaratiuni ar constitui o adevărată aberațiune, dacă nu am sti că venirea la putere a dnu Văitoianu a suprimat regimul constituțional. Prim-ministru cu mandat imperativ, prim-ministru care nu face politică, ci soldărie, însemnează cu d- Văitoianu nu lucrează după Alia lui, ci din porunca regelui care este neresponsabil. Lăsăm deoparte ideia monstruoasă, că fiecare cetățean care ar fi violentat în dreptul lui electoral, că fiecare om care ar fi lovit sau insultat, ar datori aceasta regelui. Lărsâm, iarăși, de-oparte faptul că fiecare falsificare de buletine sau de urne, fiecare votare de morți, fiecare abuz ca și fiecare escrocherie electorală Vor pune De socoteala regelui, in contra căruia nu cu dreptul să te Plângi, fiindcă este neresponsabil. Reținem un singur lucru, mărturisit de d. prim-ministru, general Văitoianu. Dumnealui lucrează din ordin- Deci nu este responsabil-Cel care dă ordinul, e regele, care, după Constituție, este neresponsabil. Deci, în tara aceasta nu mai este nimeni responsabil. Lipsa de răspundere este caracteristica tuturor despotismelor. Constituția a fost suprimată, după însuși arătarea primului-ministru-Tot asa stă România astăzi si fată de străinătate-Guvernul lucrând din ordin, relațiile nu mai Sânt intre România si tările străine, ci, intre rege si țările străine. Orice notă s’ar da României, se adresează deci Regelui si orice răspuns ar da România, va fi opera Regelui. Și regele neavând răspundere, tara nu se va putea plânge la nimeni și în contra nimănui. Suntem in plin regim asiatic D. TAKE IONESCU mmmmnsrmammsis Medici și public Chestiunea stabiliri unui tarif pentru serviciile medicilor, a dat loc la o vie și pasionată discuțiune. Pe deoparte medicii au susținut cu impetuozitate tariful cu taxele lui exagerate, pe de altă parte voci chiar public au combătut unele, cu dreptate, aceste tarife, altele au respins însuși principiul tarifului, pe diferite motive, dintre care cele mai puțin întemeiate erau cele care considerau oarecum ca obligator pentru medici acordarea de consul tatălui gratuite. Intrebărei dacă medicii au dreptate să reclame un tarif, nu i se poate da decât un răspuns afirmativ. Fiecare muncă are drept la plată și nu este admisibil a impulse medicilor gratuitatea. Gratuitatea e o pomană și o pomană nu poate fi obligatorie. Dacă profesiuatea medicului cuprinde și o parte caritabilă, umanitară, medicul este și el om și trebue să trăiască. Inainte de a’i cere deci ca să facă pomană, treime să i se asigure existenta. E drept că într’un stat civilizat nu trebue ca cineva să rămâe fără căutare medicală, dar obligațiunea de a’i-o asigura nu incumbă medicului, ci societatea. Aci este nodul întregei chestiuni a tarifului medicilor. El trebue să facă parte din un întreg complex de măsuri pe e^ri societatea, statul trebue să le fia. Principiul fundamental al acestui complex de măsuri trebue să fie că medicul trebue să aibă siguranța ca oriunde se duc ® să presteze serviciile sale, va primi plata muuneei sale, fie de la, pacient, fie de la stat. Cu rolarul tarifului Pentru medici, este organizarea asigurărilor contra cazurilor de boală în așa chip, încât nimeni să nu rămâie pe din afară și dacă rămâne, să ducă singur răspunderea acestei negi3» jeote. Astfel numai omul care într’adevăr are în tot cazul cu ce plăti un doctor, va neglija să se în■crie într’o organizație de asigurare împotriva boalei. Asistenta medicală publică, cum o avem noi astăzi, e cu totul iisul ftefenită. Ea dă massa Cea mare, a populațiunei