Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)

1919-10-23 / nr. 4842

> \ ANUL XVMea,— No. 4842 m 6 PAGINI 25 buni «turnirul 6 PAGINI director: CONST. MILLE Comunicatul evreilor pământeni O întrebare care in mod natural se pune de când a început campa­nia electorala, este, ce vor face e­­vreii cu dreptul lor de vot, pe ca­­re­ l­au la sfârșit. Uniunea evreilor pământeni publică acum un comu­nicat, care răspunde la această în­trebare. Nu credem însă că răs­punsul acesta, e cel pe care­­ l-au așteptat pe­ cari au pus întrebarea, căci comunicatul Uniunei nu în­deamnă pe evrei să voteze pe can­didații unui anume partid, ci se­­mulțumește a arăta condițiuni­le pe cari trebuie să le întrunească pen­tru ca un alegător evreu să le poa­tă da votul său. C­andițianiile acestea sunt foarte moderate. In esență ele reclama că voturile alegătorilor evrei să se în­trunească numai asupra acelor candidați cari ar oferi­­ garanții, su­ficiente că nu se vor folosi de man­datul lor pentru a limita egalitatea de drepturi si sine acordată, ci vor lucra dimpotrivă ca, egalitatea ,a­­c­east­a să devie comple­tă și efec­tiva. Celelalte condiții ale Uniunei, formulate în patru cereri, izvorăsc atât din egalitatea de drepturi, cât și din acele „înalte principii care, cum spune comunicatul Uniunei, au fost proclamate prin actul de la Al­ba­nia“. Aceste condiții împlinite, cu ce candidat va putea aspira și spera în votul alegătorului evreu. Căci evreii, cu toate afirmațiile contrare ale antisemiților, nu formează o massă omogena, ci sunt și ei divi­zați 11 clase, după starea lor eco­­mon­­ică și socială, divizați și după concepții și aspi­riții politice. • Ceia ce­ T­unia. era­ că erau cu toții deo­­­­potrivă, de lipsiți de drepturi. Ceia ce­ făcea ca ei să­, pară solidari, era că legile excepționale și tratamen­tul excepțional îi loviau deopotri­vă. Suferințele și nedreptățile pe cari se îndurau împreună, îi «liniau, îi solidarizau, o făceau să treacă peste deosebirile de clasa și de con­cepțiuni. Antisemiții, cari zic că sunt antisemiți din grijă pentru­ ța­ră, sunt deci adevărații autori ai soldartății evreiești. Să dăm drep­turi evreilor, drepturi efective, să’î tratăm cu dreptate, omenește, să căutăm a’i înțelege pe­­ evrei, cum ne cere și comunicatul Uniunei, să utilizăm pentru țară aptitudinile lor, punând pe fiecare, după merit, în locul unde ar fi mai de folos — și acea solidaritate făurită din sufe­rințe comune, va dispare. Evreii vor intra la diferite parti­de și poate, cine știe, se vor găsi u­­nii cari să intre în gruparea d-lui Iorga sau poate chiar a d-lui Di­nu Brătianu, căci, cum de mult a constatat un socialist, când li, vorba de porcărie, ea nu e motivată de rasă­, ci de clasă. Problema evreiască are însă nu numai o însemnătate electorală, ea este de u­n interes deosebit pentru țară. Dintre toate minoritățile c^tî îoonesc Români», conte»­­ de ceea ce susțin antisemiții — tocmai cea evreiască este mai lesn« asimilabilă.. Nu ne gândim se înțelege la rene­­­garea religioasă.. Ne gândim însă la posibilita­­tea com­unitătea de limbă a optinii­din ei de a se adapa și de a colabo­ra la cultura românească. Eî bine, Uniune» are dreptate când cere ro­mânilor ca să facă posibilă