Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)

1919-10-18 / nr. 4837

l­noi lake lenesen ikseende declarației PHmului-Ministru Provocarea Opositiunei Mărturisirea neconstituț­onalităței guvernului Declaratiunea Primului ■ministru, se impunea să i se răspundă de unul­­ di­ © eîiă opozițiunei-D-nul Take Ionescu a încredințat Dimineței răspunsul său, în cele ce »nnează: «— Declarația dini general Văito­­ianu cuprinde două lucruri­: o pro­vocare la adresa Opoziției și o do­vadă că guvernul este neconstitu­­t imed. Că d- Văitoianu nu și'a dat seama că mărturisește neconstitiu­ționalitatea guvernului, aceasta nu însemnează nimic. Provocarea la adresa Opoziției, este cu atât mai scandaloasă, cu cât vine din senin. Până acum n’a fost nici o întrunire, nici o manifestație, nimic. Care este deci, izvorul a­cestei provocări ? Dnul Vâitoianu-Brătianuu se teme de mișcarea opiniunei publice și,­­mai­­­ des se sperie de Congresul Li­gei Poporului. Dumnealor vor să provoace o scenă sângeroasă ca cea din 13 Decembrie 1913. Aceasta este rețeta tuturor tira­niilor. Și, fiindcă a proectat o ast­fel de scenă, dmuir Văito­ianu o am nuntă de mai ’nnainte ca să poată­­ să zică mai târziu că, deși prove­ tită. opoziția a împins la turburări­ Speranța d-lui general, este ca in­timidarea să oprească mișcarea mereu crescândă a opiniei publice­ Declarația d-lui Văito­ianu expli­­că pentru ce mișcarea opiniei pu­blice e legitimă și cu neputință de oprit. & k­­t. general Văi­tarami spune că d-sa are mandat imperativ și că-i va executa. După aceasta, adaugă că este sol­dat și înțelege să rămâne soldat­ Dar d- Văitoianu merge și­­ mai departe. D sa declară că, deși pre­ședinte de Consiliu al unei tun, cu regim constituțional, d-sa nu face politică. . Aceste declaratiuni ar constitui o adevărată aberațiune, dacă nu am sti că venirea la putere a dnu Văitoianu a suprimat regimul con­stituțional. Prim-ministru cu mandat impe­rativ, prim-ministru care nu face politică, ci soldărie, însemnează cu d- Văitoianu nu lucrează după Al­ia lui, ci din porunca regelui care este neresponsabil. Lăsăm deoparte ideia monstruoa­să, că fiecare cetățean care ar fi violentat în dreptul lui electoral, că fiecare om care ar fi lovit sau insul­tat, ar datori aceasta regelui. Lăr­sâm, iarăși, de-oparte faptul că fie­care falsificare de buletine sau de urne, fiecare votare de morți, fie­care abuz ca și fiecare escrocherie electorală Vor pune De socoteala re­gelui, in contra căruia nu cu dreptul să te Plângi, fiindcă este nerespon­­sabil. Reținem un singur lucru, mărtu­risit de d. prim-ministru, general Văitoianu. Dumnealui lucrează din ordin- Deci nu este responsabil-Cel care dă ordinul, e regele, ca­re, după Constituție, este nerespon­sabil. Deci, în tara aceasta nu mai este nimeni responsabil. Lipsa de răspundere este carac­teristica tuturor despotismelor. Constituția a fost suprimată, du­pă însuși arătarea prim­u­lui-minis­­tru-Tot asa stă România astăzi si fa­tă de străinătate-Guvernul lucrând din ordin, rela­țiile nu mai Sânt intre România si tările străine­, ci, intre rege si țările străine. Orice notă s’ar da României, se adresează deci Regelui si orice răs­puns ar da Rom­ânia, va fi opera Regelui. Și regele neavând răspun­dere, tara nu se va putea plânge la nimeni și în contra nimănui. Suntem in plin regim asiatic­ D. TAKE IONESCU mmmmnsr­mammsis Medici și public Chestiunea stabiliri unui tarif pentru serviciile medicilor, a dat loc la o vie și pasionată discuțiune. Pe deoparte medicii au susținut cu impetuozitate tariful cu taxele lui exagerate, pe de altă parte voci­­ chiar public au combătut unele, cu dreptate, aceste tarife, altele au respins însuși principiul tarifului, pe diferite motive, dintre care cele mai puțin întemeiate erau cele care considerau oarecum ca obligator pentru