adică cea care dă si numărul mai mare de bolnavi, pe mâna câtorva medici, retribuiți insuficient si cu salarii fixe. Libertatea pentru asigurat de a-și alege medicul și retribuirea acestuia pentru fiecare consultatiune, — iată soliziunea cea mai bună. Această soluțiune realizată și tariful pentru medicii poate intra în vigoare. Se’ntelege un tarif rezonabil, nu unul inaccesibil pungilor mijlocii și care ar duce la realizări de beneficii exagerate- Căci dacă medicul, ca orice om, are dreptul la o rezonabilă răsplată a muzicei lui, totuși profesiunea lui e dintre acelea cari sunt de un așa interes social, încât societatea, statul au dreptul să le controleze și reglementeze în mod special. Un tarif rezonabil însă, nu e numai in interesul medicilor, ci și al publicului, căruia până acum îi lipsește un criteriu sigur pentru onorarea doctorilor. Cât despre listele negre, însăși numele acesta arata că alcătuirea lor ar fi o măsură care ar expune breasla medicală o probiului public și ar reclama intervenția legiuitorului. De altfel nici nu e nevoe de asemenea liste. Cei cari având mijloace, nu plătesc medicului, sunt o excepție. Răi platnici întâlnești în exercițiul tuturor meseriilor și profesiunilor — și sunt om risc al tuturor acestora, contra căruia există recursul la justiție- Cum stăm într’un articol prim publicat de Renașterea Română, din Sibiu, găsim următoarea oglindă a situației: Producția noastră, singura în măsură să aducă în viitor o îndreptare a situației economice și financiare e redusă și e primejdie să fie la fel și în anul viitor. După datele statistice publicate de ministerul de agricultură din București, până acum, abia s’au semănat în România veche 30 de mii hectare de grâu din cele două milioane hectare cultivabile. Toate speranțele noastre în recolta anului viitor sunt amenințate dacă nu se vor putea lua repezi măsuri de îndreptare. Suntem un stat fără un buget echilibrat ; în fiecare zi cheltuim milioane-4- și sporim mereu datoriile publice. Bogățiile noastre zac ascunse în pământ fără să se putem utiliza. Pentru a le pune în valoare și pentru a putea întemeia o industrie avem nevoe de legături economice cu străinătatea, de instalațiuni de mașini aduse din apus, pe cari n’avem cu ce se cumpăra- căci banul nostru e depreciat, producțiunea noastră pentru export e compromisă și capital străin n’avem, iar aliații ne amenință cu blocada economică, — izolându-ne de restul lumii. Dușmani în jurul nostru ca iarba și tara în permanentă stare de război. Oriunde întorci ochii- nesiguranță și stare de provizorat. Iată atâtea sarcini- atâtea probleme grele de deslegat, dacă am fi puțin mai serioși și nu ne-am împuia capul cu ficțiuni de grandomanie vecină cu ridicolul. , 1 D’ANNUNZIO CONVOACĂ COLEGIILE ELECTORALE Triest. 15— D'Annunzio a semnat decretul pentru convocarea colegiilor electorale pentru ziua de 17 Noembrie, data alegerilor generale italiene pentru Parlamentul Național (Ag. Dacia). DUCELE D’AOSTA LA FIUME Triest. 