apropie­rea evreilor de dânșii. Cine a avut nenorocita idee de a identifica cali­tatea de evreu ca trădător, abstrac­ție făcând de lipsa de umanitate cu­prinsă în această concepție, de greul păcat ce a hhiat asuprit-și prin atâtea victime nevinovate, a făcut însă un rău mult mai mare țări, decât chiar evreilor. Căci evreii sunt în toa­te țările aliate și ocupă locuri condu­cătoare în ele, și dacă la noii «nu, mai cu seamă unii politician­i, au o așa teamă de dânșii, apoi explicația nu poate fi decât că au o conștiin­ță rea, conștiința unei vine ce-i a­­pasă, conștiința că nedreptățile ce au tăcut, au fost atât de mari în­cât trebue să le fie teamă de ceî ce le-au suferit. Din fericire teama aceasta a fost o nebunie criminală- Evreii sî-au făcut datoria cea grea, cu toa­te greu­tătile ce ț­i s’au pus în cale." $i » ve­nit și ziua drepte tei pentru dânșii. Și atunci de ce această dreptate să nu fie în totul și spre folosul țărei ? Un act de clemență care e în acest caz un act de dreptate și reparațiu­ne, tr­ebu să înlesnească uiterea tre­cutului. lor de aci încolo, o politică de dreptate, trebue să aibă de scop ca ziua în care evreii intră în e­­xercițiul drepturilor lor politice, să fie ziua în care țara a câștgat un mi­lion de cetățeni bravi și harnici. Clei din căruță Citim în Renașterea Română : Desle­garea crizei orbifor’im guvern­­ie ge­nerali a fost o surpriză pentru opinia pub­­b­­lică care se aștepta la um guvern de con­­cen­­tnaire, și cu toate acestea, nimic mai na­tural decât formarea acestui guvern Uni cti­­n.op'ciftor­m jocului de forțe sociale trebuia să prevadă de mult constituirea unui astfel de guvern. Votu­l universali cu ittrarea­ maselor în a­­zen­a­ politică amenință cu surp­ante bazele înguste, pe cari și-au clădit vechile partide dominația lor Poporul care se apropie de urne, vine ca o apă mare care mătură din cele toți stâlpii unui pod construit pentru un râu cu apă puțină. In fața acestei primejdii se impunea de la sine apelul în cele mai dmstice mijloace pentru a mâna mulțim­ea apelor in marginile vechei albii. Mijloacele electorale de până­­ acu­m nu ma­i prezintau garanții­ suficiente de succes; hamurile de viță cu cari se putea ținea până acum în frâu blândul și supusul trăgător la’ când partidelor sunt slabe pentru sălbătăc­iia și pu­terea armăsarului neastâmpărat din câm­­pi­a căruia nu i-si aruncat nimeni până cum frâu în c;ap. Bim acest motiv stăpânirea amenințată a așezat pe capră cel mai vânjos vizitiu i-a pu­s in mână biciul de piele a­l cenzurei re­presive și a înlocuit sforile de cânepă ale legilor civile cu hamurile de piele ale Curți­lor marțiale. Boerii din căruță se țin cu răsufletul la gură așteptând rezultatul acum ori nicio­dată. Ori bidiviul se­ ridică furios în două picioare și o ia mana peste câmpie și îi pr­­toperi sfărâmând căruța și călători ori după câteva zvârcoliri se domolește și ține in trap linia­ drumului... In chestiunea Inlocuirei coroanelor Ministerul de finantă Ț­ara cu svonuur­i­le tendențioase lansate si timpul din urmă și după care ster fi hotărât schimbarea coroanelor pe cursul de 50 de­­ bani coroana, d­esminte categoric aceste svonuri și atrage, ate st stitiinea publicului să nu se lase înșelat de speculator!". E