Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)
1919-10-23 / nr. 4842
> \ ANUL XVMea,— No. 4842 m 6 PAGINI 25 buni «turnirul 6 PAGINI director: CONST. MILLE Comunicatul evreilor pământeni O întrebare care in mod natural se pune de când a început campania electorala, este, ce vor face evreii cu dreptul lor de vot, pe care lau la sfârșit. Uniunea evreilor pământeni publică acum un comunicat, care răspunde la această întrebare. Nu credem însă că răspunsul acesta, e cel pe care l-au așteptat pe cari au pus întrebarea, căci comunicatul Uniunei nu îndeamnă pe evrei să voteze pe candidații unui anume partid, ci semulțumește a arăta condițiunile pe cari trebuie să le întrunească pentru ca un alegător evreu să le poată da votul său. Candițianiile acestea sunt foarte moderate. In esență ele reclama că voturile alegătorilor evrei să se întrunească numai asupra acelor candidați cari ar oferi garanții, suficiente că nu se vor folosi de mandatul lor pentru a limita egalitatea de drepturi si sine acordată, ci vor lucra dimpotrivă ca, egalitatea ,aceasta să devie completă și efectiva. Celelalte condiții ale Uniunei, formulate în patru cereri, izvorăsc atât din egalitatea de drepturi, cât și din acele „înalte principii care, cum spune comunicatul Uniunei, au fost proclamate prin actul de la Albania“. Aceste condiții împlinite, cu ce candidat va putea aspira și spera în votul alegătorului evreu. Căci evreii, cu toate afirmațiile contrare ale antisemiților, nu formează o massă omogena, ci sunt și ei divizați 11 clase, după starea lor ecomonică și socială, divizați și după concepții și aspiriții politice. • Ceia ce Tunia. era că erau cu toții deopotrivă, de lipsiți de drepturi. Ceia ce făcea ca ei să, pară solidari, era că legile excepționale și tratamentul excepțional îi loviau deopotrivă. Suferințele și nedreptățile pe cari se îndurau împreună, îi «liniau, îi solidarizau, o făceau să treacă peste deosebirile de clasa și de concepțiuni. Antisemiții, cari zic că sunt antisemiți din grijă pentru țară, sunt deci adevărații autori ai soldartății evreiești. Să dăm drepturi evreilor, drepturi efective, să’î tratăm cu dreptate, omenește, să căutăm a’i înțelege pe evrei, cum ne cere și comunicatul Uniunei, să utilizăm pentru țară aptitudinile lor, punând pe fiecare, după merit, în locul unde ar fi mai de folos — și acea solidaritate făurită din suferințe comune, va dispare. Evreii vor intra la diferite partide și poate, cine știe, se vor găsi unii cari să intre în gruparea d-lui Iorga sau poate chiar a d-lui Dinu Brătianu, căci, cum de mult a constatat un socialist, când li, vorba de porcărie, ea nu e motivată de rasă, ci de clasă. Problema evreiască are însă nu numai o însemnătate electorală, ea este de un interes deosebit pentru țară. Dintre toate minoritățile c^tî îoonesc Români», conte» de ceea ce susțin antisemiții — tocmai cea evreiască este mai lesn« asimilabilă.. Nu ne gândim se înțelege la renegarea religioasă.. Ne gândim însă la posibilitatea comunitătea de limbă a optiniidin ei de a se adapa și de a colabora la cultura românească. Eî bine, Uniune» are dreptate când cere românilor ca să facă posibilă apropierea evreilor de dânșii. Cine a avut nenorocita idee de a identifica calitatea de evreu ca trădător, abstracție făcând de lipsa de umanitate cuprinsă în această concepție, de greul păcat ce a hhiat asuprit-și prin atâtea victime nevinovate, a făcut însă un rău mult mai mare țări, decât chiar evreilor. Căci evreii sunt în toate țările aliate și ocupă locuri conducătoare în ele, și dacă la noii «nu, mai cu seamă unii politiciani, au o așa teamă de dânșii, apoi explicația nu poate fi decât că au o conștiință