Dimineaţa, martie 1920 (Anul 17, nr. 4942-4947)
1920-03-28 / nr. 4946
Aftia 4946 8 pagini aar aamtimiwM 8 pagini Directori COKST. MILLE Dizolvarea Parlamentului Noile impozite directe In ședința de eri a Camarei generalul Averes ou a citit decretul de di colvare a Parlamentului. Nouile alegeri se vor face pentru Cameră la 25, 26 și 27 Mai, pentru Senat la 30 și 31 Mai. «Colegiul universitar la 1 Iunie. Parlamentul a fost convocat pentru ziua de 10 Iunie* demobilizarea ,Ministerul de război ne iumesc următorul comunicat. Prin Inaltul Decret No. 1162, hotărâre tu-se demobilizarea treptată a armatei, Ministerul de Război aduce la cunoștința tuturor că nu sa dat nici un nou ordin prin care contingentele demobilizate s« fie rechemate sub ârețe, ci din contră demobilizarea și urmează cursului conform înaltului Decret, Noile impozite directe ,1. ... — _ Ministerul de fingiu0 a elaborat un proiect de lege ,prin care toate impozitele directe actuale se majorează. Astfel: "Impozitul personal se sperat6 de la 4 la 20 de M; cele șapt clase de «Mente se reduc la cinci cu următoarele taxe: patenta clasa 1. 1000 lei; clasa IT: 700 lei; clasa II: 400 de lei; clasa IV:150 lei și clasa IV: 100 lei. Magazinele bazare și magazinele de en-gros vor plăti o patentă specială de 4—5000 M De asemenea Proiectul are o nouă clas fi pe«r« a patentărilor. Situația politică din Annita Arthur Henderson contra lui Lloyd George Londra — Răspunzând mm coesi panidie în care a întrebat asupra ukmului discurs al lui Lloyd George d. Asquirth a răspuns: .’Coiallitia n’a fost formată decât ca măsură de război Pacea, fiind închieiată toate panzele își bre'ia luiibertatea de aoțimine“. La dhastia pusă de Lloyd George de a ști cui ciliie ar voi sîlbe naiiî să formeze o po&bittan © pentru a constititiui, „un guvern d- Asquith a eäipartildel literal e perfect în silatre să-și asume sarcina de a. guverna , taxa. El este gatta să ,' íe asocieze ca:.oriicme are convingeri în. desprții acord tul scopurile urmâ'te de laiberalism / La rândufr.sân' d. Arthm- H-V..urson. fost 'mipistirto'.ai muncel șilunul dim seif'ii parfidiului minpicitorei sici fifi Tid ivPtrelba't albulpra discursului C d-lui Lloyd Qior^i a declapatt umulVarist că a pretinde ga polrtida pin de-li# Rafri CițprescuLii Râleazu cu ibo î»gust’ mu l esV a.altfra adevărul cu t f <% u!aid:iîtsu ® t Iskiyd George iar a, iî’S.^t ‘ i partidul d1! mumael o declarații război fericit*! miulni ceî a primit darea lva Suirsam» riumff^către organi za wle nnui iibit oreștî. dar și către .o«tiue este jiíin %gnnă pentru esfe. un aspcítenru taidstrîni prevederea lu'Rtec,e^e*vai SÉ 'iLa viitoarelk al« ger! generale ef vi»K»re diomanfl'oa' ne de șiillimigî ce‘să tipul nie atergătorii în măsură de -ai alege între portfcai ,par 11101011,TM, munnca^ $i aceia a d-luî Lloyd George* C însfârșit -fi. Adamsoni. preșci^tiiteîe gruipultuiî i partind kiM munceî d'i.n Camera. comuniielor este de părere, că prtimruB dtabs at M Ooyd <La^e cortstitutie onn-rel.' ; Dizolvarea Camerelor vint in urma unei disensiuni furtunoase, generalul Averescu a cetut ieri Cameljilig decretul de dizolvare. Deși oratorii diferitelor grupări declaraseră toți că vor sprijini guvernul, atmosferă pe care din prima zi ’î o creaseră, a trebuit să-l convingă de necesitatea de a face un apel la națiune. In regimul parlamentar Suveranul numește pe miniștri "după" indicatiunile Reprezentației neîn nationale. Dacă crede neligsați să recurgă la un guvern pe care aceasta