drept că la minister se studiază chestiunea înlocuir'cî coro­anelor și rublelor însă cum nici nu se poate măcar bănui ca­re va fi decisiunea ce se va lua, e primejdios a se tea­­ge conclusion i dhi simple presupu­neri care intezi nici un temei serios. Problemele zilei Nu-i lemne, nici ceapă, nici cartofi! Imediat ce a venit frigul ei a fi constituit un nou ..sindicat: acela al angrosiștilor­ de ■lemne. Aceștia pretind că tu prețurile fantastice cu care se plătesc, lemnele azi tot ei sunt cei... jupuiți ! In aceste socoteli extraordinar de compli­cate, negustorii­­ caută cu un mare lux de detaliu că actualmente comerțul de lemne este o adevărată mretail. Bine că nu suerât­ă.e a fi azi negustor de lemne e a face un sacrificiu... Natural că aceasta nu ne miră de foc. Toți cei cari trăesc din mizeria publică pot să se unească între dânșii pot să facă adevă­rate societăți de speculațiune, cine vreți să se opună ? Primăria ? Sunt atât de incapabili cei ce o conduc încât nu sunt în stare să-­și adminis­treze proprii ei funcționari. Politica? Până acum nici au, s’a găsit un prefect, Jocul este și acum vacant. Publicul? X’a îăerit nici odată u­­n’o a'd fard nici de azi înainte. Prin urmare lumea se găsește dezarmată fața de tot felul de speculatori. Se anunță chiar foarte frumos pentru iar­na aceasta . Semne nu sunt. . Sindicatul agriculturmui, ,,, .auramor vor fixa prețul pâinei cum vor voi dânșii. Cartofii ceapa și­­ legumele stau ascunse speculanții nevrând să te aducă în Capitală" sperând un preț mai mare. Și in fața tuturor acestora guvernul ce face ? Guvernul face alegeri și face propagandă închipuindu-sî că e destul să știe lumea din gura prefecților și jandarmilor că a­­tatua Brătianu este cel mai mare bărbat politic, al turei pentru ca să nu mai aibă nimeni nevoe­a iei de lemne, nici de ceapă nici de cartofi ! Sfârșitul crizei de gu­vern din Iugo­slavia Lyon. 21. — Din Belgrad. Criza ministerială s-a terminat. Cabinetul Davîdevici, cu compozițiunea sa ac­tuală, rămâne la putere. Singura schimbare, constă în intra­rea în cabinet a unui deputat croat din Dalmația. Branchiaf ca vice-Pre­ședinte al consiliului de miniștri și a­nti ministru fără , In fața Petrogadului Bolcevișiii organizează rezistenta Comunicația tăiată cu restul Rusiei spre Moscova GENERALUL MANGIN. Căr­uia alfttil i-au încredințat o misiune specială" în regiunea Bal­tică- IN FATA PETROGRADULUI Horspa. — Telegrame din Helsingfors cu data de crr­me arată că o parte din­ trupele generalului Judmici au atins suburbiile Petrogradului ocupând nodul liniei ferate din Putiloff, care este si­tuat la 5 mile de centrul orașului. Este de observat că rusii cei mai bine infor­­mați d­in Londra nu­ așteaptă ca Pt­teo­gradul, să cadă imediat. Toată limea are încrederea că Jude­nici deține în mână situația și are multă grije să fe­rească orașul Petrograd de avarii, de asemenea voeste a menaja, și locuitorii orașului, cea­ mai mare parte dintre a­ceștia fiind lucrători și partizani fer­venți ai armatei lui­ Iudenici. $ările cari arată predarea localității Kron­stadt nu se confirmă , însă conform ști­rilor statului-major al armatei de nord vest ruse, localitatea Krassnaya Gorka a fost luată­ și tunurile acestei fortăre­țe