16— Ducele d’Aosta a sosit la Fiume și a început tratative cu d’Annunzio, relativ la plecarea sa din Fiume (Ag. Dacia). UN DISCURS AL D-LUI GIOLITTI — Declarații în chestiune» politicei sale de neutralitate— Roma. — D. Giolitti a rostit la Droneo un discurs în care a explicat atitudinea sa în timpul neutralitătei italiene. D-sa a declarat că a avut convingerea că imperiul austro ungar era menit să se disolve și că Italia ar fi tras foloase chiar dacă rămânea neutră. A prevăzut de asemenea că lupta se va da pentru hegemonia mondiala intre puterile cele mai mari și ca Italia trebuiai să fie elementul decisiv pentru echilibrul european menținându-șî forțele intacte. Vorbind de violarea neutralitățe a Belgiei, d. Giositti a declarat că Italia ca și America nefiind garantele acestei neutralități, el a crezut că el« n’ar fi trebuit să intervină decât atunci când propriile lor interes« le-ar fi cerit’o. El, n’a tratat nici odată cu imperiile centrale și a făcut mereu apel la o înțelegere patriotică a întregei Italii. Vorbind de chestiunea Fiume, d. Gialtiti a spus că Conferința refuză să recunoască Fiume ca Lind italian, dar greșala este a miniștrilor Salandra și Sonnino cari în tratatul de la Londra au abandonat Fiume croaților. Fostul ministru a expus apoi un întreg program de reforme politice ș administrative, la sent democratic. El cere între altele ca războiul să nu poată fi declarat decât prin votul parlamentului, soarta națiunilor trebue să fie iți mâinile popoarelor. Slimtîr ¥ Unguri Coaliție în’[re partide. — Antanta persecută pe socialiștii unguri Budapesta. 16 — Intre diferitele partide politice, urmează febrile tratative pentru realizarea unei coaliții. Tratativele au luat un curs favorabil, dar până acum nu sta putut realiza o înțelegere, deși nu există între partidele de seamă, deosebiri mari de principii. * Partidul social democrat, a prezentat era misiunilor aliate din Budapesta un memoriu, prin care își exprimă mirarea, în ceea ce privește atitudinea nemotivat ostilă , a acestora, față de socialiști, care n$î fac datoria de părinți șa cetățeni și roagă misiunile să înceteze cu persecutarea politică a socialiștilor. Câte un exemplar din acest memoriu de protestare, a fost expediat partidelor socialiste din țările Antantei, spre a interveni pe lângă guvernele respective, în sensuil memoriului. Ocupația română la Budapesta — Cluj 14. .— Telegrama din Budapesta. Anumite misiuni aliate intervin ziltic pe lângă comandamentul român spre a atrage în luptele politice interne, care se desfășoară la Budapesta. Comandamentul se menține bin o perfectă rezervă accentuând la fiecare prilej că nu se ocupă decât de desarmarea bolșevicilor și menținerea ordinei. Această atitudine demnă a făcut o excelentă impresie asupra populației. . (Ag. Dacia) Presa austriacă și relațiile cu România Viena. 15. — „Neue Freie Presse“ se ocupă cu noua stuație teritorială a Ungariei trăgând concluzia că interesele agrare și industriale ale Ungariei și Ausie; sunt de a încheia cât mai curând '■ convenție comercială cu România-Ant—'ort., r— ■ ■7 [UNK]'f; •'-’M'.-í rîp pĭ^i sa acolo industria și articolele comerciale decâc in Ungar’a. (Ag- Dacia). Agitația monarhistă din Ungaria — Programul partidului regalist — Cluj. 14. — Teleg. din Budapesta: „Magyarorszag" publică următorul program al partidului regalist: Scopul nostru final și princial este readucerea pe tron a lui Carol care are încă depline drepturi la tronul Ungariei. Trebue să apărăm și să stimăm aceste drepturi dacă vrem ca Ungariai săî trăiască.