Dimineaţa, mai 1920 (Anul 17, nr. 4974-4997)
1920-05-31 / nr. 4997
1 » Z ©u se duc... Albă dată, în vechime, adică înainte de războiu, mu mai departe decât acuim.Șase ani — acest război nea '’Îmătrânit cu 100 de ani — când un partid ieși a zdrobit din alegeri, el puierdea nimic din puterea și4>restigiul lui Principiul istoric ce pretindea că reprezintă supraviețuindi ieșinimdemn din toate vicisitudinile polticei. Răposatul Regele Carol practica o înțelepciune constituțională particulară lui. Se erijase în interpret suveran al opiniunei publice și înainte de a consulta corpul electoral el aplica voința lui prezumată. Organarea electorală de pe acele ore ".■W fie purtate legitima acest Pope mi’ adur:iî'^':if'u său pe care Coroana IPBHB^'jh'tro intitiune de ger si a HR mii natiune. Guvernul cel %a^m«tanuat de Rege cu de la HH gjatere, obținea majorități HH&tânre, dacă nu chiar unani" pe când partidul guvernul SS și pe care-i trântise Regele în stimIocul majorităților sale compacte, se alegea în cazul cel mai bun cu câteva scaune, ceea ce doymea până la evidență, — nu e — că acel partid pierduse fn văarev. publică de când era încat la putere și că încetase de a- l iatijic de a exprima voința liberă ® pt|Prudu. Regele nu se înșe ] s* *"iușalîi iii«3- o- dctp.Nu e vorba, schimbarea dinn urmă de guvern, adică concediarea cabinetului Vaida Voevod , s’a făcut tot după calapodul din era veche, din dinainte de război. Și de asemenea rezultatul alegerilor de azi nu prea contrazice învățămintele electorale de altădată. Tot guvernul a avut dreptete o dreptate eclatanta, zdrobis toare pentru adversarii săi- Acest rezultat ne îndrituește oare te conchidem că nu e nimica „schimbat în regatul României" dare și că el confirmă vechiul adagiu de altminteri contestabil, căi nimic nu e nou sub soare? Cu alte cuvinte întrebarea se pune dacă, spre exemplu, partidul liberal ar fi fost la putere și partidul popular în opozițiune, rezultatul ar fi fost același sau aproape același? Ar fi negreșit riscul să dai de pe acuma un răspuns categoric la această întrebare. Trebue să mai așteptam ca să ne mai dăm seama dacă masa electorală, mărită și întărită în coheziune ei prin introducerea sufragiului universal, aduce în adevăr azi o voință clară și luminată în exercitarea prerogativelor ei"“.Această întrebare se pune mai cu seamă în ce privește populațiunea rurală. Cu toate acestea, oarecare indicii de declinul partidelor vechi și în special al partidului național-liberal, atât de falnic odinioară, le găsim îndeajuns în manifestațiile electorale imediat anterioare- Alegerile de sub guvernul generalului Văitoianu, care nu era tocmai în dușmănie cu partidul d-lui Tonel Brătianu, au dat acestuia abia o sută de reprezentanți in Cameră. Și cred că nu e o exagerare de a spune că dacă faga Poporului ar fi participat atunci la alegeri rezultatele ar fi fost cu totul altele. Apoi si alte manifestațiuni caracteristice atât la sate cât și în orașe dau aceeași impresiune de stingere a soarelui liberal. Este deci permis a conchide din consultarea populară ce a avut loc că e ceva nou în România Nouă- Calapoadele vechi devin inutilități sociale. Ele nu mai răspund realităților. Pare că suntem pe cale să dăm concediu idolilor de ieri, cari vor plimba de aci înainte în persoana lor molatic amăririlor perimate..Să nu ai să mai vorbească, spune Platon, de acei zei cari se plimbă printre oameni, inventions nesănătoasă a poeților “ să a politicianilor, circulau printre noî, unii cu o măiestie prefăcută, alții cu o morgă ridiculă. Ei par azi adânc atinși. Vorba poetului. .. Auziți depoti cari sună? se duc.