rea, conștiința unei vine ce-i apasă, conștiința că nedreptățile ce au tăcut, au fost atât de mari încât trebue să le fie teamă de ceî ce le-au suferit. Din fericire teama aceasta a fost o nebunie criminală- Evreii sî-au făcut datoria cea grea, cu toate greutătile ce ți s’au pus în cale." $i » venit și ziua drepte tei pentru dânșii. Și atunci de ce această dreptate să nu fie în totul și spre folosul țărei ? Un act de clemență care e în acest caz un act de dreptate și reparațiune, trebu să înlesnească uiterea trecutului. lor de aci încolo, o politică de dreptate, trebue să aibă de scop ca ziua în care evreii intră în exercițiul drepturilor lor politice, să fie ziua în care țara a câștgat un milion de cetățeni bravi și harnici. Clei din căruță Citim în Renașterea Română : Deslegarea crizei orbifor’im guvernie generali a fost o surpriză pentru opinia pubblică care se aștepta la um guvern de concentnaire, și cu toate acestea, nimic mai natural decât formarea acestui guvern Uni ctin.op'ciftorm jocului de forțe sociale trebuia să prevadă de mult constituirea unui astfel de guvern. Votul universali cu ittrarea maselor în azena politică amenință cu surpante bazele înguste, pe cari și-au clădit vechile partide dominația lor Poporul care se apropie de urne, vine ca o apă mare care mătură din cele toți stâlpii unui pod construit pentru un râu cu apă puțină. In fața acestei primejdii se impunea de la sine apelul în cele mai dmstice mijloace pentru a mâna mulțimea apelor in marginile vechei albii. Mijloacele electorale de până acum nu mai prezintau garanții suficiente de succes; hamurile de viță cu cari se putea ținea până acum în frâu blândul și supusul trăgător la’ când partidelor sunt slabe pentru sălbătăciia și puterea armăsarului neastâmpărat din câmpia căruia nu i-si aruncat nimeni până cum frâu în c;ap. Bim acest motiv stăpânirea amenințată a așezat pe capră cel mai vânjos vizitiu i-a pus in mână biciul de piele al cenzurei represive și a înlocuit sforile de cânepă ale legilor civile cu hamurile de piele ale Curților marțiale. Boerii din căruță se țin cu răsufletul la gură așteptând rezultatul acum ori niciodată. Ori bidiviul se ridică furios în două picioare și o ia mana peste câmpie și îi prtoperi sfărâmând căruța și călători ori după câteva zvârcoliri se domolește și ține in trap linia drumului... In chestiunea Inlocuirei coroanelor Ministerul de finantă Țara cu svonuurile tendențioase lansate si timpul din urmă și după care ster fi hotărât schimbarea coroanelor pe cursul de 50 de bani coroana, desminte categoric aceste svonuri și atrage, ate st stitiinea publicului să nu se lase înșelat de speculator!". E drept că la minister se studiază chestiunea înlocuir'cî coroanelor și rublelor însă cum nici nu se poate măcar bănui care va fi decisiunea ce se va lua, e primejdios a se teage conclusion i dhi simple presupuneri care intezi nici un temei serios. Problemele zilei Nu-i lemne, nici ceapă, nici cartofi! Imediat ce a venit frigul ei a fi constituit un nou ..sindicat: acela al angrosiștilor de ■lemne. Aceștia pretind că tu prețurile fantastice cu care se plătesc, lemnele azi tot ei sunt cei... jupuiți ! In aceste socoteli extraordinar de complicate, negustorii caută cu un mare lux de detaliu că actualmente comerțul de lemne este o adevărată mretail. Bine că nu suerâtă.e a fi azi negustor de lemne e a face un sacrificiu... Natural că aceasta nu ne miră de foc. Toți cei cari trăesc din mizeria publică pot să se unească între dânșii pot să facă adevărate societăți de speculațiune, cine vreți să se opună ? Primăria ? Sunt atât de incapabili cei ce o conduc încât nu sunt în stare să-și administreze proprii ei