medici acordarea de con­sul tatălui gratuite. Intrebărei dacă medicii au drep­tate să reclame un tarif, nu­­ i se poate da de­cât un răspuns afir­mativ. Fiecare muncă are drept la plată și nu este admisibil a impu­lse medicilor gratuitatea. Gratui­tatea e o pomană și o pomană nu poate fi obligatorie. Dacă profesiu­­atea medicului cuprinde și o parte caritabilă, umanitară, medicul este și el om și trebue să trăiască. Ina­­inte de a’i cere deci ca să facă po­mană, treime să i se asigure exis­­ten­ta. E­­ drept că într’un stat civi­lizat nu trebue ca cineva să rămâe fără căutare medicală, dar obliga­țiunea de a’i-o asigura nu incumbă medicului, ci societatea. Aci este nodul întregei chestiuni a tarifului medicilor. El trebue să facă parte d­in­ un întreg complex de măsuri pe e^ri societatea, sta­tul trebue să le fia. Principiul fun­damental al acestui complex de măsuri trebue să fie că medicul trebue să aibă siguranța ca ori­un­de se duc ® să presteze serviciile sale, va primi plata muuneei s­ale, fie de la, pacient, fie de la stat. Cu rolarul tarifului Pentru medici,­­ este organiz­area asigurărilor con­tra cazurilor de boală în așa chip, în­cât nimeni să nu rămâie pe din afară și dacă rămâne, să ducă singur răspunderea­ acestei negi3­» jeote. Astfel numai omul care în­­tr’adevăr­ are în tot cazul cu ce plăti un doctor, va neglija să se în­­■crie într’o organizație de asigu­rare­ împotriva boalei. Asistenta medicală publică, cum o avem noi astăzi, e cu totul iisul ftefenită. Ea dă­ massa Cea mare, a populațiunei adică cea care dă si numărul mai mare­ de bolnavi, pe mâna­ câtorva medici, retribuiți in­suficient si cu salarii fixe. Liberta­tea pentru asigurat de a-și alege medicul și retribuirea acestuia pen­tru fiecare consultatiune, — iată sol­­iziunea cea mai bună. Această soluțiune realizată și ta­­­riful pentru medicii poate intra în vigoare. Se’ntelege un tarif rezona­bil, nu unul­ inaccesibil pungilor mijlocii și care ar duce la realizări de beneficii exagerate- Căci dacă medicul, ca orice om, are dreptul la o rezonabilă răsplată a muzicei lui, totuși profesiunea lui e dintre a­­celea cari sunt de un așa interes social, în­cât societatea, statul au dreptul să le controleze și regle­menteze în mod special­. Un tarif rezonabil însă, nu e numai in inte­resul medicilor, ci și al publicului, căruia până acum îi lipsește un cri­teriu sigur pentru onorarea docto­rilor. Cât despre listele negre, în­săși numele acesta arata că alcătui­­rea lor ar fi o măsură care ar ex­­pune breasla medicală o probiului public și ar reclama intervenția le­giuitorului. De altfel nici nu e nevoe de asemenea liste. Cei cari având mijloace, nu plătesc medicului, sunt o excepție. Răi platnici întâlnești în exercițiul tuturor meseriilor și profesiunilor — și sunt om risc al tuturor acestora, contra căruia există recursul la justiție- Cum stăm într’un articol prim publicat de Re­nașterea Română, din Sibiu, găsim ur­mătoarea oglindă a situației: Producția noastră, singura în măsu­ră să aducă în viitor o îndreptare a situației economice și financiare­ e re­dusă și e primejdie să fie la fel și în anul viitor. După datele statistice pu­blicate de ministerul de agricultură din București, până acum, abia s’au semă­nat în­ România v­eche 30 de mii hecta­re de grâu din cele două milioane hec­tare cultivabile. Toate speranțele noastre în recolta­­ anului viitor su­nt amenințate d­acă nu se vor putea lua repezi măsuri de în­dreptare. Suntem un stat fără un buget echili­brat ; în fiecare zi cheltuim milioane-4- și sporim mereu datoriile publice. Bogățiile noastre zac ascunse în pă­mânt fără să se putem utiliza. Pentru a le pune în valoare și pentru a putea în­temeia o industrie avem nevoe de le­gături economice cu străinătatea, de instalațiuni­ de mașini aduse din apus, pe cari n’avem cu ce se cumpăra- căci banul nostru e depreciat, producțiunea noastră pentru export e compromisă și capital străin n’avem, iar aliații ne a­­menință cu blocada economică, — izo­lându-ne de restul lumii. Dușmani în jurul nostru ca iarba­ și tara în permanentă stare de război. Ori­unde întorci ochii- nesiguranță și stare de provizorat. Iată­ atâtea sarcini- atâtea probleme grele de deslegat, dacă am fi puțin mai serioși și nu ne-am împuia capul cu fic­țiuni de grandomanie vecină cu ridi­colul. , 1 D’ANNUNZIO CONVOACĂ CO­LEGIILE ELECTORALE Triest. 