*1 A. R. Ștampilarea acțiunilor Noul dispositiuni In persp@ană Era a fost convocată de ministerul de industrie și comerț comisiunea pentru $tamplarea acțiunilor socetăților streine puse sub sechestru judiciar in scopul de a- si da avizul asupra mijloacelor celor mfi potrivite prin care aceste titluri s’ar putea pune în circulație așa fel ca printr’un control lesnicios să se asigure și interesele Sfatul și negocierea lor nestânjenita. Se știe că actualele dispozițiiuni privitoare la compianile de circulație dle acțiunilor de acest s ° î sunt atât de severe și pretențioase că nu numai aplicarea lor devine ireaitabilă la cele mai multe cazuri se lovește în mod nedrept și în interesele românilor deținători de asemenea valori Comisiunea are deci să aprecieze toate aceste considerațiuni ți să dea o hotărâre care pe cât este posibil să împace interesele generale. Ungurii farseau manifeste incendiare printre trupele din Ardeal Autoritățile superioare u unitare dfin Ardeal au descoperit zilele acestea că agenții unguri au lansat număroase manifeste incendiare in răndurile soldaților noștri. S'au găsit asemenea manifestațiite Sine clădirile din Oradea Marel și alte centre-Cazul a fost adus la cunoștița d-lui general Râșcanu- ministrul de război- Impozite pe celilutap Războ’ul care a dat lui” ei aâția milionați și îmbogățiți a sărăcit statele și secătu’t visteriile țărlor ce s’au războit între ele Două state fac o excepție fericită: America și Anglia, deși și ale se resimt în n are patrie economiceș‘e zdruncinate E firesc dec! să se caute calea impozitelor directe și indirecte pentru a rei conforta tezaurele publice, a crete văr rui’turi prin augmentarea vechilor dări șî impozite și spre a îmbogăți prin resurse nouî perceperea de ‘axe proaspăt așezate, pe unele acte de comerț și acțiuni civile neimpuse înainte de războiu. Telegraful ne aduce ști rea că în Franța senatul a votat o suprataxă sempozie pe cel‘batail și pe căsniciic fără copii. Impozitul acesta nu a o innovație recentă a legiuito rului..născută din cerințele actuale ale asezarei de impozte e noul. Impunerea celebatarilor și căsn'cii’ror lips’te de cop’i este de mult Cunoscut â inn,a‘erie de fisc și ea face parte din legislația cu “are folos teteedusă In mai multe state din Europa și Amerca- o revistă de sociologe din Anglia, în ult imul ei num ăr ocupându-se <te ,,a“tefl’urile li bere“ constată că aceste „căsnic’î false“ căutând să rămâe infructiror.se nen'r ,:îniTruilui‘3fL populatiu i.,,, ,,i '.re tt'CDllusc ’puse la impozite mult maî n,arî de cât cd'batarii și căsnicile legale fără copii. La noi ar fi de discutat dacă celebatari îl duc mai bine decât cei însumți și dacă d'n punct de vedere al startului civil, oricare ar fi situația lor, ar trebui să plătească bir pentru că nu au trecut cu o jumătate legală la ofițerul stăreț c'g’ie. In România cel'ba‘ul es‘e destul de pronunțat și mai ales concubinajul s* în‘ns de la țară în oraș, sub acele formei ușuratice cari lezează morala publică- Capsala țarei este sub aceasta formă furnicarul cel mai scandalos. Oare în Românii n’ar fi binevenit un impozant pe celibatari.. pe căsniciile fără covî și pe „mar’ăgiile libere“? Chestiunea meri‘a d’schdartu. V Sc. tas ssinfetei fli Dischsne Lyon, 29. — Starea sănătății d-lui Deschanel continuă să fie cât se poate di satisfăcătoare; medicii n’au mă găsit util de a publice un balem. Președintele republică primește zilnic nenumeroase telegrame și scrisori de simpatie. Spre reweltsfie? Un articol a d-lui N. Iorga.