î Evenimenție de la plecarea lui Carol dovedesc că Ungaria e avizată la o putere centrală tare, pentru susținerea liniștei politice, pentru vniștea internă precum și pntru existența țărei, partidul nostru Se bazează pe principi liberale sociale, care corespund pe deplin leg lor și princiilor democrati ce 11 * * Programul sfârșește arătând că atât politica internă, cât și cea externă necesitează readucerea lui Carola Von(Ag- Dac’a) Nauen. Organul sovietic Pravda achmiie că înaintarea lui Denikin înseamna o țntern ca amenințare pentru revoluție. Se crede în cercurile sovietice că odată cu creșterea succeselor armatei de sud se vor mări și turburările din interiorul Rusiei. Guvernul suedez, după cum spun ziarele suedeze, se va pune in contact cu guvernul englez înainte de a răspunde notei intentei cu privire la blocadă. Horsea. Obiectivul generalului Judenici este Petrogradu]. Se așteaptă ca, forțele acestuia să formeze joncțiuni cu Gatchina. Se anunță că ministerele bolșeviste din Petrograd sunt închise dela 9 octombrie. Un comunicat al ministerului de Răz boi arată că guvernul leton s'a reîntors Duminică la Riga. Atacurile germanilor asupra orașului continuă. Populația civilă a suferit mari pagube. Estonienii au trimis trupe și tremuri blindate pentru a da ajutor în apărarea orașului. Armata lui Denikin continuă să înainteze făcând un mare număr de prizonieri. INTRE MOSCOVA ȘI PETROGRAD Orna von—Rezistența bolșeviscă descrește din ce în ce-ScL mierea care a surveni în suația militară dU pc frontul rus as’emup accentuată de ziarele de astăzi. Judovici se află la Port”l Petrogradului. trmeie sa« sunt în apropi«re lte mirea jonct^u^e cale ferată <îln Qatchina, care se aPă la 20 Până la 25 m’de «are sud de oraș și cum rezistența pacei de a crește pe măsură ce of011 siva maiiitează ce așteaptă că Perogradul va cădea în primele zile din Noeistorie. De»ikîn a făcut mare PTor greș« luând i1mii ° starktul centru de cale ferată și de șosete Or«1- Pe ’mia principală spre Moscova <% Care localitate este îndepărtată acum 1 10 180 mile. Odată cu căderea altor localități a capturat multe ‘unuri, m.15 cantități munT’uni și mii de prizonieri- Bormond a făcut a doua propunere da armistițiu letonilor insă a fost refuzat. Se comunică Că situația s’a îmbunătățit acum- Extonii au venit în autorul trupelor letone și tiire că Riga este salvată. Pojoni au atacat de asemenea germanilomai spre sud- luând focalitate» Kogin © 34. # DENEKIN Dela Conferința păcei Lucrările onsîînului suprem interaliat Lyon 16. Consilul suprem, s-a întrunit Miercuri d,mineața la ministerul de externe, sub r residența d-lui Clemenceau. El a aprobat un proect de notă, adresat guvernului german, prin către se cere remiterea către guvernele aliate și asociate a corăbiilor germane, cedate în timpul războiului, companiilor de navigație olandeze și care se găsesc actualmente în porturile germane, deoarece aceste vânzări sunt considerate nule, ca fiind în neregulă. .Coterii" . # *>;! .pe votului de executare a tratatului cu privire la organizarea comisiilor de delimitare. El a aprobat textul notificărilor, care trebuesc adresate statelor neutre, pe ca le înviza să adere la societatea națiunilor. Consiliul a adoptat la sfârșit un proces de răspuns, la nota delegației germane privitoare la teritoriul Memel. Guvernele aliate și asociate declară că asupra acestui teritoriu nu este nimic de stipulat în tratatul de la Versailles. Soluția acestei chestiuni privește numai pe puterile aliate și asociate. Tratatul de la Versailles va intra în vigoare Lyon. Copia tratatului semnat de regele George și a cărui semnătură îl confirmă pentru Anglia, a sosit ori la Paris-D. Tittoni, care este așteptat mâine, va aduce aprobarea regelui. E probabil că formalitățile punerea în depozit a ratificării, de când va data intrarea în vigoare a tratatului, va avea loc săptămâna viitoare- Consiliul suprem în vederea punerei în vigoare, a aprobat azi dimineață notificări cari vor fi adresate