Dimineaţa, august 1920 (Anul 17, nr. 5050-5074)

1920-08-02 / nr. 5051

SmvL XVIMea. — Wo. 5^51 { L pagini JhiVEftv Discuția la mesaj Socotim zilele din urmă ale­ Parlamentului ca utile pentru politica țării. Aceste zile au o deosebită im­portanță, prin nouile orizonturi pe care le deschid în politica internă, și cu repercursiuni, — cum e firesc — în cea externă. Cazurile cari au fost mărtu­risite de la tribuna Camerei, în măsura în care au indicat di­rective sănătoase, vor sluji de bază acestor homines növi, pri­miți întâi cu scepticism, dar cari prin spusele lor, au dove­dit că întrunesc cu prisosință calitățile oamenilor de stat. A­­ceastă relevare e fericită acum când răspântia unde împing im­pasurile grele a anilor de după război, cere oameni de caracter, cari să priceapă curentul tim­pului, și să facă operă sănătoasă de cârmuire în spiritul celei mai largi democrații. Toți acei ce ne-au vorbit in discuția la Mesaj, au înțeles a­cest adevăr, pe cât de elemen­tar pe atât de esențial, și ni­meni, măcar de formă nu a de­viat dela el. Cei ce au sinteti­zat însă acest adevăr au fost d-nii Lupu și Mihalache. Primul pentru proletariatul orășenesc al doilea pentru țărănime. Așa cum și-au desvoltat programul, au arătat că amândoi înțeleg să dezlege problema agrară și cea muncitorească în vederile largi, care ar mulțumi deopotrivă cla­sa țărănească și cea boerească, muncitori deoparte, capitaliști de cealaltă, fără excluderea .­ Daca cuvântările fruntașilor o­nora și favorizarea altora, poziției au însemnat un rechizitor al guvernului, nu e mai puțin adevărat că pentru relevarea tuturor acestor­ slăbiciuni, pri­­mul-ministru nu poate fi decât recunoscător. Aceste slăbiciuni ascunse sub aparența unei trăinicii des­tul de superficială, aseme­nea unor versiuni ar fi ros și mai mult puterea acelui or­­ganizm care înseamnă partidul. S’a spus că singurul cheag între elementele disparate ca act și idee, ar fi generalul. Dar că nici acesta n’ar fi suficient, căci de un nume nu se poate lega un partid, care atunci când revendică guvernul u­nei țări, trebue să țintească a trăi din­colo de viata unui om. Pentru a fi omul vremei tale se cer și condiții: în afară să faci politica țării, aceia a con­tinuării legăturilor cu aliații și pentru aceasta ți se cere să ai precedente corespunzătoare, și înlăuntru să-ți înțelegi guver­narea în cadrul celei mai largi democrații. Aceasta să o atești nu prin vorbe de program ci prin ceea ce faci. Unii membrii din guvernul actual, nu numai că nu întru­nesc aceste 2 condiții, dar au luptat pe toate căile contra lor. Toți aceștia trebuesc înlătu­rați, pentru ca într’o viitoare formație de colaborare, fiecare să reprezinte un om de talia ace­luia care va prezida formația. Numai în chipul acesta s-ar pu­tea realiza o relativă omogeni­tate. Un alt inconvenient, care va fi însă înlăturat de o e­­ventuală colaborare, ar fi menținerea în strictul parla­mentarism occidental a legătu­rilor între fracțiunile opozițio­niste. O colaborare ar face ca raporturile atât de colțuroase azi să fie șlefuite. Cât de efec­tiv n’ar fi un asemenea rezul­tat pentru opera legislativă! Acestea sunt singurile pie­dici ce stau în calea unei cola­borări. Restul ar fi chestiuni ce cred că s’ar trata cu succes „In familie“. Aceasta au dovedit-o­­ discursurile la mesaj, fiecare­­ punându-se pe aceiaș bază de­mocratică. In fata împăcării unor prin­cipii, precupetirea portofoliilor n’ar crea prea mari dificultăți. Și acest guvern trebue să se­­ înfăptuiască înainte de deschi­­­­derea sesiunii de toamnă, până­­ ce blocul nu va duce la fuziu­nea într’un mare partid al ne­mulțumiților de guvernarea a­­verescană. Aceasta e soluția, — unica putem