15­— D'Annunzio a sem­nat­ decretul pentru convocarea co­legiilor electorale pentru ziua de 17 Noembrie, data alegerilor generale italiene pentru Parlamentul Națio­nal­ (Ag. Dacia). DUCELE D’AOSTA LA FIUME Triest. 16— Ducele d’Aosta a so­sit la Fiume și a început tratative cu d’Annun­zio, relativ la plecarea sa din Fiume­ (Ag. Dacia). UN DISCURS AL D-LUI GIOLITTI —­ Declarații în chestiune» politi­cei sale de neutralitate— Roma. — D. Giolitti a rostit la Drone­o un discurs în care a expli­cat atitudinea sa în timpul neutra­­li­tătei italiene. D-sa a declarat că a avut convingerea că imperiul austr­o ungar era menit să se disolve și că Italia ar fi tras foloase chiar dacă ră­mânea neutră. A prevăzut de ase­menea că lupt­a se va da pentru he­gemonia mondiala intre puterile cele mai mari și ca Italia trebuiai să fie elementul­­ decisiv pentru­ echilibrul european menținând­u-șî forțele in­tacte. Vorbind de violarea neutralitățe a Belgiei, d. Giositti a declarat că I­talia ca și America nefiind garante­le a­cestei neutralități, el a crezut că el« n’ar fi trebuit să intervină­­ decât atunci când­ propriile lor interes« le-ar fi cerit’o. El, n’a tratat nici odată cu im­periile centrale și a făcut mereu a­­pel la o înțelegere patriotică a în­­tregei Italii. Vorbind de chestiunea Fiume, d. Gialtiti a spus că Conferința refuză să recunoască Fiume ca Lind ita­lian, dar gr­eș­ala este a miniștrilor Salandra și Sonnino cari în trata­tul de la Londra au­ abandonat Fiume croaților. Fostul ministru a expus apoi un în­tr­eg program de reforme politice ș administrative, la sent democra­tic. El cere între altele ca războiul să nu poată fi declarat decât prin vo­tul parlamentului, soarta națiunilor trebue să fie iți mâinile popoarelor. Slimtîr ¥ Unguri Coaliție în’[re partide. — Antanta persecută pe socialiștii unguri Budapesta. 16­ — Intre diferitele partide politice, urmează febrile tra­tative pentru realizarea unei coaliții. Tratativele au luat un­­ curs favora­bil, dar până acum nu sta putut rea­liza o înțelegere, deși nu există între­­ partidele de seamă, deosebiri mari de principii. * Partidul social democrat, a prezen­tat era misiunilor aliate din Buda­pesta un memoriu, prin care își ex­primă mirarea, în ceea ce privește atitudinea nemotivat ostilă , a aces­tora, față de socialiști, care n$î fac datori­a de părinți șa cetățeni și roagă misiunile să înceteze cu persecuta­rea­ politică a socialiștilor. Câte un exemplar din acest memoriu de pr­o­testare, a fost expediat partidelor so­cialiste din țările Antantei, spre a interveni pe lângă guvernele­ res­pective, în s­ensuil memoriului. Ocupația română la Budapesta­­ — Cluj 14. .— Telegrama din Budapesta. Anumite misiuni aliate intervin ziltic pe lângă comandamentul român spre a­ a­­trage în luptele politice interne, care se­­ desfășoară la Budapesta. Comandamentul se menține bin o per­­fectă rezervă accentuând la fiecare pri­lej că nu se ocupă decât de desarmarea bolșevicilor și menținerea ordinei. Această atitudine demnă a făcut o excelentă impresie asupra populației. . (Ag. Daci­a) Presa austriacă și re­lațiile cu România Viena. 15. — „Ne­ue Freie Presse“ se ocupă c­u noua s­tuație teritorială a Un­gariei trăgând concluzia că interesele a­­grare și industriale ale Ungariei și Aus­­ie; sunt de a încheia cât mai curând '■ convenție comercială cu România-A­nt—'o­rt., r— ■ ■7 [UNK]'f; •'-’M'.