neutrilor, în vederea adeziunei lor la Societatea Națiunilor. Consiliul suprem s-a ocupat cu numirea comisiuniilor cari vor delimita frontierele germano-polone , aprobat o notă cerând guvernului german predarea vaselor cedate de ei olandezilor în timpul războiului. Relațiile diplomatice reîncep de la intrarea în vigoare a tratatului- Franța va trimite la Berlin un însărcinat de afaceri. întrunirea Ligei Națiunilor DEPUNEREA TRATATELOR PROBLEMELE IN SUSPENSIE Lyon Transocean. Data de mâine, care înregistrează depunerea formală a tratativelor la ministerul de externe francez, este semnificativă, căci marchează adevărata aniversare a Ligei Națiunilor, care prin depunerea ratificărilor intră în mod automat în existența sa legală. La consiliul suprem de astăzi s-a discutat anumite demersuri de luat în legătură cu tratatul ; Polk nu a participat la acest consiliu. Ratificarea Americii este așteptată peste câteva zile. Președintele va lansa o invitație pentru prima întrunire la Consiliul ligei, care chestiune precumpănește pentru moment toate interesele, întrucât privește prima încercare a ligei de a funcționa. Italia a însărcinat pe Tittoni ca membru, Franța pe Bourgeois, pe când membrul englez va fi probabil Cecil. Reprezentantul Belgiei nu a fost încă anunțat. Ideia că Spania să fie reprezentată pare a fi fost abandonată. Cu privire la acest prim meeting și desfășurarea ligei în lunile viitoare, predomină încă cea mai mare confuzie. După părerea franceză, consiliul lger trebue să-și înceapă funcțiunea in continuare cu chestiunile ligei,însă in acelaș timp Consiliul suprem trebue să continue încă sfera sa de activitate, din cauza tratatului bulgar, a ciumei Si a problemei ruse, pe cari liga nu le poate relua înainte de a fi regulat organizarea la ședința plenară a Consiliului. Norvegia capătă coasta Murmană Nauen. Ministrul președinte Knuudsen, a dat a înțelege la ospățul din Cristiania, că conferința păcei ar fi atribuit coasta murmană. Norvegiei. ______ Kramarz la Paris Paris, 15.—Primul ministru cehoslovac Kramarz a sosit aci pentru a reprezenta pe ceho-Slovaci la semnarea păcei cu Ungaria. (Ag. Dacia). ' &e«reis ut"france» câte mobilizare a fost abrogat Lyon. Jurnalul Oficial publică decretul presidențial prin care se abrogă decretul de mobilizare din 1914, fixând astfel data încetărei ostilităților. Demisia lui Crespi, delegat italian la Paris Lyon, 16. —Din Roma: ,Messagero“ scrie că Crespi a rugat guvernul să -i accepte demisia sa, din demnitatea de membru în delegația italiană, la conferința de Pac- Crispi a dmisionat din motive de sănătate și guvernul italian i-a primit demisia. Elveția și Liga Națiunii de Berna. Acordându-se un termen de două luni Elveției spre a adera la Liga națiunilor, consiliul federal a decis a convoca împlinirea federală pentru 10 Noembrie, în vedere de a discuta intrarea Elveției în Liga națiunilor. Consiliul federal a examinat cu îngrijire dacă ar fi convenabil de a convoca consiliul național ales acum în urmă în locul celui vechi, întrucât ultimele mandate expiră la sfârșitul lui Noembre. M miciGi Rum TRATATIVE INTRE GERMANIA ȘI RUSIA BOLȘEVISTA Corespondentul particulor ziarului -Unformaton“ telegratia zji dio Zürich. ziarului său : ».Frankfurter Zeitung“ cere curier”ului germaM s& ia .inițiativa tratativelo r cu Rusia bolșevistă, a jíj^jP&zi situapa actuala Care nu înseamnă "foi pace nici războu- Nici un motiv valabil; serio riare]_ nu poate îjtip’euict» Germani» să închee pacea.“ armata lui Kolceag Numărul prizonierilor din Siberia Berlin. 