zice, — de care e condi­ționată existența unui cabinet al refacerii, așa cum ne trebue nouă în prezent. Z. L Vladimir la Cernelii la Biitnii Un cetățean din București, plecat din Capitală la Cernăuți, ne poves­tește o procedare a C. F. R., care me­rită să fie cunoscută de public. Din București la Cernăuți cetățea­nul a căpătat bilet direct de clasa I plătind 184 lei. La reîntoarcerea din Cernăuți însă stația a refuzat să dea un bilet di­rect București, pe motiv că „nu se dă decât până la Burdujeni“. La Burdujeni cetățeanul nostru e întâmpinat de aceeași dispoziție. „Nu se dă bilet decât până la Mără­­șești“. Motivul ? „Așa e ordin de la direcție“. In fine iată-l pe călătorul nostru ajuns la Mărășești. Aci însă trenul e gata de plecare spre București și nu mai e timp de scos bilet de la casă. Neajunsul ăsta însă costă o supra­­n­*i astfel după trei etape cu TatorOT a ajuns la București plătind reîntoarcerea în Capitală cu 306 lei. De aci concluzia: Dela București la Cernăuți 184 lei, dela Cernăuți­­îndărăt la București cu 121 lei mai mult. Noi știm că la căile ferate din Ro­mânia avem taxarea după sistemul pe kilometri alternând distanța în raport invers cu costul biletului. De ce nu se dau bilete direct dela Cernăuți la București ? Este o neglijență sau un abuz? Direcția C. F. R. , credem, nu poa­te admite această spoliațiune, cu a­­tât mai mult cu cât prețurile sunt destul de urcate față cu tariful de di­nainte de război, iar condițiunile in cari se căsătorește astăzi sunt mai mult decât detestabile. Se impune deci ca direcția C. F. R. să dispue să se elibereze bilete direct Cernăuți-București, întru­cât această distanță prezintă un deose­bit interes pentru public și întreru­perile din drum, pe lângă că sunt o pierdere bănească, dar aduc pre­judicii călătorilor. V. Sc. IntoiDnaiEa_Suvitanilor m m­m in orchihi­mm 1 corotina in Ardeni si Bucovina 8 pagini Director: CONST. MILLE Mozin mic, și mori Pepenii, care din mila Domnului au crescut atât de mulți, se vând la băcăniile de pe calea Victoriei cu 2 și 300 lei in pepene. Astfel , Dumnezeu care a dat pe­peni grădinarului a fost trecut și el n rândul speculatorilor. * De când e grevă la tramvae nici o birje nu mai merge la gară. Toate merg la șosea și tariful po­liției fixează prețul numai până la rondul al 2-lea. Dincolo de rondul al 2-lea, cu bi­nevoitorul concurs al poliției, bir­jarii iau 300 lei pe oră. « La nici un hotel din Capitală nu se găsesc camere, dar dacă se dă portarilor câte­ o sută lei bacșiș se găsesc camere la toate hotelurile. * D. R. Rășcanu dela direcția recon­­stituirei a luat în exploatare automo­bilele direcției Închiriindu-le pe so­coteala lui și făcând cu ele curse și transporturi. Un decret regal la transportat afară din slujbă. * Un prefect de județ pentru a com­place unui ministru a scos pe săteni la muncă și i-a făcut ministrului o șosea ca ln palmă, de la conac la sta­ția de cale ferată. * Un curier sosit cu valiză diploma­tică a fost prins cu o imensă contra-­­ bandă de ruble și coroane. Riganiz­a jignifilei „Un fost polițist“ ne scrie că se asociază la interpelarea d-lui Peli­­van, cu privire la reorganizarea po­liției de siguranță; aceasta, pentru abuzurile și ilegalitățile, constatate până acum ce se petrec la brigă­zile siguranței, mai ales în provincie. Ca pildă de destrăbălare admi­nistrativă poate servi fostul șef al si­guranței din Consanța, Mihail Moru­­zov, ajuns faimos pentru contraban­­dele sale organizate în unire Cur sub­­alternii săi. Nu mai puțin corecte sunt unele fapte petrecute la brigada siguran­ței din Giurgiu, unde un agent a lu­­­­crat atât de bine... în folosul sau,­­ încât azi după ce a fost revocat înv­âr­­tește afaceri comerciale