—Comedi electorală a guvernului Maiestății Sale*— Guvernul amenință. D. N. Iorga a publicat in NeatzeriStîng-'VPaui'' «tșTiara l’coI asupra situației, artisTOi' în care liberalii și cei dela guvern au văzut un îndemn la revoluție* Iată câteva pasagii mai importante din acest articol : Comedia electorală a Guvernului Maiestății Sale se înfăptuiește: „Istoria Va SA pe cine să fam răspunzător. Iar poporul conștient va găsi și acum ca și Pe vremea liberalilor, cari au introdus votul universal anume pentru a fabrica majorități cu sila, să găsească mijloacele prin care, în scurt timp să poată da peste cap Guvernele călcătoare de lege și de drept împreună cu mizerabilele lor majorități. Noi credem însă că era mai bine ca zguduiri inevitabile acum să fie evitate unei țări care simte atâta nevoe de liniște- Aceia pe cari i-a chemat la putere contra tuturor normelor constituționale Coroana, silește politica României să intre pe drumuri pe care noi nu le-am dorit, pe care nu le vom călca noi cei dintâi, dar care vor deveni fatal singura cale deschisă pentru recâtigarea libertăților publice. Cine are puterea si răspunderea ngiturii cL^Păsar emunrațl n„ oală in fierbereCe „amtamplu după această întemnițare a aburilor cari, orice s'ar întâmpla, trebuie să iasă, aceasta nu ne privește pe noi, și nimeni nu va putea să ne facă vinovați de ceia ce fated vor face straturile populare conștiente, ca și inteligența revoltată a acestui neam. Oficiosul iberal se grăbește să releve acest articol și adaogă: După câte Știm guvernul a relevat articolul din „Neamul Românesc“ și s’a trimis vorba celui care l’a scris că va fi făcut direct răspunzător de orice încercare de dezordine care eventual s’ar produce în țară. S’a mai spus aceluia care și-a părăsit catedra, unde făcea cursuri folositoare spre a se deda la o politică dăunătoare tarei, că guvernul nu va ezita nici un moment, de a lua împotrivă-i măsurile cele oral severe, pe cari le are la îndemână- In aceiași zi îndreptarea oficiosul guvernului publică un articol întitulat Revoluția Nebunului“ care se închee cu această amenințare: »Cât despre d. Borgs, nu sau fără voia lui va sta liniștit. Căci nau vom tolera nici pe revoluționari, nici pe nebuni. Din toată lista m’am ales cu un petec. PMaAiáíui Paiaio î l jșmpa—pe art . «avem, în actuală s«siun« a Parlameanturo, ca re vă fî foarte scurtă, guverntul nu va prezenta nici unuul din promotet« sa]e. Relativ ]a înfiintairea de niclui departamente sau la mutarea celor actuale, este vorba de ministerul Cultelor și de ce] «1 Lucrărilor Publice. Vioir fi însă supuse spre ratificare noului Parlament în chiar primele zile are existenței sale, decretullege pentru înființarea Ministerului Muncei și toate decretele-legl date de guvern în timpul absenței Camerelor. Guvernul va prezenta de asemenea Camerei și budgetul general al Statului, care cuprinde capitole pentru fiecare provincie în parte. Ifidonul funcționarilor francezi Paris. 29.