15— După „Vossische Zeitung“ în Siberia mai sunt 760.000 prizonieri germani, austroungari și turci. Aliații au 150.000 soldați, așa ca armata lui Colceag se compune din 300.000 oameni bine înarmați. _____(Ag. Dada) UN NOU GUVERN ESTONIAN Copenhaga. 15. — S’a format un nou guvern estonian și Klimuan Sub prezidenția lui Galvarovik care mame va depune jurământul în fata Adunărei Naţionale. (Ag. Dacia) ANTANTA INTERZICE AUSTRIEI SA FACA COMERȚ CU RUSIA SOVIETELOR Citim în Le Temps din 13 ort-Misiunea franceză la Viena, a remis ministerului de externe austriac, o notă care emana deja consiliul suprem și este semnată de președintele conferinței de paceprin care Puterile aliate si asociate interzic Austriei orice relatiuni comerciale cu Rusia sovietelor. Um consumatorilor la MhMil de investiie si semen In urma, apelului patic ** tm³ 1 *7 ao,:iați '»% comercianți și înrii prin care se protestează coptri1 r’for de înlăturare * specidet și *e chlamă toți com^c^ții și in^u^tm3?1' ia luptă pent ru surrupiare» 'acestor măsuri Dg» constiiiti*taților la râ[ul său. a hotărî* să “ ° atitudine energică cmtr» «ce^fol m’scă.ri, luptând pe tivate căile c» măsur’fou»t« să f’e nu mima' mentinute d»r chi»r majorate. In acast scop 0 minca oasă detegațiune a ligii p rind uimiatorilor s’a prezentat era dimineata în »ul'^eață la A gencrafl Roneocu ministrul ■ industriei și comerțului Inde[eg»țiume figur» §' un număr însemn*4 a © doamne și fem ©! dul popor. Au vorbit din p»r*ea d-nU: avocat’ C Angelescu, Anaarap, Dr. Hrubes» arhitect Ștefănescu. Bruno FUI *enrrram președintele ug; comsumatorilor d-n Iași și d-nfi Comonearmi. Toți vorbitori’ și-au exprimat indignarea cóe*ra tuturor er* egor'Lii or d» spocuibiiți și Ingpercial pentru truistu'n’ d« ■pocuatori n’ pâinp care «ab apărar«» unor puteri “cuffice termi zază. rrQ fo*me o întreagă ta ră- In consecință cer d.țpl pe care-1 socoiesc ■ncapab*!' do -Teo părilair'; să intervină cu toați puterea pe care dismine penttru »spenararea unei «'-tuatiu”! fo. tofomb'fo. Ia y-odore» “ceafeta Hga propun ®; apucarea hri © dilată *• noul u* decret privitor in* înlăturarea speculei ; instituirea (prin lege 3 cu misiunii ° T fie fixare» praturifor. p» lângă Oberii ® de comerț și intervenția parchetului în chestiune» trustului făinii; la rigoare să se rechiziționeze toate morii © și cu grâul cumpărat de gr»* să se fabrice IJâtee3. sub controlul lu’ D-nu general Pop»scu mtufo’t-ral induistriei, răspunde că »re toată solictitudine» pentru chestiunea Pâ’nei și ca dovadă în zona veniroi «ale da m’ufo [UNK]ru'1 s'a prezent»* spre semnare: un decret de majori,re a prețului pâ’nei ®* 1 l ® u ș’ 25 d © b»ni. pe c ® r ® 3 i-afu* zat săi semneze găsi ® d. Eretl ex3ge. r ® 4; d9 a,»semen ® 3 — cu«trariurn«r zvonuri — nu * »vut mor time ®»-jamen* pentru sindicatul agricultor-1 ®! Pe ca re s-» amenint3* chij*r cu judecata Curții Marțiale, declară însă că ulterior etudipid chestiune3 lăme* s-a convins că nu exită în tara fa‘n’a sub prețul maximal de zece mi5 de sí na gonill și ca atare câștigul «indicatelor îi gălsește rezonabil iar existența. ,î.° r aocedară, întrucât fără angajam011*1 ©, sindicatulu’ «■gricultorilor *r f‘ Și m34 rău-Ca ’dovadă că nu există grâu sub prețul maxim»1 relatează fapsul că înisuși Maofoaliap președintele ‘o* cetățe’ cere a aștlior adec]a'i»?.r. °ierta ce ’ «’* ceru* ae min’ster că nu are Posibilitatea să-i ofere grâu sub PT«tui maximal- Arătaț'-m’ *v. — z'ce d miniștrii — unde putem găs’ grâu tir11 ’eftre și eu în cumpărănță. cu această declarație, defegaț'» s’a obl’gat să implice mintatorului foc3- i’tătiiie unde să poa te găs’ grâu in condițiuni acceptațiile. In consecnțiile mai 3,ege » comisiurie chip și embri aî tigei c.