de sute de­­ mii de lei. Un alt agnt al acelui?a brigăzi a „învârtit“ contrabandele până ce însăși șefii săi au cerut con­damnarea sa. Insă el rămâne un „a­­gent model“ pentru siguranța publi­că de la altă brigadă. Specimene de acestea se găsesc în toate brigăzile siguranței și cu cât omul e mai­ compromis, cu atât e un agent mai devotat. Căci, cine cunoaște mai bine pe hol, decât acela care a trecut prin pușcărie ? Cu astfel de „caractere“ siguranța nu poate fi decât la înăl­țimea de astăzi. Dar, noi suntem cu totul de altă părere decât corespondentul nostru, care se iscălește „un fost polițist“ și care se asociază la interpelarea d-lui Pelivan. Poliția de sigurană nu trebue re­organizată ci trebue desființată, căci nu odată ne-am ocupat în coloanele ziarelor noastre despre „activitatea... socială a nesiguranței noastre publi­ce și rolul ei în provocările mișcări­lor muncitorești. DACIAN Primele dispozițiuni dri la Senat a avut loc o importan­tă ședința a Comisiunei pentru pre­pararea serbărilor încoronărei Suve­ranilor sub președinția d-lui general Coandor, la care au participat și mem­brii de peste munți ai Comisiunei. D. profesor Ilie Lepădatu și primarul o­­rașului Alba-Iulia d. dr. Sava. Cu această ocazie s'a alcătuit în con­tururi generale, programul după ca­re se va desfășura serbările, făcân­­du-se și anumite propuneri, ce vor fi aduse la cunoștință și supuse apro­bării celor in drept. Duminica viitoare se va duce la Al­­ba-lulia, delegatul ministerului arte­lor d-l Virgi Cioflec, împreună cu delegații comisiunei d-ni­ prof. Lepă­datu și architect Ștefănescu, ca îm­preună cu primarul orașului să facă examinările necesare in urma celor discutate în Comisiune. Toate aceste lucrări sunt numai ■ simple preparație în vederea actului de încoronare care, după căte aflăm,­­nu poate fi decât după un an de zile. —------- I mu Cehii si soluții chestiei j Testben Lyon, 31. ~ După o informatiune din Praga, presa cehoslovacă prrim­ește in general cu satisfacție soluția care atri­­­­bue Cehoslovaciei integralitatea basinu­­­­lui miner și a căii ferate. Ziarele ex­­­­primă speranța că de acum se vor p­­u­tea stabili relatiuni de bună vecinătate­­ tntre Polonia si republica cehoslovaca. Sosirea­­ felegatiunei viree la Paris Lyon, 31. — Delegațiunea oto­mană care va semna tratatul de pace, a sosit Vineri dimineață la Paris. Nu s’a fixat încă data sem­­nărei tratatului. In treacăt 25 bani e astăzi cea mai mică monedă și nici n’ai ce face cu ea. Din contra, e o povară. Când ai târguit ceva pentru 23 lei și 25 bani ești nevoit să mai strici un leu care de mult e rupt terfeliți. E o fițuică murdară care propagă diferite boli: un mic cămin în lumea microbilor, lantat un obiect oare­care cu 19,75 ca să nu zică 20 de lei crezând că ți se pare ieftin, dar mai rău te­ncurca. Cu toate acestea s’ar putea clasifica această monedă care ca valoare de sine stătătoare n’are nici o valoare. Toți cei ce posedă hârtiuțele astea de câte 25 să le verse la cassa unei instituții oare­care de bine­facere. Astăzi și un cerșetor se simte ved­at când îi întinzi această sumă. E trist dar adevărat. Vor mai trece cu siguranță vre-o 25 de ani până când moneda de 25 de bani va reveni acolo unde a fost odată. VERO luni 7 augu»» Războiul ruso-polonez continua Rusii spre ffrosiliera Prusiei Orients fie întâlnirea parlamentarilor polonezi cu bolșevicii foarte portant de pe Urna^ XÎ3L. I» Lyon. 31. — Marele Car­tier General polonez a ras­puns comandam­entului suprem al armatei bolșe­vice că va trimite dele­gați cu depline puteri la 30 iulie cari să discute condițiunile armistițiului Comandamentul armatei bolșeviste a comunicat co­mandamentului armatei poloneze că regulele