nu-l acceptă, atunci Suveranul se poate adresa deadreptul națumei, care ratifică sau infirmă deciziunea sa. In acest sens poporul României mari va avea să se pronunțe peste două luni asupra guvernului Averescu. Două luni de zi^, maximul de termen cât se poate acorda de la o dizolvare sa o alegere, rămân diferitelor partide pentru propagandă. Trebuie sperat că aceasta se va putea' face în deplină libertate, așa cum o ceruse generalul Averescu la alegerile pentru Parlamentul pe c care acum la dizolvat ' . Cu toate criticile ce s’au acestui Parlament, o va ocupa un loc însemnat în istoria României. El 'ai fost nu numai prima Reprezentațiune națională ieșită din alegeri făcute în bază unui sistem - vot cinstit denocratie. El a avut să înfrunte si primele rezistențe contra denocrației ale vechilor partide oigarchice. Din nefericire condiiunile în cari s’a făcut alegerea ,a sub regimul cenzurei și al stărei de asediu, ’l-au încărcat cu un păcat greu, cu un defect iremediabil. «•Partide din cele nM^reportaț■n populara grație,a* generalului Averescu nu ,eroii reprezentate •. într’ânsul, fiindcă se obținuseră de la alegeri’ și recomandaseră și partizanilor lor abinerea. m>! ' •’ Zadarnic ar? Arătat și noi a.nĂcî că coridorul votului universl este libertatea, întruhfrior și prepus, —m’am fost asniltați! 'Cei cad aveau puterea și mână eredeau că pot tempjera efectul sistemuHn' el effeRt-democratic, de care se temeau, prin restrângerea libertăților publice. Dizolvarea de azi pe care au ifilandat-i^încerut'o pentru cel pe care azi fafa 11 combătuseră nai Aprig, junuscru generalul Averesci, este jurificarea eufor nei greișeli ce au comis-, . . .fgojurile alegeri vor irite însă, că tara infolblBMp •v^aiene (mica- democrație).JIF |orespund fAeeririft% tremei, singura care poate iduA1a: consolidarea României Mark ^ DIMINEAȚA. Tarte proportionale - art Patente. or se sporne deja 2 la 5 la sută. O modificcare a legii patentelor e icopa pf% care pe viitor Se va impune la o taxă de 101 ® sută și fondurile de rezervăfafe societăților, ar actuala taxfj de 5 la sută asupra bilanțului se sporește la 19a sută. Intrucât anul acesta ,recensâ nântul general al cotitributiilor a ost amânat se va face ,0 revizuire a impozitelor, însă» numai la orașe, — 1 f ■nlfc m _ Ălug^țigerea eajl did at este parte pistjJKlTl âSji * Cursă a schimbului la Pri Lyon, 26. — Londra 55.02; NewTork 14ß3; Belgia 103,75; 'Italia 72; România 22,25; Elveția 241,50.' Candidații partidului esrist din Bacinu ' CERNĂUȚI. — Un însemnat număr de aleatori evrei din localitate sau,prezidat azi la tribunal depurtând candidatura d-lui Straucher pentru lacul Aza, canton«senatOTA D. fylit.itsheș.4 sosit ® esc. apes^^ libalit.at&| Alean ea ’Var avea priie.A^t^ri dt^d.' pinch' candid^ază a Weite Jorg ® iFel de fel Noul proccs de legi al chiriilor ane. de fază principiul ca toată lumea să '■sterpe loc ■ & sc.fac insă tinerii cari vor să se inXțare și nu pot sta pe loc, dar n'au , meűtindg gä sfi miște ? * Lt. colonel Slăniceanu, candidat la'alegerea de senator de Ilfov și-a ales ca semn pentru buletinul de vot o biserică. Pentru toată lumea biserica e un simbol Punând-o ca semn pe buletinul de vot d, Slăniceanuu riscă să'și mănânce leiterul fată de alegători, citm si-a mâncat țiganul biserica Un ziar duce o campanie violentă înpotriva d-lui Victor Antonescu pentru ceea ce, a făcut la Paris Campania este nedreaptă. D. Victor Antonescu n’a făcut nimic la Paris MISTER WALK Ziarul „DIMINEAȚA* Abonamentele se primesc la Administrația ziarului Primește abonamente cu: Lei 60 pe un an, Le 30 pe șcase luni, Lei 15 pe trei luni. D. Morgentau ambasador în Mexic New York Președintele Wilson a numit pe d- Morgenthau a fost ambasador la Constantinopol, in postul de ambasador al Statelor Unite în Mexic. Numirea o actualmente supusă aprobării senatului• Cârciumile Printre proecte de legi ce vor fi modificate de noul guvern se enumeră și legea asupra vărsraîei băuturilor spirtoase Spiritul noului legiuitor, se plea gă ar porni /le la:" idei» că la orașe comerțul cu b<mturie spirtoase s<a fie lăsat complet liber. In schimb da fără e vorba, sa semanffe re§bfl^Tmilie din actuala bége aspika spirmasejar intrucât din e.v P^ento iTiminski ■Pp0*iabirea dis^ poxt0log: di# gea ts ăzi în vigoare§Um,prag*îi vedere rapoarteteigotistc a ci pericolul al,cootismihii , este umpntimizat & sate d^af 4iL»rașe■ E la restrictiile din f^’tuma fige ga fig*și mai miMiritc Prin micșorarea numărului«istent de dolbutr. de băuturi spipifa’s^lăsate Pericolul, alcoolismului la igi ă pp.no astă atunci mai mar.., pt 4m faptul că ultimele informatiunțil 'vfscidla. au dovedit că sătenii hotșug "■ de "numărare neavând nevaeta"și vinde racolat și-au oprit cantități însemnate* d% băuturi spirtoase pentru uzul lor prifit prin..ti Nu cunoaștem faptele variator'de*\ terninariu legiuitor, ca la nouile maividificări să avantajeze libertatea cîWrii",'usuf dg spfrkase- ir* Bănuim, că în afară de prin frotti tutei anumite categorii de state Mari guvernul se gândește și la sporirea veniturilor din horga Aberfafe, a comerțului cu băuturile spirtoase' Chestiunea, măriiă te HSculată dacă mai a,les din punctul de vedere al mocaliței publice este un act de Sumnlruc, socială să se ridice complegări restrictiurile din actuala lege. f. fcilADA ZILEI — exemplu de imsbii ? — D*l Inculeț, care rămâne în același loc sub toate cabinetele. Duminecă 28 Martie 1920 * u* m TT".. n..............................................."Tn ---------------rnr-miwp^ București* Paris * *i I,, iJU I Via Tornöo-Newcastle -- ■ GMMffBHEMMMMfc Plecarea din lași* - Prima elsn#. — O noapte de veghe • Arh publicat în «Dimineața»câteva note^și impresii din călătoria pe casp o făcusem pentru a mă numaiUn în țară,de la Pavis, un efertfn a fost surprins de isbucnirea războiului mondial. Comunicația pe uscat fiind atunci întrerupt șt am luat drumul pe mare, și prin Marsilia--Malia—Smyrna— 4c«»shin»topol, am ajuns la Condupă 12 zile. Eifaf în August 1914. D’abia se progreȘe asupra omenirei sângeconflict prin care am trecut. ISine și-ar fi închipuit, în acele venerii,ă rntebotul va dura atâte WTS înȚt . Evenimente externe au avu repercursiunea lor în țară și, timp de doi anim am fost‘sguadiții de proporțiilef gigantice ale războnului și de micrakțiunile lui. Paralel cu aceasta Stare de înfrigurare, se manifestau, în toate straturile populațiunii noastre, și din ce în mai puternice,^spirațiunije atâta vreme înăbușít^orient ptDmfâftuirea idealului nostrupi^bnal. ■ßtra un coftic., ^Ni se piteau problemal^ayti ne? covârșeau și de Ifoltăririle .ce fatalmente , trebuia luate, atârnau consecințe incalculabile. Ingrijorarea creștea mereu. Insfârșit în ziuă de 14 August 1916 iie convocă Consiliul de Coroană , care avea să decidă de destinele țării.