funcționari. Politica? Până acum nici au, s’a găsit un prefect, Jocul este și acum vacant. Publicul? X’a îăerit nici odată un’o a'd fard nici de azi înainte. Prin urmare lumea se găsește dezarmată fața de tot felul de speculatori. Se anunță chiar foarte frumos pentru iarna aceasta . Semne nu sunt. . Sindicatul agriculturmui, ,,, .auramor vor fixa prețul pâinei cum vor voi dânșii. Cartofii ceapa și legumele stau ascunse speculanții nevrând să te aducă în Capitală" sperând un preț mai mare. Și in fața tuturor acestora guvernul ce face ? Guvernul face alegeri și face propagandă închipuindu-sî că e destul să știe lumea din gura prefecților și jandarmilor că atatua Brătianu este cel mai mare bărbat politic, al turei pentru ca să nu mai aibă nimeni nevoea iei de lemne, nici de ceapă nici de cartofi ! Sfârșitul crizei de guvern din Iugoslavia Lyon. 21. — Din Belgrad. Criza ministerială s-a terminat. Cabinetul Davîdevici, cu compozițiunea sa actuală, rămâne la putere. Singura schimbare, constă în intrarea în cabinet a unui deputat croat din Dalmația. Branchiaf ca vice-Președinte al consiliului de miniștri și anti ministru fără , In fața Petrogadului Bolcevișiii organizează rezistenta Comunicația tăiată cu restul Rusiei spre Moscova GENERALUL MANGIN. Căruia alfttil i-au încredințat o misiune specială" în regiunea Baltică- IN FATA PETROGRADULUI Horspa. — Telegrame din Helsingfors cu data de crrme arată că o parte din trupele generalului Judmici au atins suburbiile Petrogradului ocupând nodul liniei ferate din Putiloff, care este situat la 5 mile de centrul orașului. Este de observat că rusii cei mai bine informați din Londra nu așteaptă ca Ptteogradul, să cadă imediat. Toată limea are încrederea că Judenici deține în mână situația și are multă grije să ferească orașul Petrograd de avarii, de asemenea voeste a menaja, și locuitorii orașului, cea mai mare parte dintre aceștia fiind lucrători și partizani fervenți ai armatei lui Iudenici. $ările cari arată predarea localității Kronstadt nu se confirmă , însă conform știrilor statului-major al armatei de nord vest ruse, localitatea Krassnaya Gorka a fost luată și tunurile acestei fortărețe comandă asupra Kronstadtului. Corespondentul special al ziarului Times din H chingsor S’ arată că bolșevicii s’au coalizat împotriva aripei drepte a armatei M Judenici în direcția Gdolf pe linia ferată Narvapskoff la Smile sudvest de Qatehina. Se zice cu întăriri ale armatei roșii sunt aduse din Moscova, și același timp ni se anunță în mod neoficial că Judenici a întreprins un raid către partea de răsărit a Gatchinei, tăind legătura ferată Petrograd-Moscova la Tosna (?) localitate situată la 33 de mile sud-est de Petrograd. COMUNICAȚIA CU PETROGRADUL ÎNTRERUPTA Karnarvon. — Este cert că orice comunicatiime este întreruptă între Petrograd și interiorul Rusiei. Trupele estoniene se apropie de Oranienbaum și Krasnoe Gorki. Foortul Kronstadt a arborat drapelul tdb la 17 octombrie însă detalii nu se cunosc. Estomerul înaintează spre Pskovv care se găsește acum sub focul limirilor estoniene. Se zice că garnizoana din Petrograd prepară orașul pentru asediu, mitraliere au fost așezate în case pentru apărarea stradelor principale și proviziilor care sunt aduse în oraș. Divizia "Bashkir", care a fost trimisă din centrul Rusiei pentru apărarea Petrogradului, a fost complect înfrântă la Krasnoe Solo. Nu se confirmă știrile din sorginte oficială bolșevică cum că aceștia ar fi luat printr o contra-ofensivă Krasnoe Selo și Gatchina sau că ar fi respins armata lui Iudenici. Ultimele telegrame confirmă știrea, că o deputăție din Petrograd a sosit la 17 Octombrie în Gatchina, oferindu-se să predea cetatea dacă nu