-í rîp­ pĭ^i sa acolo industria și articolele comercia­le decâc in Un­gar’a. (Ag- Dacia). Agitația monarhistă din Ungaria — Programul partidului regalist — Cluj. 14. — Teleg. din Budapesta: „Magyarorszag" publică următorul program al partidului regalist: Scopul nostru final și princ­ial este readucerea pe tron a lui Carol care are încă depli­ne drepturi la tronul Ungariei. Trebue să apărăm și să stimăm aceste drepturi dacă vrem ca Ungariai săî trăiască.î Eveni­men­ție de la plecarea lui Carol dove­desc că Ungaria e avizată la o putere centrală tare, pentru susținerea liniștei politice, pentru vniștea internă precum și pntru existența țărei, partidul nostru Se bazează pe princip­i liberale sociale, care corespund pe deplin leg lor și prin­­ciilor democrati ce­ 11 * * Programul sfârșește arătând că atât po­litica internă, cât și cea externă nece­­sitează readucerea lui Caro­­la Von­­(Ag- Dac’a) Nau­en.­­ Organ­ul sovietic Pravda achm­­iie că înaintarea lui Denikin în­­seamna o țntern ca amenințare pentru revoluție. Se crede în cercurile sovie­tice că odată cu creșterea succeselor armatei de sud se­ vor mări și turbu­ră­­rile din interiorul Rusiei. Guvernul suedez, după cum spun zi­arele suedeze, se va pune in conta­ct cu guvernul englez înainte de a răspunde notei intentei cu privire la blocadă. Horsea.­ Obiectivul generalului Ju­­denici este Petrogradu]. Se așteaptă c­a, forțele acestuia să formeze joncțiun­­i cu Gatchina. Se anunță că ministerele bolșevist­e din Petrograd sunt închise dela 9 oc­tombrie. Un comunicat al ministerului de Răz­­ boi arată că guvernul leton s'a reîn­tors Duminică la Riga. Atacurile ger­manilor asupra orașului continuă. Po­pulația civilă a suferit mari pagube. Estonienii au trimis trupe și tremuri blindate pentru a da ajutor în apărarea orașului. Armata lui Denikin continuă să îna­inteze făcând un mare număr d­e prizo­nieri. INTRE MOSCOVA ȘI PETROGRAD Orna von—Rezistența bolșeviscă des­crește din ce în ce-ScL mierea c­are a surveni în s­­ua­­ția m­ilitară dU pc frontul rus as’e­mup accentuată de ziarele de astăzi. Judovici se află l­a Port”­l Petrogra­­dului. trm­eie sa­« sunt în apropi«re lte m­irea jonct^u^e cale ferată <îln Qatchina, care se aPă la 20 Până­ la 25 m’de «are sud de oraș și cum rezisten­ța pace­i d­e a cre­ște pe măsură ce of011­ siva m­aiiitează ce așteaptă că Pe­ro­­gradul va cădea în primele zile din No­­eistorie. De»ikîn a făcut m­are PTor greș« luând i1mii ° starktul centru de cale ferată și de șosete Or«1- Pe ’mia princi­pală spre Moscova <% Care localitate este înde­păr­tată acum 1 10 180 mile. O­­dată cu că­de­rea altor localități a cap­turat multe ‘u­nuri, m­.15 cantități munT’uni și mii de prizonieri- Bor­­mond a făcut a doua propunere da ar­mistițiu letonilor insă a fost refuzat. Se comunică Că situația s’a îmbunătățit acum- Extonii au venit în autorul tru­pelor letone și tiire­ că Riga este sal­vată. Pojoni­ au atacat de asemenea germanil­om­ai spre sud- luând focalita­­te» Kogin © 34. # DENEKIN Dela Conferința păcei Lucrările onsîînului suprem interaliat Lyon 16. Consilul suprem, s-a în­trunit Miercuri d,­mineața la ministerul de externe, sub r­ resi­denț­a d-lui Cle­­menceau. El a aprobat un proect de notă, adresat guvernului german, prin către se cere remiterea către guvernele aliate și asociate a corăbiilor germane, cedate în tim­pul războiului, companii­lor de navigație olandeze și care se găsesc actualm­en­te în porturile ger­mane, deoarece aceste vânzări sunt considerate nule, ca fiind în neregulă. .Coterii" . # *>;! .p­e votu­lui de executare a tratatului cu privire la organizarea comisiilor de delimitare. El a aprobat textul notificărilor, care tr­ebuesc adresate statelor neutre, pe c­­a le în­viza să adere la societatea na­țiunilor. Consiliul a adoptat la sfârșit un proces de răspuns, la nota­ delegației germane privitoare la teritoriul Memel. Guvernele­ aliate și asociate­ declară că asupra acestui teritoriu nu este nimic de stipulat în tratatul de la Versailles. Soluția acestei chestiuni privește numai pe puterile aliate și asociate. Tratatul de la Versail­les va intra în vigoare Lyon.