comandă asupra Kronstadt­ului. Co­respondentul special al ziarului Times din H chings­or S’ arată că bolșevicii s’au coalizat­­ împotriva aripei drepte a ar­matei M Jude­nici în direcția Gdolf pe linia ferată Narvapskoff la S­mile sud­­ve­st de Qatehina. Se zice cu întăriri ale armatei roșii sunt aduse din Moscova, și același timp ni se anunță în mod ne­oficial că Judenici a întreprins un raid către partea de răsărit a­ Gatchinei, tă­ind legătura ferată Petrograd-Moscova la Tosna (?) localitate situată la 33 de mile­ sud-est de Petrograd. COMUNICAȚIA CU PETROGRA­­DUL ÎNTRERUPTA Karnarvon. — Este cert că orice co­­municatiime este întreruptă între Pe­trograd și interiorul Rusiei. Trupele estoniene se apropie de Oranienbaum și Krasnoe Gorki. Foortul Kronstadt a arborat drapelul tdb la­ 17 octombrie însă detalii nu se cunosc. Est­o­merul înaintează spre Pskov­v care se găsește acum sub focul limirilor estoniene. Se zice că garnizoana din Petrograd pre­pară orașul pentru asediu, mitraliere au fost așezate în case pentru apărarea stradelor principale și proviziilor care sunt aduse în oraș. Divizia "Bashkir", care a fost trimisă din centrul Rusiei pentru apărarea Petrogradului, a fost complect înfrântă la Krasnoe Solo. Nu se confirmă știrile din sorginte oficială bolșevică cum că aceștia ar fi luat prin­tr o contra-ofensivă Krasnoe Selo și Gatchina sau că ar fi respins armata lui Iudenici. Ultimele telegrame confir­mă știrea, că o deputăție din Petrograd a sosit la 17 Octombrie în Gatchina, o­­ferindu-se să predea cetatea dacă nu o va bombarda. OPERAȚIILE LUI JUDENICI Kctricervon.­ Conform ultimelor știri oficiale primite la ministerul de război cu data de 19 Octombrie, arătă că la a­­ceastă dată armata de nord-vest rusă a atins linia Gorelova, care face parte dintr-un triunghiu cu vârful în stațiu­nea Ligovo. Ambele aceste localități sunt situate la nord de Krasnoe Selo. Aceasta ne arată că armata generalului Iudenici se găsește la 8 mile de Petro­grad. Trebu­e să observăm că radio bolșevic din 18 arată că luptele conti­nuă în districtul de la nord de Gatchina. Din aceasta putem vedea că contra­ofensivei împotriva armatei nord-vest ruse a eșuat și Gatchina a rămas desă-IS­ ărgă in mâinile generalului Iudenici. 1 o £ C. SPERANȚELE LUI DENIKIN După știri din Helsinfors," tru­­pele generalului Iudenici au ocu­pat punctul Putiloff care este privit ca o suburbie a Petrogradului. Ști­rile despre căderea Kronstadtuluii încep să nu pară adevărate. Este un comunicat din Helsingfors, în ca­re se arată că steagul alb a fost înălțat Vineri după amiazi deasupra fortăreței. Această știre însă este urmată de alta, în care se anunță că aviatorii englezi au văzut stea­gul armatei roșii fâlfâind din nou deasupra fortăreței. Aceleași știri arată că ocuparea Petrogradului se așteaptă săptămâna aceasta, îna­inte de ocuparea Kronstadtului. Din toate acestea, nu putem avea nici o știre hotărâtă privitoare la armata lui Iudenici sau a fortăreței Kron­stadt, însă ceea ce pare lim­pede, este că în ciuda opunerei bol­­șeviste Iudenici prin­­ câteva lo­vituri d­e tun va putea ocupa Pe­­trogradul. ULTIMELE COMUNICATE Horșen.