a­­doptate de armata roșie pentru primirea parla­mentarilor nu diferă­ de a­cele cari sunt instituite ele stm­ulațiunile interna­tionale si uzanțele __ inter­nationale de război, formații trupele poloneze ar fi for­țat frontul bolșevic, în apropiere de Brody (Galiția orientală). In acelaș timp trupele poloneze se zice că ar fi reluat Osowiec a cărui ocupație de către inamic, a fost semnalată in comunicatul din 29 a. c. FERB­ER­EA IN RUSIA. AJUTOARE ITALIENE Nauen. — In Prusia germană de răsărit (Ostmark)* sporește tot mai mult excitarea provocată de înainta­rea bolșeviștilor la frontiera germa­nă. Aliații se pregătesc de plecare temându-se de înaintarea rusă. Din sorginte competente provenită din re­giunea frontierei amenințată, se pa­re că ar exista și planul transfor­­mării teritoriului supus plebiscitului, în baza de operațiune a Antantei con­tra Rusiei sovietiste. Personalul căilor ferate germane în orașul din Prusia de răsărit Lyck a refuzat transportul trupelor Italiene, dacă Italienii nu garantează că aces­te trupe nu vor fi îndreptate împo­triva Rusiei. In urma aceasta trans­portul nu a putut fi efectuat. Trupe­le sovietice ruse au ocupat la frontie­ra germană Kolno și Stachsky fără a se atinge insă de frontiera germa­nă. Trupele Antantei vor fi adunte în Alenstein, după cât se pare ele vo­­esc să evite orice atingere cu bolșe­­viștii. Deoarece până acuma la fron­­tiera Rusiei răsăritene nu au sosit încă trupele Reichswehrului, această parte este apărată numai de poliția de siguranță, au vre­un rezumat. ________________mc Ce spune presa engleză rară care duce în Prusia Orien­tală, deci el nu se găsește decât la 50 km. de frontiera Prusiei, Orientale. Mai la sud, trupele­ poloneze ocupă linia Biagastoc, urmând marginea pădurei Bia- Imvieza, până la Kobryn. In a­­ceastă ultimă regiune polonezii au făcut o brigadă bolșevică de infanterie să cadă în cursă, dis­­trugând-o complect, capturând și prizonieri vreo câteva sute și 17 mitraliere. Frontul de Sud.­­ In regiu­nea Brody (Galiția Orientală) detașamentele noastre au atacat cavaleria dușmană. Pe frontul Siretului nici o schimbare. Horsea.­­­ Ziarul „Daily Chronic­le“ presupune că propunerea de a se trimite reprezentanți la negocierile preliminare ale conferinței din Lon­dra, vor fi fără îndoială acceptate de guvernul sovietic dacă intențiunile acestuia sunt serioase și ofertele fă­cute de el prezintă o garanție. A­­devărata piatră de încercare însă în­cepe astăzi cu negocierile ruso-polo­­ne asupra armistițiului, negocieri deschise la Baranowitch. Guvernul sovietic a acceptat propunerea polo­nă pentru armistițiu la 24 iulie, însă a amânat negocierile cu șease zile. Acest timp Rușii l-au întrebuințat, chiar după cum ei arată, în comuni­catul lor, pentru a spori luptele, și a încerca o lovitură energică pentru ași aduce forțele cât mai aproape de Varșovia. Acum vom vedea dacă ei vor înceta grabnic și cinstit lupta, sau,dacă ei vor prelungi prefăcăto­ria,­­negocierile armistițiului, pentru­­ a exploata avintagiile lor militare. Avându-se în vedere declarațiunile apărute în presă cu privire la nota trimeasă după consfătuirea dela Boulogne cu d. Millerand, Lloyd Ge­orge a declarat în Camera Comune­lor că nota a fost trimeasă nu nu­mai în deplină conlucrare cu Fran­ța, și că Franța a luat chiar parte la recicarea ei. A fost complect acord privitor la fiecare frază din această notă. Un fapt care tinde să compli­ce negocierile cu Moscova este ches­tiunea prizonierilor englezi, care su­feră foarte multe privațiuni. S’au fă­cut grabnice demersuri pe lângă gu­vernul sovietic ca aceste condițiuni să fie îmbunătățite și că să se facă un schimb de toți prizonierii ruși deținuți de