­­ Copia tratatului semnat de regele George și a cărui semnă­tură îl confirmă pentru Anglia, a sosit ori la Paris-D. Tittoni, care este așteptat mâine, va aduce aprobarea regelui. E probabil că formalitățile punerea în depozit a ratificării, de când va data intrarea în vigoare a tratatu­lui, va avea loc săptămâna viitoare- Consiliul suprem în vederea pune­rei în vigoare, a­ aprobat azi dimi­neață notificări cari vor fi adresa­te neutrilor, în vederea adeziunei lor la Societatea Națiunilor. Consi­liul suprem s-a ocupat cu numirea com­isiuniilor cari vor delimita frontierele germano-polone­ , a­­probat o notă cerând guvernului german predarea vaselor cedate de ei olandezilor în timpul războiului. Relațiile diplomatice reîncep de la intrarea în vigoare a tratatului- Franța va trimite la Berlin un în­sărcinat de afaceri. întrunirea Ligei Națiunilor DEPUNEREA TRATATELOR PROBLEMELE IN SUSPENSIE Lyon Transocean.­­ Data de mâine, care înregistrează depunerea formală a tratativelor la ministerul­­ de externe francez, este semnificativă, căci mar­chează adevărata aniversare a Ligei Națiunilor,­ care prin depunerea ratifi­cărilor intră în mod­­ automat în exis­tența sa legală. La consiliul suprem de astăzi s-a discutat anumite demersuri de luat în legătură cu tratatul ; Polk nu a participat la acest consiliu. Rati­ficarea Americi­i este așteptată peste câteva zile. Președintele va lansa o in­vitație pentru prima întrunire la Con­siliul ligei, care chestiune precumpă­nește pentru moment toate interesele, întru­cât privește prima încercare a ligei de a funcționa. Italia­ a însărcinat pe Tittoni ca mem­bru, Franța pe Bourgeois, pe când membrul englez va fi probabil Cecil. Reprezentantul Belgiei nu a fost încă anunțat. Ideia că Spania să fie repre­zentată­ pare a fi fost abandonată. Cu privire la acest prim meeting și desfășurarea ligei în lunile­­ viitoare, predomină încă cea mai mare confuzie. După părerea franceză, consiliul l­­ger trebue să-și înceapă funcțiunea in continuare cu chestiunile ligei,­însă in acelaș timp Consiliul suprem trebue să continue încă sfera sa de activitate, din cauza tratatului bulgar, a ciumei Si a problemei ruse, pe cari liga nu le poate relua înainte de a fi­ regulat or­ganizarea la ședința plenară a Consi­liului. Norvegia capătă coasta Murmană Nauen.­­ Ministrul președinte Knuudsen, a dat a înțelege la ospățul din­ Cristiania, că conferința păcei ar fi atribuit coasta murmană. Nor­vegiei. ______ Kramarz la Paris Paris, 15.—Primul ministru ceho­slovac Kramarz a sosit aci pentru a reprezenta pe ceho-Slovaci la semnarea păcei cu Ungaria. (Ag. Dacia). ' &e«reis ut"france» câte mobilizare a fost abrogat Lyon.­­ Jurn­alul Oficial publi­că decretul presidențial prin care se abrogă decretul de mobilizare din 1914, fixând astfel data încetă­­rei ostilităților. Demisia lui Crespi, delegat italian la Paris Lyon, 16. —Din Roma: ,­Messa­­gero“ scrie că Crespi a rugat gu­vernul să -i accepte demisia sa, din demnitatea de membru în delegația italiană, la conferința de Pac- Crisp­i a dmi­sionat di­n motive de sănătate și guvern­ul italian i-a primit de­misia. Elveția și Liga Națiu­­nii de Berna.