­­ Ministerul de război publică cele mai exacte știri primi­te acum oficial cu privire la îna­intarea contra Petrogradu­lu­i. A­­cest­e știri confirmă că armata lui Judeniteh a ocupat Gatchina și Krasn­oezelo tăind lini­a de cale fe­rată de la Petrograd și Moscova la Tosna. Ultimele telegrame spun că ca­valeria du Judomtch a tăiat lupa­de cale ferată de la Petrograd dia Vologna, spre sud de lacul Lado­ga­. Comunicația a fost astfel intre-1 ruptă pe toate căile ferate care­­ lea­gă Petrogradul cu interiorul Ru­siei. De a­ltă parte trupele estone se apropie de Oranienbau­m și Krasno­­va-Gorka, înaintarea estonilor la Pskov se desfășoară cu succes, iar orașul se află actualmente sub bombaradarea tunurilor estone. Divizia Rushir, care a fost adusă din interior pentru apărarea Retro­gradului a fost complectament­ de­cimată la Krasnojezd­o. Fortăreața din Kronstadt a ridi­cat Vineri steagul alb, nu se cu­nosc însă alte detalii. Comunicările ministerului de răsboi adaugă că garnizoana din Petrograd ar pre­para orașul pentru asediu. Sau așezat mitraliere prin case­le s­t­radelor principale, s’au­ tr­imis aprovizionări și alimente. Ministerul de război mai confir­mă­­ șt­irea că o deputați­une din Pe­trograd a sosit la Gatchina oferind predarea orașului dacă se va lua înțelegere că orașul să n­u fie bom­­bardat. DENIKIN SPRE MOSCOVA Armata lui Denikin înaintează mereu spre Moscova, aceasta , se infirma prin telegrama sem­nifica­­ivă bolșevista, în care arată că da­că Denikint va ocupa Moscova, va g ăsi numai un morman de ruine- VI­­SI­UNEA GENERALULUI MAN­­GIN IN CURLAN­DA Lyon, 21. — Consiliul suprem >■ încredințat generalului Man­­lin o misiune, î­n provinciile mitice, spre, a verifica com­is­­­­iile în cari se efectuează eva­cuarea acestei regiuni de ca­re trupele germane. Generalul ,­­Iangin va părăsi capitala Fran­­ț­ei, în cursul acestei săptă­­­­mâni. El se va opri la Berlin, în drum spre provinciile baltice,­­ cu care prilej, va lua cunoștință î­n­ măsurile ordonate de guver­­­­nul german va propune altele voui și va controla, imediata lor ,­xecutare. i trecerea peste Atlan­­­­tic cu un dirijabil San Paulo. — Aviatorul Celes­­t «io Usuell » care va «încerca să stopa 1 ■e peste Atlantic cu u«n djryaibil, a * l»darați că această călătorie poate l­bura șease zile, dar parcursul, de «000 kim. Poate fi executat în 36 î ___ r­3b Joi 23 10* ©ct ® mb, 1919”. Cri?a locul suti estcu­ un mare n­­egal : ptți El acaparează caip multă, i— Ce se poate face de ur­gență.—Pregăti­rile societăților de construcție * O convorbire cu­­ d^îPpficț^este Ant.tonescu Problema locuințelor b­igiemnice i­­ef­­tine­ e de o gravă actualitate,­­ Dar pe când din toate părțile plân­­­­geril­e se ridica­­ o*- mai insistente, solu- i­­ia nu vine de nicăeri- Ră­i îl îl consta­­­­­tăm cu toții, firmediul lui lipsește însă,­­ și cercul vitios se închide fără o um­­­­bră de speranță. , Am apelat atunci, la­ părerea unei irr , discutabile competințe- D. Petre. Auto-, '­n­escu- viilorosul arhitect- din­ mâinile­­ căruia au­­ eșuit­ atâtea minuni de arhi­tectură națională, a bine-voit să­ își­­ a­­­­rat­e punctul său de vedere, i O ameliorare simțitoare, și urgentă, i ■ este posibilă- Trebue numai inițiativă­­ și hotărâre. Pe cât­ de imens e rolul­­ Statului pe atât e­ste important cel al­­ inițiativei