o va bombarda. OPERAȚIILE LUI JUDENICI Kctricervon. Conform ultimelor știri oficiale primite la ministerul de război cu data de 19 Octombrie, arătă că la această dată armata de nord-vest rusă a atins linia Gorelova, care face parte dintr-un triunghiu cu vârful în stațiunea Ligovo. Ambele aceste localități sunt situate la nord de Krasnoe Selo. Aceasta ne arată că armata generalului Iudenici se găsește la 8 mile de Petrograd. Trebue să observăm că radio bolșevic din 18 arată că luptele continuă în districtul de la nord de Gatchina. Din aceasta putem vedea că contraofensivei împotriva armatei nord-vest ruse a eșuat și Gatchina a rămas desă-IS ărgă in mâinile generalului Iudenici. 1 o £ C. SPERANȚELE LUI DENIKIN După știri din Helsinfors," trupele generalului Iudenici au ocupat punctul Putiloff care este privit ca o suburbie a Petrogradului. Știrile despre căderea Kronstadtuluii încep să nu pară adevărate. Este un comunicat din Helsingfors, în care se arată că steagul alb a fost înălțat Vineri după amiazi deasupra fortăreței. Această știre însă este urmată de alta, în care se anunță că aviatorii englezi au văzut steagul armatei roșii fâlfâind din nou deasupra fortăreței. Aceleași știri arată că ocuparea Petrogradului se așteaptă săptămâna aceasta, înainte de ocuparea Kronstadtului. Din toate acestea, nu putem avea nici o știre hotărâtă privitoare la armata lui Iudenici sau a fortăreței Kronstadt, însă ceea ce pare limpede, este că în ciuda opunerei bolșeviste Iudenici prin câteva lovituri de tun va putea ocupa Petrogradul. ULTIMELE COMUNICATE Horșen. Ministerul de război publică cele mai exacte știri primite acum oficial cu privire la înaintarea contra Petrogradului. Aceste știri confirmă că armata lui Judeniteh a ocupat Gatchina și Krasnoezelo tăind linia de cale ferată de la Petrograd și Moscova la Tosna. Ultimele telegrame spun că cavaleria du Judomtch a tăiat lupade cale ferată de la Petrograd dia Vologna, spre sud de lacul Ladoga. Comunicația a fost astfel intre-1 ruptă pe toate căile ferate care leagă Petrogradul cu interiorul Rusiei. De altă parte trupele estone se apropie de Oranienbaum și Krasnova-Gorka, înaintarea estonilor la Pskov se desfășoară cu succes, iar orașul se află actualmente sub bombaradarea tunurilor estone. Divizia Rushir, care a fost adusă din interior pentru apărarea Retrogradului a fost complectament decimată la Krasnojezdo. Fortăreața din Kronstadt a ridicat Vineri steagul alb, nu se cunosc însă alte detalii. Comunicările ministerului de răsboi adaugă că garnizoana din Petrograd ar prepara orașul pentru asediu. Sau așezat mitraliere prin casele stradelor principale, s’au trimis aprovizionări și alimente. Ministerul de război mai confirmă știrea că o deputațiune din Petrograd a sosit la Gatchina oferind predarea orașului dacă se va lua înțelegere că orașul să nu fie bombardat. DENIKIN SPRE MOSCOVA Armata lui Denikin înaintează mereu spre Moscova, aceasta , se infirma prin telegrama semnificaivă bolșevista, în care arată că dacă Denikint va ocupa Moscova, va g ăsi numai un morman de ruine- VISIUNEA GENERALULUI MANGIN IN CURLANDA Lyon, 21. — Consiliul suprem >■ încredințat generalului Manlin o misiune, în provinciile mitice, spre, a verifica comisiile în cari se efectuează evacuarea acestei regiuni de care trupele germane. Generalul ,Iangin va părăsi capitala Franței, în cursul acestei săptămâni. El se va opri la Berlin, în drum spre provinciile baltice, cu care prilej, va lua cunoștință în măsurile ordonate de guvernul german va propune altele voui și va controla, imediata lor ,xecutare. i trecerea peste Atlantic cu un dirijabil San Paulo. — Aviatorul Celest «io Usuell » care va «încerca să stopa 1 ■e peste Atlantic cu u«n djryaibil, a * l»darați că această călătorie poate lbura șease zile, dar parcursul, de «000 kim. Poate fi executat în 36 î ___ r3b Joi 23 10* ©ct ® mb, 1919”. Cri?a locul suti estcu un mare negal : ptți El acaparează caip multă, i— Ce se poate face de urgență.