«r# să cercetezi diacă se găsește sub Prețul max’in ®!, după care 8e v* d8i^a ©. I’1 c»zuili când această tuverrare mi v* reuși d- mimistru este dec*« «ă vină, ci un decrot pr’n care nu \-a permis decât :scoatere3 <1% grâu * mie*•’ngure calități de făină. Astfel fabricându-se spa’Rea din făină integra]ă și făina albă nem»’ fiind permisă, se-a înlătur* comerțul cu făina de lux asigurându-se cantități suficiente de făină Pentru fabricația pâ’nei _____________________REP. nw ■ Mini Miiinaiiiiiiiiii 1 iniMme HijuiiLur OGLINDA ZILEI — Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi ca prețul maximal. — Nu se poate, că se supără speculanții de la sindicatul agricol In Treacăt Ferocități profesionale! D-LUI AVOCAT X ,_ . Loco .,Mai zilele trecute, la orele 8.10 seara, a ti venit la mine și m’ați kiM s ă văd pe dT cane ©ra bolnavă. Până acum văd că încă n’ați luat măsuri ca să achitați suma de lei una sută, onorariul meu, conform tarafului ce seaară fixád de A_ sociațiumea Medicilor”. ,T .„Spre a a» t,1 expune a fi trecuți în „lista n«agră‘, r* rog să mî achitați de urgența suma mai sus menționată“. „Cred că ei dv. suntem de acord că după 30 de ani de carte am dreptei să certe« ni! 80 cuvine pentru consultațiunile ce dau“. Cu sumă, DOCTOR T. DOMNULUI DOCTOR T .Tn Loco contest deloc, domnule doctor, legitimitatea, într’o oarecare măsură, a pretențiilor dv., dar mi e mai puțin admărat că pe când vă conduceam acasă la mine, în afară de chestiunile de politică, valută, temperatură etc., m’ați mai întrebat de un apel al dv. pe care va trebui să-l faceți. Cred că șî dv sunteți de acord că după 32 de muai de carne am dreptul să cer ceea ce mi se ««vine pentru consultați unite cu dim... Prim urmare presupun că suoteas quit... Cu stimă, AVOCAT X N B. Miai țin sa vă furia atent că am venit la dva erele 7.55 șî că din urmare trebuia să mî aplicați tariful de... zî, adică de 50 lei. Ce sunt eu vinovată din, cauza servitoarei dv. am stat un sfert de ceas afară ? _ p. Conf., ERIDAN Prânpsle iote și Ele. Ziarul englez „The Daily Thegraph“ se ocupă într’unul din uzimele sale numere de marele colegiu de băeți de la Eton care deși populat cu tineri d'n înaltă aristocrație engleză se conduce după cele mai democratice principii, căutând a înăbuși pe cât posibi, orgoliul nativ al nobilelor vlăstare și deprinzândiile cu toate nevoile viete. La^Eton, deci, nimeni nu e mai boer ca al uil și numai erarhia vechimeî după ani și clasele socotită. Astfel cel noul veniț trebue să servească pe colegii mai mari, să-și facă odaia, să meargă la bucătărie cu rândul, în fine să facă întru toturl pe ucenicie, fără a se ține seamă de orice rang social le-ar fi părinții. ”Ziarul englez de care vorbim publică o listă de studenții anului acesta spunând despre Pe care al cui fiu este. De pildă, vicontele Dalrymple, fiu al contelui of Stair, lordul Herbert, fiu al contelui de Pembroke, etc. Printre aceștia se citește și următoarele nume: prințul Leopold fiu al regelui Belgiei, și prințul Nicolae fiu al regelui României.Printre ocupațiile importante ale acestor fii de conți și regi, la ordinea zilei e. adaogă cu gravitate „Daily Telegraph“ săpatul și adunatul cartofilor din terenurile cu legume ale școalei. De asemeni T4on a fost primul colegiu care a