­ Acordându-se un termen de două luni Elveției spr­e a ad­era la Liga națiunilor, consiliul federal a decis a convoca împlinirea federală pentru 10 Noembrie, în vedere de a discuta in­trarea Elveției în Liga națiunilor. Con­siliul federal a examinat cu îngrijire dacă ar fi convenabil de a convoca con­siliul național ales acum în urmă în locul celui vechi, întru­cât ultimele mandate expiră la sfârșitul lui Noem­­bre. M miciGi Rum TRATATIVE INTRE GERMANIA ȘI RUSIA BOLȘEVISTA Corespondentul particulor ziarului -U­n­format­on“ telegratia zji dio Zü­rich. ziarului său : ».Frankfurter Zeitung“ cere curier­­”ului germaM s& ia .in­i­țiativa tratativel­o r cu Rusia bolșevistă, a jíj^jP&zi si­tu­apa actuala Care nu înseamnă "foi pace nici războu- Nici un motiv va­labil; serio riare]_ n­u poate îjtip’euict» Germani» să închee pacea.“ armata lui Kolceag Numărul prizonierilor din Siberia Berlin. 15— După „Vossische Zei­tung“ în­­ Siberia mai sunt 760.000 prizonieri germani, austroungari și turci. Aliații au 150.000­ soldați, așa ca armata lui Colceag se compune din 300.000 oameni bine înarmați. _____(Ag. Dada) UN NOU GUVERN ESTONIAN Copenhaga. 15. — S’a format un nou guvern estonian și K­limuan Sub prezidenția lui Galvaro­vik care mame va depune jurământul în fata Adunărei Naţionale. (Ag. Dacia) ANTANTA INTERZICE AUSTRIEI SA FACA­ COMERȚ CU RUSIA SOVIETELOR Citim în Le Temps din 13 ort-Misiunea franceză la Viena, a remis ministerului de externe au­striac, o notă care emana deja con­siliul suprem și este semnată de președintele conferinței­­ de pace­­prin care Puterile aliate si asociate interzic Austriei­ orice relatiuni co­merciale cu Rusia sovietelor. Um consumatorilor la MhMil de investiie si semen In urma, apelului patic ** tm³ 1 *7 ao,:iaț­­i '»% comercianți și înrii prin care se­­ protestează coptri1 r’for de înlăturare * specidet și *e chlamă toți com^­c^ții și in^u^tm­3?1' ia luptă pent ru surru­piare» 'acestor mă­suri­ Dg» constiiiti*taților la râ[ul său. a hotărî* să “ ° atitudine energică cmtr» «ce^fol m’scă.ri, luptând pe tivate căile c» măsur’fo­­u»t« s­ă f’e nu mi­­ma' mentinute d»r chi»r majorate. In acast scop 0 mi­nca­ oasă detegațiune a ligii p rind uimiatorilor s’a prezentat era dimineata în »ul'^eață la A g­encr­­afl Roneocu ministrul ■ industriei și comer­țului­ In­de­[­eg»țium­­e figur» §' un n­u­­măr însemn*4 a © doamne și fem ©! dul popor. Au vorbit din p»r*ea d-nU: avocat’ C Angele­scu, Anaarap, Dr. Hrubes» arhitect Ștefănescu. Bruno FUI *enrrram președintele ug­; com­su­ma­torilor d-n Iași și d-nfi Com­onearmi. Toți vorbitori’ și-au exprimat indigna­rea cóe*ra tuturor er­* eg­or'Lii or d» spo­­cuibiiți și In­­gpercial pentru truistu'n’ d« ■pocu­atori n’ pâinp care «ab apărar«» unor puteri “cuffice t­e­rmi zază. rr­Q fo*me o întreagă ta ră- In consecință cer d.țpl pe car­e-1 socoiesc ■ncapab*!' do -Teo părilair'­; să inter­vină cu toați pu­terea pe care dismine penttru »spen­ararea unei «'-tuatiu”! fo. tofomb'fo. Ia y-odore» “ceafeta Hga propun ®; apucarea hri © dilată *• noul u* decret pri­vitor in­* înlăturarea speculei ; institui­rea (prin lege 3 cu misiunii ° T fie fixare» praturifor. p» lângă Oberii ® de co­merț și intervenția parchetului în chestiune» trustului făinii; la rigoare să se rechiziționeze toate morii © și cu grâul cumpărat de gr»* să se fabrice IJâ­tee3. sub controlul lu’ D-nu­ general Pop»scu mtufo’t-ral in­­duistriei, răspunde că »re toată solict­­itudine» pentru chestiunea Pâ’nei și ca dovadă în zona ven­iroi «ale d­a m’ufo­ [UNK]ru'1 s'a prezent»* spre semnare: un decret de majori,re a prețului pâ’nei ®* 1 l ® u ș’ 25 d © b»ni. pe c ® r ® 3 i-afu* zat săi­­ semneze găsi ® d. Eret­l ex3ge. r ® 4; d9 a,»semen ® 3 — cu«trariu­rn«r zvonuri — nu * »vut m­or ti­­me ®»-­jam­en* pentru sindicatul agricultor-1 ®! Pe ca re s-» amenint3* chij*r cu jude­cata Curții Marțiale, declară însă că ulterior etudipid chestiune3 lăme* s-a convins că nu exită în tara fa‘n’a sub prețul maximal de zece mi5 de­­ sí n­a­ gonill și ca ata­re câștigul «indicatelor îi gălse­ște rezonabil iar existența. ,î.