“ Și...., s’a hotărât intrarea noastră în acțiune alături de Aliați. Ceea ce a urmat se știe. Primele noastred s accese au fost întunecate de dezastrul care a dus la ocuparea unei părți din țară și a Capitalei. A trebuit să părăsesc Bucureștii în preziua intrărei dușmanului și să mă refugiez la Iași. Dar, din motive al căror ioc nu este aci, n’am rămas nici înn Capitala Moldovei, ci am pornit shjai departe, în lumea largă sfâintă , mea era Parisul. Am intr^fis o nouă călătorie în condițiune exiscepționale, ale cărei peripeții voium încerca să li redăm în cele ce, urmează. . .“ J ’ Plecare^ din Iași Nu e desigur ■ un Afapt banal o călătorie în vremuri ale războiu, Iar toiul unei erni grele și însoțită de familie, spre a străbate imensa Rusie, singura cale ce ne rămăsese deschisă. Ș’apoi se găsesc întot^,deauna binevoitori care ți dai* 1 sfaturi caritabile prevenindu-te’de 1 gerul din Rusia, și în special de la Torneo, ba despre grozavele pățanii ale lui X sau Y pe pământ rusesc și altele. Ți se mai reamintește, că va trebui să treci Marea Nordului, atât de periculoasă iarna , și Canalul Mânecii, ambele invadate de submarine nemțești, cari, fără scrupule, trimit în fundul mării * tot ce întâlnesc, etc., etc. Sub această atmosfera, cu inima strânsă de grijă pentru ai mei, dar hotărât la toate, am plecat din Iași în ziua de 11 Decembree 1916. V ^u Pfilmat 4napă 'NeiaÁ^urcatîrf g,ăgdita*"g di imineața oră urâtâ peq(trii’)Dornire , însă trenul nu s’a pus în mișcare decât la 3 d. a. După cinci ceasuri, adică la 8 seara, am ajuns la Unghenii români. Vă închipuiți cum a mers trenul și de câte ori s’a oprit, pentru a străbate în atâta timp cei câțiva kilometri. Bine începe, ne zicem, uitându-ne unul la altul. " După ce am Îndeplinit formalități i erae desare am plecat mai departe și la 9 seara ne aflam la Unghenii ruși. Mai călătorisem prin Rusia, dar ai mei o vedeau pentru prima oară. Au fost curios impresionați zărind hamalii ruși din gară, bărboși și spătoși cu șorțurile lungi, albe, cari în întuneric păreau niște umbre. I-a surprins și sunetul strident al clopotului care anunța sosirea și plecarea trenurilor, asurzii rauane în fiecare moment Până la noaptea am așteptat in sala comună, să ne vie rândul pentru vizarea pașapoartelor. Era un chin să stai ore întregi într’o« atmosferă și o duhoare care ți o» prea respirația. r O noapte de veghie Cel mai apropiat tren pentru Odesa pleacă la 8 dimineața. Biletele se eliberau cu un ceas înainte. Unde să petreci restul nopții ? Nici un han sau hotel în care te puteai adăposti. Am intrat atunci în restaurant unde sericea un samovar care nu pridndea să satisfacă cererile. Era o încăpere nu prea spațioasă, supraîncălzită și plină de fum de tutun. Pe băncile de lemn așezate dealungul miei și copii întinși ce legătură sau un geamijloc o masă mare în bărbații ațipiseră prinul săț răbdare am ușor, și am așteptat numai îndrăsniți au obținut permisiunea de la șeful gărei să se “culce în vagoanele de persoane libere, n’au dus’o însă bine, căci vagoanele au fost manevrate toată noaptea, așa că n’au putut dormi și au fost grozav, sdruncinați. Pe deasupra îi lăsase pe o linie depărtată și au trebuit să vie în gară, în noroi și peste gropi, de la o distanțare aP4*§a de doi kilometri! A doua zi la 7 dimineața, neam instalat în fața ghișeului de bilete. Lume multă, mai ales militarii cari aveau preferință. .terenul urma să plece la 8. G1ÎȚ un sfert de ora înainte, ghișea’f.. se închise brusc,, căci se vânduse, toate locurie dpari în Rusia "suniinumerotate, inchipuiți-vă disperarea călătorilor. Ce era de făcut? Trenul următor pornea după 24 de ore. A. I«impescu