—Pregătirile societăților de construcție * O convorbire cu d^îPpficț^este Ant.tonescu Problema locuințelor bigiemnice ieftine e de o gravă actualitate, Dar pe când din toate părțile plângerile se ridica o*- mai insistente, solu- iia nu vine de nicăeri- Răi îl îl constatăm cu toții, firmediul lui lipsește însă, și cercul vitios se închide fără o umbră de speranță. , Am apelat atunci, la părerea unei irr , discutabile competințe- D. Petre. Auto-, 'nescu- viilorosul arhitect- din mâinile căruia au eșuit atâtea minuni de arhitectură națională, a bine-voit să își arate punctul său de vedere, i O ameliorare simțitoare, și urgentă, i ■ este posibilă- Trebue numai inițiativă și hotărâre. Pe cât de imens e rolul Statului pe atât este important cel al inițiativei particulare, în rezolvirea problemei acesteia. Dar, să dăm cuvântul ddui Petre Antonescu. STATUL ACAPARATOR DE IMOBILE Criza locuințelor e firească- Populația Capitalei crește. Noi clădiri nu se mai construesc. Avem var- cărămidă și ciment. Dar combustibilul e scump și fabricația lor costisitoare. Iar tabla, geamurile, etc. nu le putem furniza , decât de pe piețele steame, și în consecință sunt greu de adus . Atâta vreme cât problema transporturilor nu va fi rezolvată și piețele nu vor reveni la normal, timp de doi sau trei ani nu se poate nimeni aștepta la o schimbare pronunțată, în bine.. Putem însă răspunde nevoilor de acum prin alte mijloace. Vă voi enumera câteva. Astăzi Statul deține pentru nevoile lui un număr însemnat de clădiri particulare- Aproape 75 la sută din serviciile statului dețin locuințe spațioase, cărora li s’a schimbat ‘ dstinația. Aceste sute de imobile mari s’ar putea reda, în scurt timp, publicului mare- Ce ar face Statul? Cunoașteți actualul local al Primăriei Capitalei. E o clădire provizorie. CONSTRUCȚIILE PROVIZORII Statul ar putea construi la rândul luipe locurile virane, închiriate pentru acest scop. birouri provizorii. Trebue lemnărie- Avem suficientă în Transilvania și mai cu seamă în Bucovina. In paianta de lemn se pune moloz, sau materiale speciale ca novolitul, cărămidă de plutä etc- materiale izolatoare ce se găsesc ușor. Lucrările ar putea începe imediat. Lucrători se găsesc, căci trebuesc în special dulgheri. In primăvară, clădirile provizorii ale Statului ar putea fi sfârșite și la 23 Apriilie, sute de familii ar găsi locuințele de care au nevoe.Aceste construcții provizorii pot ține până la 15 ani și împlinesc condițiuni de higiena și confort îndestulătoare. Experiența războiului a dus la tipuri de baracamente foarte bune. Cunosc barăcile provizorii făcute la spitale de Eforie. Pavilioane de acestea, servesc foarte bine pentru bolnavi și sunt durabile. Barăci identice ar putea fi construite repede pentru populația săracă, oferind și ele, cu un preț redus, un adăpost și o locuință higienică pentru valizi. BUCUREȘTII VOR AVEA „ENVIROANE“ De altfel — continuă d. arhitect Antonescu expunerea d-sa!e — vă pot spune că autoritățile și societățile particulare de construcții au în studiu proecte vaste. Câteva din ele se cunosc îndeaproape. Comisiunea de sistematizare a orașului, intenționează crearea la periferii, a unor cartiere noui- așezate de jur împrejurul Bucureștilor — unde populația să găsească locuințe suficiente curate și cu chirii reduse. Primăria se ocupă îndeaproape Ministerele deasemenea. Societatea de Locuințe Eftine pregătește o mare campanie de construct;, pe o suprafață de 1 milion metri pătrați de teren liber. Materialele de construcție se vor putea găsi, iar pentru acoperiș se va întrebuința tnberoidul și mușamaua gudronată ce se aduc din America. Construcțiile provizorii au astăzi precădere. Autoritatea cari au terenuri cumpărate pentru funcționarii lor — bunăoară Poșta- Primăria- Cultele, Domeniile și multe bănci- ar putea oferi slujbașilor apartamente de acestea.