° r aocedară, întrucât fără angajam011*­1 ©, sindicatulu’ «■gricultorilor *r f‘ Și m34 rău-Ca ’dovadă că nu există grâu sub prețul maxim»1 relatează fapsul­ că înisuș­­i Maofoaliap președintele ‘o* c­etățe’ cere a aștlior a­d­ec]a'i»?.r. °­ierta ce ’ «’* ceru* ae min’ster că nu are Posibilitatea să-i ofere grâu sub PT«tui maximal- Arăta­ț'-m’ *­v. — z'ce d miniștrii — unde putem găs’ grâu tir11 ’eftre și eu în cumpăr­ănță. cu această declarație, defegaț'» s’a obl’gat să­­ implice mintatorului foc3- i’tătiiie unde să poa te găs’ grâu in condițiuni acceptațiile. In consec­nți­ile mai 3,ege » comi­­si­urie chip și embri aî tigei c.«r# să cercetezi dia­că se găsește sub Pre­țul max’in ®!, după care 8e v* d8i^a ©. I’1 c»zuili când această tuverr­are mi v* reuși­ d- m­imistru este dec*« «ă vină, ci un­­ decrot pr’n care nu \-a per­­mis decât :scoatere3 <1% grâu * m­ie*­­•’ngure calități de făină. Astfel fa­bricându-se spa’Rea din făină integra]ă și făina albă ne­m»’ fiind per­misă, se­­-a înlătur* comerțul cu fă­ina de lux a­sigurându-se cantități su­ficiente de făină Pen­tru fabricația pâ’­­nei­ _____________________REP. nw ■ Mini Miiinaiiiiiiiiii 1 iniMme HijuiiLur­ OGLINDA ZILEI — Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi ca prețul maximal. — Nu se poate, că se supără­ spe­culanții de la sindicatul agricol­ In Treacăt Ferocități profesionale! D-LUI AVOCAT X ,_ . Loco .,Mai zilele trecute, la orele 8.10 seara, a­ ti venit la mine și m’ați kiM s ă văd pe dT cane ©ra bolnavă. Până acum văd că încă n’ați luat măsuri ca să achitați suma de lei una sută, onorariul meu, conform taraf­ului ce seaară fixád de A_ sociațium­ea Medicilor”. ,T .„Spre a a» t,1 expune a fi trec­uți în „lista n«agră­‘, r* rog să­ mî achitați de ur­­ge­n­ța suma mai sus menți­o­nată“. „Cred că ei dv. sun­te­­m de acord că după 30­ de ani de carte am dreptei să cer­te« ni! 80 cuvine pentru consultațiunile ce dau“. Cu su­mă, DOCTOR T. DOMNULUI DOCTOR T .T­­n Loco contest deloc, domnule doctor, legiti­mitatea, într’o oarecare măsură, a pretenții­lor dv., dar mi e mai puțin adm­ărat că pe câ­nd vă conduceam acasă la mine, în afară de chestiuni­le de politică, valută, tempera­­tură etc., m’ați mai întrebat de un ap­el al dv. pe care va trebui să-l faceți. Cred că șî dv sunteți de acord că după 32 de muai de carne am dreptul să cer ceea ce mi se ««vine pentru consultați unite cu dim... Prim urmare presupun că suoteas quit... Cu stimă, AVOCAT X N­­ B. Miai țin sa vă furia atent că am venit la dv­­a erele 7.55 șî că di­n urmare trebuia să­ mî aplicați tariful de... zî, adică de 50 lei. Ce su­nt eu vinovat­­ă din, cauza servitoarei dv. am stat un sfert de ceas afară ? _ p. Conf., ERIDAN Prânpsle iote și Ele. Ziarul­ englez „Th­e Daily Thegraph“ se ocupă într’unul din uzimele sale­ nu­mere de marele colegiu de băeți de la Eton care deși populat cu tineri d'n înaltă­ aristocrație engleză se con­­du­ce după cele m­ai democratice prin­­c­ipii, căutând a înăbuși pe cât posi­­bi, orgoliul nativ al nobilelor vlăstare și deprinzândiile cu toate nevoile vie­­te. La^Et­on, deci, nimeni nu e mai boer ca al­­ uil și numai erarhia vechimeî după ani și clasele socotită. Astfel cel noul veniț­ trebue să servească pe colegii mai mari, să-și facă odaia,­ să meargă la bucătărie cu rândul, în fine să facă întru toturl pe ucenicie, fără a se ține seamă de ori­ce rang social le-ar fi părinții. ”Ziarul englez de care vorbim publi­că o listă de studenții anului acesta spunând despre Pe­ care al cui fiu este. De pildă, vicontele Dalrymple, fiu al contelui of Stair, lordul Herbert, fiu al contelui de Pembroke, etc. Printre a­­ceștia se citește și următoarele nume: prințul Leopold fiu al regelui Belgiei, și prințul Nicolae fiu al regelui Ro­mâniei.Printre