— Guvernul va depune în parlament un proiect de statut pentru funcționari, ale căror asociațini vor primi o opacitate largă, însă nu vor putea adera la nici o federație la care vor fi afiliate asociațiuni cu interese cooperative diverse de ale lor. Astfel funcționarii nu se vor putea afilia Confederației generale a muncii Cronica literară L Ag Arbiceanujs Wm11 D. I Agârbiceanu. in literattra sa poartă marca scriitorilor ardeleni ît zâurjițî —prostiii, firește —din literatura germană. O concepție morală asupra vieței, un realism fundarmenital deosebit de naturalismul lui Zola și un stil viguros, dar imperfect- Din tot ce a scris până acund Agârbiceanu, și a scris destul de mult—am rețintuit mai ales o schiță. Fetețeaga. E vorba de o cărăușe, care încarcă sacaua veche, peste puterile biertului cal bătrân, slab, bolnavv E o armonie desăvârșit să luntre decor și între cei trei eroi: animalul, cărăușa și sacaua. — fiindcă sacaua capătă un relief deosebit de acest fond. E o bucată de antologie—iunie, din cele mai bune schițe din literatura noastra. Mântuirieesc că Popa Man, de curând apărut, m’a surprins o o bucată de 129 de pagini, deci o bucățică mare, căreia îi cerem anumite condiții- o concepție, o analiză psihologică, o măiastră, redare a cadrului. Când un scriitor purcede la realizări mai largi, suntem îndreptățiți sări ce ai dini asemenea lucruri. Poai te să creeze ceva temeinic- Este deci datorie să nu lase vitei un gol sau, K orI-pe caz să lase goluri prea puțini ,gârliceanu,care a scris schițe și nașvelete frumoase se simte stângaci vytronsUireia mare. E ceva din stângăcia, pictorului miniaturist, care —la un moment dat—începe să lucre un tablou cu dimensiuni uriașe. O frescă bogată.. Suntem în șartul Thegusa. de mai mulți ani n'are popă. sătenii cred că seceta și celelalte nenorociri. cari se abătuseră în timpul din urmă asupra lor vin din această cauză- Atunci, apare popa Miau, uin peAonagiu misterios. De unde vine ? ripe l’atrimes? Unde a fost mai înainte? Nu se știe- Teleguțeni nici tun se interesează. Sunt bucuroși că biserica lor a căpătait un slujitor al dejmatului Popa Man însă nu-i un om corect. S’au răspândit anumite zvonuri: că ar fi fost hat de cai, că n’ar fi întărit deja episcopie- Bețivii din cârci md o spun. Lumea n'o crede- D- A’ garbirea,nu ar îi îtuit scrie o pagină de înaltă valoare socială: un sat întreg, care primise»ne pe gotit preot se răzvrătește acîm împotriva acestuia- Massa conți uimii stegar indiviid. . Un «onfffet bsenian. Sau—mai aproape—cornii jetuit din Popa Tanda a lui Slavici. Cu al desnodăjmânit-firește: Popa Tanida fost om de treabă și a birudst satul.Popa Man e pa incorecit și urma să f e biiiuiți de credincioși-D- Agârbiceanu a fugit de această frumoasă problem. Iiu demascarea lui Man intervine upi element străin: fosta lui nevastă, © tee nebima—apare] pe ° stafii © a tfecastului într’un amurg învăpăiat, în Tefegia. In locul unei pagini sociale—uh șerifi mentală. «ar impune o aialpă psihologică_ cuhb spuneam miî its- Ce crede,ce gaucie, ce priăinete. ne simte Popa Maț ? Mister, p .Agârbiceanu nu vrea să ti © spun« tjNc* / • iîff11 că e fi Poet atrtOrfhl mai -a core d^sfâneaza tatăldin sat s’a hadră dX Mim.; părinții au mim, kitaPfriva vod eî; b»«rl>aUS Văduva ‘răește cu ÎVLan-Fin alui este . va” Man se aTte^ Și n^oii; ani satul nu’l ițare2L dupa ,aii 51 B vede beat. al doi.. Pentru că un M.. m sosea Până când, într’o seară ..patru umbre“ c^rl rostesc tărie b’bl’ce, aproape d uejd. D- Agârbiceanu a etichetat nuvela sa. ..povestire după o legendă“ Pflartă sub această