- Mă pregăteam tocmai să le dau tuturor celor cari au nevoe» indicațiunile și părerile mele, îmi facilitați acest lucru dacă veți binevoi să scriu că voi da cu plăcere, îndrumări și sfaturi în ceea ce privește nouile construcții. D. Antonescu, opriindu-se o clpă — îmi spune:- De altfel numai autoritatea administrat ar fi atea luați măsura ca nu orice individ?'și'orice familie să se poată linsipla în. Capitală* adesea fără nicil, unn rdM,’ higricuind viata filmărind lipsa locuințelor. Dar* însă "odată* aci "începe toiul autoriței... ,’CEI IN DREPT ‘ SA SE QRABEASCA , D. arhitect Antonescu, e convins prin urmare că o hotărâre a autorităților competente, ar putea îmbunătăți foarte mult situațiunea și ar risipi în •"scurt timp neliniștea și groaza multora din cei cari aleargă zadarnic după două camere și o bucătărie. Se pot clădi birouri. Se pot clădi locuințe provizorii — în scurt interval. Trebue să se lucreze însă fără să sa piardă vremea aMtarfui. Să aperăm fired-o astă dată, autoritățile noastre se vor scutura de o veche și deplorabilă tradiție și vor da gravei probleme, toată însemnătatea pe care din nenorocire o prezintă. Pyk CIT NPUiai SIMPLE Bârfftorii.am Știi că ceea ce faci d-ta nu este îngăduit, m’a apostrofat, nenea Nae disdeduhineată când ne-am pomenit na In nas în piața pustie. Ai început să devi mai pesimist dacât o soacră moftuză, pe cinstea mea, ne descurajezi pe. Uita prevederile d-tale în chestiunile politico-sociale, municipale și etc.! __ ? — Te mit ca vițelul? Cine mi ești d-ta! la loc să spui pa șteau că primarul a luat leafă de haram și a lăscoi . Capitala tot în întuneric, o spui pe ocolite? Primar a fost sau ce? — Dar... — Ce dar? Nu-i rai de dar, ci prostul a fost gras plătit bașca ghelirurile de aprovizionare. N’am gaz- benzină, cărbuni. — N'avem cap, nene, asta să-ti intez odată sub joben! D-ta nu vezi cum merg toate dar averile? De, uită-te, nici ceapă în piață, nici un ou, nimic. Roade’fi mustățile să ți treacă de foame, dacă nu poți ca boerii să-ți aduci curcani de la moșie. Era furios nenea Nae, căci era cu stomacul și cu coșul de merinde gol! Și iar începu. — Fac politică și țară politică și lasă lumea mai rău decât când erau dușmanii aci. Nu trebue să ne descurajezi, ci să dai la mir! Zic. — Nene Nae, adu-ți aminte că dacă n'avem merinde, lumină, școli și alte bagateluri, avem însă Citeți Marțiale din belșug... — Prea ești pesimist! Spui pe șleau că e mai bine în iad și te temi de Marțiala! — Păi iadul, de n’a mai ești nimeni, să ne spue cum o fi, dar „aia" e medi aproape... A tăcut omul și s’a scărpinat la ceafă. — De ce nu la Curtea Marțială măsuri ca organizația municipală să nu mai doarmă ne o ureche? — Fiindcă nu e aspa menirea ci, D-ta, eu, el și toți câți umblăm dâmburi prin viață, trebue să fim cuminți și să tăcem că altfel suntem bolșevici. Pricepi? — Să priceapă Nastralin, că eu ba! Și zicând aceste amicul se repinzi după un oltean, care purta un cos două verze mari și flruduroase! Pe ziua de azi și-a astupat omul gura cu ele... La rândul meu plecai să caut' un leac a tei contra bărfelei... ■ . ' STAN BOLOVAN OGLINDA ZILEI Controlul militar ~~ Pe front Ta scos eroul? aici i spuie dezertor. Mi , ■ .!■ ! '*y