ocupațiile importante ale a­­cestor fii de conți și regi, la ordinea zilei e. adaogă cu gravitate „Daily Te­legraph“ săpatul și adunatul cartofilor din terenurile cu legume ale școalei. De asemeni T4on a fost primul colegiu ca­re a dat p'Idă celorl­ alte­ școli publice de. .băeți în adaptarea la boy-scoutism (cercetășîe) dovedi* 3șa de folositor în timpul­ ultimului război iar sportri Toată lumea protestează împotriva modului mai mult decât scandalos­aici se căsătorește pe C. F. R., presa a semnalat suta de plângeri, iar neno­rocirile și accidentele cari a costat zilnic noul vie­ți, au fost înregistrate ca un lanț de crime nesfârșite- pentru că în loc să aibă locurile pentru care C. P. R. au încasat bani, călătorii au fost nevoiți să invadeze acoperișurile, solu­rile și tampon­ele vagoanelor. Direcțiunea C. F. R. a promis me­reu îmbunătățiri. (tot nncă nu călătorim* i­ 19 -Ut-­­luni mai bune d­ecâi iiauae. Pasage­ii de clasa IIII merg de avalm­a cu cei din cl. I și Ita și cei cu bilete scump plă­tite2> sunt fericiți să prindă câte un loc Pe scările vagoanelor• sau în comodi­­tățile din cl. Il­­in locul îmbunătățirilor nuzi aștep­­­tate, aflăm din oficina ministerului lu­crărilor publice că d. Al Periefeanu, directorul general al G. F. R., „ înain­tat un raport in care expune­­ nevoia sporirei tarifelor de călătorie. In altă parte si cu altă ocaziune vom arăta ce se urmărește cu aceste spo­riri.­ cari după părerile unui inspector general trebu­i puse sub Paravanul că direcția g. p. R. vo este să facă o­­ re­ală deosebire între clase de pasageri“. Astăzi reținem numai deocamdată faptul că însuși ministerul de lucrări publice, care cunoaște condițiil­e de­­zastruoase în care călătorește publicul, a retrimis direcției C. F. R- raportul cerând să facă preciziuni complimen­tare și lămurite asupra modului cum se propun sporirile. Și, tocmai aci stă buba< în aceste »precizări lămurite“. DACIAN CANDURI SIMPLE Toate cArciumile! Ați citit de­sigur și dv. că, începând dela 1 Noembrie, timp de 7 zile, toate cârciumile vor fi cu ușile și obloanele Vase. O atare­ măsură arbitrară le în­trece pe toate / Poftim / Simt cum plâng lacrimi fierbinți de crocodil. Și această calamitate cade Pe capul nos­tru numai, din cauza alegerilor. Cetățenii să nu care cumva să rămâ­nă pe­ste mese și urnele să piardă, răbdarea sărind in capul candidaților. (Doamne păzește!) Și dacă ne mai tin balamalele mano­­riei- cam întotdeauna au fost așa per­secutați bieții cărciumari pe vremea alegerilor. Nu-i vorbă­ a nimerit el orbul Brăila, nimeresc ei și cei însetați ușa de din dos a cârciumei, dar odată ce-i liber­tate la vot de ce n’ar fi,și la butoi ? Ei, cam știți dv. cum merg lucrurile, butoaele blagoslovite sunt așezate prin culifile șefilor de culori și după ce ireabcc s’a isprăvit, începe cinstea- fi­indcă de înainte de vot, nu prea mo­ge­ne cinste. Așa spun gurile rele, treaba lor... Dar cum în ăst an cam multă lume, se abține dela vot, socotim că e arbi­trară închiderea proslăvitelor localuri­­unde apa joacă un rol atât de impor­tant la fabricarea vinaturilor... (Haiti, fam ciupii pe cârciumari. Dar nu face nimic, destuș, ies ciupiți de la dumnealor!) Punem însă rămășag pe o moșie ex­propriată, că tot democrația o să fie lovită în cărciumele ei, ca să zic așa. Bodegile și alte localuri din lux și de alcool veritabil c­a să-și arate vitrinele cu sfidarea obișnuită. Socoteala e simplă . Candidatul care e cam ciocoi din fire, e și delicat. Emo­ția o să-l facă să aibă nevoe de ceva întăritor- deci localurile lor au o me­nire — farmaceuticăi, pe când ăl molii, de și-ar întări măselele, se pomenești că uită cari­le sunt candidații Și dacă vor uita, se prăpădește toa­tă combinația pusă așa de frumușel la­ cale de ăi de sus. N’am rezon ? Ba eu, cred ca da ! STAN BOLOVAN

Next