soviete. Moscova s’a jucat deținuți de soviete. Moscova s’a jucat cu această chestiune, menținând că știrile despre răul tratament sunt ne­­exacte și că prizonierii din Baku se găsesc sub­ controlul guvernului din Azerbaidjan, iar nu a celui din Mos­cova. Evening Standard zice: Cu to­ate că este adevărat că guvernul A­­zerbaidjan este compus din popula­ția Azerbeidjanului, totuși nu este mai puțin adevărat că se găsește sub­ conducerea Moscovei și controlul mi­litar roșiu. U­n cuvânt din Moscova ar rezolva întreaga problemă, însă Moscova în loc a spune cuvântul ne­cesar, continuă să temporizeze. In­treaga opinie publică englez­ă se o­­cupa de această chestiune și dacă­­ seria de note urgente trimise la Mos­cova de Lord Curzon, nu obțin o ac­țiune satisfăcătoare, se poate ca toa­te negocierile cu Rusia să se pră­bușească. Se zice că guvernul eng­lez­ se străduește să obțină binevoi­­voitoarea intervențiune a Italiei pen­tru a asigura liberarea prizonierilor englezi din Baku. Nu există o comu­nicare directă telegrafică cu Baku. Insă se știe că italienii au reprezen­tanți acolo. RUȘII VOR SA PRELUNGEASCĂ OSTILITĂȚILE Varșovia 29. — Prin radial pe ca­re l-a adresat privitor la închcerea armistițiului, înaltul comandament polonez a promis ca data de întâlnire a prlamentarilor ziua de 25 iulie. Totuși bolșevicii au fixat o dată ulterioară, anume 30 iulie. Aceasta­ e o dovadă convingătoare că doresc­­ să prelungească ostilitățile. Pentru a­­ induce Europa în eroare, ei au decla­rat că Polonezii au fixat această dată. In răspunsul la propunerea Polo­­­niei, bolșevicii au declarat că parla­­­mentarii polonezi cari vor trece linia­ frontului, vor fi tratate conform re­­­­gulamentului armatelor roșii. Marele comandament polonez a ce­rut explicațiuni în această privință. RUȘII SPRE FRONTIERA PRUSIEI ORIENTALE Varșovia, 30 Iulie. — Frontul de nord. Dușmanul a reușit să Pătrundă în Osowiec, un punct Varșovia. 28. — In ziua de 27 Iulie a avut loc la Varșovia o ședință comună a misiunei anglo-franceze cu comitetul restrâns al consiliului de miniștri. S’au discutat chestiunile principale relativ la ajutoarele ce le vor da Aliații Po­loniei. S’a decis ca ele să se efectueze în cel mai scurt timp spre a se evita orice surpriză în caz când tratativele privitoare la armisitițiul polono-rus nu ar da vre­un rezultat. AJUTORUL ALIAȚILOR Dela Consiliul le ministri Aseară la orele 5, membrii guvernului s’au întrunit siliți la Senat, sub preși­d-lui general Averescu. Consiliul, provocat de inter­­venț­iunea comitetului delegați­lor aleși pentru studierea pro­­ectului de lege al ratificărei de­­cretelor-legi, a revenit asupra primei deciziuni luată în pri­vința decretelor legi și a hotă­rât prezentarea lor, clasate în două categorii: prima, a decre­­telor-legi datorite guvernelor anterioare lui 13 Martie 1920 și a decretelor-legi datorite actua­lului guvern. Decretele-legi, din prima ca­tegorie, vor fi votate în bloc și abrogate în acelaș timp. A doua categorie va cuprin­­zătoare­ de unele decrete-legi cari vor fi votat tale­ quale și altele cari vor fi modificate. In această din urmă categorie intră peste 600 decrete-legi. S’a examinat apoi unele mă­suri în legătură cu aplicarea re­formei agrare în Ardeal pre­cum și măsuri cari sa accelereze împroprietărirea. Un membru al guvernului ne-a comunicat aseară că orașul Tarnopol din Galiția a fost­­ o­cupat de bolșevici și că luptele continuă cu înverșunare. In această ordine de idei, d-Să ne-a spus ca, în consiliu s'a exa­minat și situația de pe frontul polon, care nu e de loc tmbucu* Vc. * * OGLINDA ZILEI € m omul... Guvernul a îngropat constituția Ziarele Kiss! Ii respect«* «atztab»** Bifai«*, ».ss*.«**•« #4

Next