particulare, în rezolvirea problemei acesteia. Dar, să dăm cuvântul ddui Petre An­­­­tonescu. STATUL ACAPARATOR DE IMOBILE Criza locuințelor e firească- Popula­ția Capitalei crește. Noi clădiri nu se mai­ construesc. Avem var- cărămidă și ciment. Dar combustibilul e scump și fabricația lor costisitoare. Iar tabla,­­ geamurile, etc. nu le putem furniza , de­cât de pe piețele steam­e, și î­n con­secință sunt greu de adus­ . Atâta vreme cât problema transpor­turilor nu va fi rezolvată și piețele nu vor reveni la normal, timp de doi sau trei ani nu se poate nimeni aștepta la­­ o schimbare pronunțată, în bine.­. Putem însă răspunde nevoilor de a­­cum prin alte mijloace. Vă voi enumera câteva. Astăzi Statul deți­ne pentru nevoile lui un număr însemnat de clădiri par­­ticulare- Aproape 75 la sută din ser­viciile statului dețin locuințe spațioase,­­ cărora li s’a schimbat ‘ dstinația. A­­ceste sute de imobile mari s’ar putea reda, în scurt timp, publicului mare- Ce ar face Statul? Cunoașteți actualul lo­cal al Primăriei Capitalei. E o clădire provizorie. CONSTRUCȚIILE PROVIZORII Statul ar putea constru­i la rândul lui­­pe locurile virane, închiriate pentru a­­cest scop. birouri provizorii. Trebue lemnărie- Avem suficientă în Transil­vania și mai cu seamă în Bucovina. In paianta de lemn se pune moloz, sa­u materiale speciale ca n­ovolitul, cără­midă de plutä etc- materiale izolatoare ce se găsesc ușor. Lucrările ar putea începe imediat. Lucrători se găsesc, căci trebuesc în special dulgheri. In primăvară, clădirile provizorii ale Statului ar putea fi sfârșite­ și la 23 A­­priil­ie,­­ sute de familii ar găsi locu­ințele de care au n­evoe­­.Aceste construcții provizorii pot ține până la­­ 15 a­ni­ și împlinesc condițiuni de higiena și­­ confort în­destulă­toa­re. Experiența războiului­ a dus la tipuri de baracamente foarte bune. Cunosc ba­răcile provizorii făcute la spitale de Eforie. Pavilioane de acestea, servesc foarte bin­e pentru bolnavi și­ sunt du­rabile. Barăci identice ar putea fi­ con­struite repede pentru populația săracă,­­ oferind și ele, cu un preț redus, un a­­dăpost și o locuință hi­gienică pentru valizi. BUCUREȘTII VOR AVEA „ENVI­­ROANE“ De altfel­ — continuă d. arhitect Antonesc­u expunerea d-sa!e­ — vă pot spune că autoritățile și societățile par­­t­iculare de construcții au în studiu proecte vaste.­­ Câteva di­n­ ele se cunosc în­d­eaproa­­pe. Comisiunea de sistematizare a o­­rașu­lui, in­te­nți­onează crearea la peri­ferii, a unor cartiere noui- așezat­e de jur împrejurul Bucureștilor­­ — unde­­ populația să găsească locuințe sufi­ciente­ curate și cu chirii reduse. Primăria se ocupă în­deaproape­ Mi­nisterele deasemenea. Societatea de Locuințe E­ftine pregătește o mare cam­panie de construct;, pe o suprafață de 1 milion metri pătrați de teren­ liber. Materialele de construcție se vor pu­tea găsi,­­ ia­r pentru acoperiș se va întrebuința tnberoidul și mușamaua gudronată ce se aduc din America. Construcțiile provizorii au astăzi precădere. Autoritate­a cari au tere­nuri cumpărate pentru funcționarii lor­ — bună­oară Poșta- Primăria- Cultele, Domeniile și multe bănci- ar putea oferi slujbașilor apartamente de acestea.