dat p'Idă celorl alte școli publice de. .băeți în adaptarea la boy-scoutism (cercetășîe) dovedi* 3șa de folositor în timpul ultimului război iar sportri Toată lumea protestează împotriva modului mai mult decât scandalosaici se căsătorește pe C. F. R., presa a semnalat suta de plângeri, iar nenorocirile și accidentele cari a costat zilnic noul vieți, au fost înregistrate ca un lanț de crime nesfârșite- pentru că în loc să aibă locurile pentru care C. P. R. au încasat bani, călătorii au fost nevoiți să invadeze acoperișurile, solurile și tamponele vagoanelor. Direcțiunea C. F. R. a promis mereu îmbunătățiri. (tot nncă nu călătorim* i 19 -Ut-luni mai bune decâi iiauae. Pasageii de clasa IIII merg de avalma cu cei din cl. I și Ita și cei cu bilete scump plătite2> sunt fericiți să prindă câte un loc Pe scările vagoanelor• sau în comoditățile din cl. Ilin locul îmbunătățirilor nuzi așteptate, aflăm din oficina ministerului lucrărilor publice că d. Al Periefeanu, directorul general al G. F. R., „ înaintat un raport in care expune nevoia sporirei tarifelor de călătorie. In altă parte si cu altă ocaziune vom arăta ce se urmărește cu aceste sporiri. cari după părerile unui inspector general trebui puse sub Paravanul că direcția g. p. R. vo este să facă o reală deosebire între clase de pasageri“. Astăzi reținem numai deocamdată faptul că însuși ministerul de lucrări publice, care cunoaște condițiile dezastruoase în care călătorește publicul, a retrimis direcției C. F. R- raportul cerând să facă preciziuni complimentare și lămurite asupra modului cum se propun sporirile. Și, tocmai aci stă buba< în aceste »precizări lămurite“. DACIAN CANDURI SIMPLE Toate cArciumile! Ați citit desigur și dv. că, începând dela 1 Noembrie, timp de 7 zile, toate cârciumile vor fi cu ușile și obloanele Vase. O atare măsură arbitrară le întrece pe toate / Poftim / Simt cum plâng lacrimi fierbinți de crocodil. Și această calamitate cade Pe capul nostru numai, din cauza alegerilor. Cetățenii să nu care cumva să rămână peste mese și urnele să piardă, răbdarea sărind in capul candidaților. (Doamne păzește!) Și dacă ne mai tin balamalele manoriei- cam întotdeauna au fost așa persecutați bieții cărciumari pe vremea alegerilor. Nu-i vorbă a nimerit el orbul Brăila, nimeresc ei și cei însetați ușa de din dos a cârciumei, dar odată ce-i libertate la vot de ce n’ar fi,și la butoi ? Ei, cam știți dv. cum merg lucrurile, butoaele blagoslovite sunt așezate prin culifile șefilor de culori și după ce ireabcc s’a isprăvit, începe cinstea- fiindcă de înainte de vot, nu prea mogene cinste. Așa spun gurile rele, treaba lor... Dar cum în ăst an cam multă lume, se abține dela vot, socotim că e arbitrară închiderea proslăvitelor localuriunde apa joacă un rol atât de important la fabricarea vinaturilor... (Haiti, fam ciupii pe cârciumari. Dar nu face nimic, destuș, ies ciupiți de la dumnealor!) Punem însă rămășag pe o moșie expropriată, că tot democrația o să fie lovită în cărciumele ei, ca să zic așa. Bodegile și alte localuri din lux și de alcool veritabil ca să-și arate vitrinele cu sfidarea obișnuită. Socoteala e simplă . Candidatul care e cam ciocoi din fire, e și delicat. Emoția o să-l facă să aibă nevoe de ceva întăritor- deci localurile lor au o menire — farmaceuticăi, pe când ăl molii, de și-ar întări măselele, se pomenești că uită carile sunt candidații Și dacă vor uita, se prăpădește toată combinația pusă așa de frumușel la cale de ăi de sus. N’am rezon ? Ba eu, cred ca da ! STAN BOLOVAN