etichetă, recunosc că Popa Man are remarcabile ca tațăul- 0 povestire—d.a— și încă una din cele mai buna nuvelă nu- Este o simplă redare de fapte, de episoade—uneori poetice—; e o relatare de amânuinte, cari nu converg în jurul unei t«me sau în juni] unui subiect casă închege în tot un star- Toate aceste amănunte n’au decât un singur tir de legătură: figura lui Man- Firește, Măciucă și pelalte eroi sau eroine, ca și „certe patru umbre“ care fac gestul final—se pîrd în negură. Nu trăesc. Ajutorul nici n’a voit ,aceasta ta, tocmai pentru ca să reliefeze mai mult silueta lui Man- Satul ar fi fost un minunat prilej de zugrăvire. In ]it[ra'tura noastră— hiaissa, colectiviitatea cu avânturile ©i tumultoase, nu e redaită nicî odată- Nicî d- Agârbiceanu nu țintește iirtr’acolo. Rămâne deci Man, singur Man. Fiindcă sumitiem îrntr’o povestire, faiptul divers intră în plănui] îrrfcîî, iar di S 6carea sufletului e inexistentă. Autorul a izbutit să redea curgător acest fapt divers, să descrie când și când— priveliști frumoase, să făurească în jurul eroului său acea aitaosferă de taină, de neauiuoscut, oarp-țî să fio zi- Citind istoria simplă—prea simplă a lui Man, mi-am adus aminte de unii eroi ai d-lui Sadoveanu. Sunt oamenii aceia necunoscuți, dar totuși prieteni, cari trec prin viață ca niște eterni pribegi, mânați de cine șitie ce doruri, chemați de infragixi,] cine știe căror visuri, ademeniți poate de amintirea unei femei, pe care au iubirt’o cândva—de demult, într’un înflorit amurg din toamnă. Evidenți, această poezire obicinuită până la banal, nu-ți cere eiforturî mari nu-ți cere mijloace de realizare prea rafinate- Nu- Ii cere numai un condei de poet, un condei femenim, care să „efieureze“ amănuntefelie, care să nu stăinuiască prea mult asupra unui gest.Se pune însă întrebarea; azi, după acest războiu cumpliit., care a regenerat concepțiile polttice sistemele filosofice și ‘eor’ile estetice. [zi—când în toarte țările apar cărți nouî, literatură socialâ. literatură vie în care palpită viața intensă ,a zilei, cu mizeriile și năzuimistele ei, ne mai este însădu’t să scrie TM 129 de pag’n;’ ca să povestim o legendă, care, ori cât de frumoasă ar fi, rămâne totuși legendă? Evident că nu. Dela scriitorii noștr’i—și de la scriitorii cari au un talent, frumos, ca d- Agârbiceanusi— așteptam altceva: așteptâm literatura viitorului pe care sufletul transformat fundamental în timpul războiului—o cere ca o necesitate imperioasă iartă de ce^ oricât ue frumos ar povesti d- Agârbiceanu, noi nu putem fi nemulțumiți, numai cu atât. Și aceasta tocmai pentru că d-sa e dintre cei chemați să ne dea mai mult- Din fericire, d. Agârbiceanu a mai adăugat la sfârșitul volumului, câteva schițe bune- Unde din ele ~Inspecte- de Pildă, sunt simple anecdote, cari nu îmfățișează prea mult interes" dar se citesc cu plăcere pentru humosul lor larg binevoitor și inofensiv. Altele sunt crâmpee de viață prinse fugar, dar viguros. Așa este Adormirea lui moștenită care dacă n’ar fi îmbibată de prea multă poezie, ne-am aminti—vag firește—puternica schiță a luii Maupassaint le Vieux, care se redă magistral agonia unui bătrân, ce vrea să se despartă de viața Cea mai puternică însă din schițele d-lui Agârbiceanu este—desigur—Mu tu morți de un realism viguros? Citind’o, neam gândit la procedeele crude din Fefeleaga și neam dat seama ce bogate resurse posedă d- Agârbiceanu. In tortul, o cate bună-ANDREI BRANIȘTE