- Mă­­ pregăteam tocmai să le dau tuturor celor cari au nevoe» indi­caț­iunile și părerile mele, îmi facili­tați acest lucru­ dacă veți binevoi să scriu­ că voi da cu plăcere, îndrumări și sfaturi în ceea ce privește nouile construcții. D. Antonescu, opriindu-se o clpă­ — îmi spune:- De altfel­ numai autorita­tea administrat­ ar fi atea lua­ți mă­sura ca nu orice individ?'și'orice fami­lie să se poată linsip­la în. Capitală* a­­desea fără ni­cil, unn rdM,’ higricuind via­ta fil­mărind lipsa locuințelor. Dar* însă "odată* aci "începe toiul a­utori­­ței... ,’CEI IN DREPT ‘ SA SE QRABEASCA , D. arhitect Antonescu, e convins prin urmare că o hotărâre a autorită­ților competente, ar putea îmbunătăți foarte mult situațiunea și ar risipi în •"­scurt timp neliniștea și groaza multora din cei cari aleargă zadarnic după două cam­ere și o bucătărie. Se pot clădi­ birouri. Se pot clădi locuințe provizorii­ — în scurt interval. Trebue să se lucreze însă fără să sa piardă­­ vrem­ea aMtarfu­i. Să aperăm­ fire­­d-o astă dată, autoritățile noastre se vor scutura de o veche și deplorabilă tradi­ție și vor da gravei probleme, toată însemnătatea pe care din nenorocire­ o prezintă. Pyk CIT NPUiai SIMPLE Bârfftorii.am Știi că ceea ce faci d-ta nu este îngăduit, m’a apostrofat, nenea Nae disdedu­hineată când ne-am pomenit na In nas în piața pustie. Ai început să devi mai pesimist da­cât o soacră moftuză, pe cinstea mea, ne descurajezi pe. U­­i­ta prevederile d-tale în chestiunile politico-sociale, municipale și etc.! __ ?­ — Te mit ca vițelul? Cine­­ mi ești d-ta! la loc să spui pa șteau că prima­­rul a luat leafă de haram și a lăscoi . Capitala tot în întuneric, o spui pe o­­colite? Primar a fost sau ce? — Dar... — Ce dar? Nu-i rai de dar, ci pros­­tul a fost gras plătit bașca gheliru­rile de aprovizionare. N’am gaz- benzină, cărbuni. — N'avem cap, nene, asta să-ti intez odată sub joben! D-ta nu vezi cum merg toate dar averile? De, uită-te, nici ceapă în piață, nici un ou, nimic. Roade’fi mustățile să­ ți treacă de foa­me, dacă nu poți ca boerii să-ți aduci curcani de la moșie. Era furios nenea Nae, căci era cu stomacul și cu coșul de merinde gol! Și iar începu. — Fac politică și țară politică și lasă lumea mai rău de­cât când erau dușmanii aci. Nu trebue să ne descurajezi, ci să dai la mir! Zic. — Nene Nae, adu-ți aminte că dacă n'avem merinde, lumină, școli și alte bagateluri, avem însă Citeți Mar­țiale din belșug... — Prea ești pesimist! Spui pe șleau că e mai bine în iad și te temi de Mar­țiala! — Păi iadul, de n’a mai ești nimeni, să ne spue cum o fi, dar „aia" e medi aproape... A tăcut omul și s’a scărpinat la ceafă. — De ce nu la Curtea Marțială mă­suri ca organizația municipală să nu mai doarmă ne o ureche? — Fiindcă nu e aspa menirea ci, D-ta, eu, el și toți câți umblăm dâm­buri prin viață, trebue să fim cuminți și să tăcem că altfel suntem bolșevici. Pricepi? — Să priceapă Nastralin, că eu ba! Și zicând aceste amicul se repinzi după un oltean, care purta un cos două verze mari și flruduroase! Pe ziua de azi și-a astupat omul gura cu ele... La rândul meu plecai­ să caut' un leac­­ a tei contra bărfelei... ■ .­ ' STAN BOLOVAN OGLINDA ZILEI Controlul militar ~~ Pe front Ta scos erou­l? aici i spuie dezertor. Mi , ■ .!■ ! '*y

Next