Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)
1920-10-20 / nr. 5117
ANUl XVII-lea. — No. 51178 pagini" ASET " Marcuri 20 Octombrie 1920 Ziar fondat în 1904 de CONST. MIULE Bili! Pr In conflictul iscat între guvern și clasa muncitoare, sortii r’au aruncat Guvernul respingând cererile lucrătorilor, aceștia sunt hotărâți să declare greva generală. Triste perspective, mai ales acum, în pragul emel, când nevoile aprovizinărei cereau o muncă mai încordată decât oricând. Deocamdată și înainte ca conducătorii socialiștilor să dea semnalul încetărei generale a lucrului, s’a produs o altă grevă la căile ferate. .La greva personalului de tracțiune dela C. F.t guvernul răspunde cu militarizarea, și, judecând după comunicatele publicate, e hotărât să meargă pe calea strășniciei. După noi, guvernul se află pe o cale greșită. A greșit atunci când a refuzat să stea de vorbă ca delegați? clasei muncitoare organizate; greșește astăzi când, după ce greva a izbucnit, stăte institudinea-i războinică în loc de a căuta repede un teren de împăciuire, care s’ar putea găsi cu puțină bunăvoință deoparte și de alta; în lupta aceasta deschisă între guvern și muncitorime, fiecare dintre beligeranți poate nădăjdui să iasă învingător. Există însă un al treilea, care e sigur mai dinainte că va eși greu păgubit, oricare va fi rezultatul conflictului. Acest al treilea e populara țărei. Ea va ruferi ki oricare din ipotezele rezolvirei conflictului. Chiar dacă greva va fi în cele din urmă înfrântă, și lucrătorii vor fi siliți să reintre în lucru la frunțile plecate, cu ce va repara guvernul dezastrul suspendărea lucrului și plusul de des reorganizare ce se va adăuga la dezorganizarea de până acum ? Și dacă și până acum viața ajjunsese insuportabilă pentru massele populare, ce va fi de ac! înainte ! față de ce susținem ca guvernul a păcătuit greu fața de populație atunci când a luat atitudinea pe care a luat-o. Din acest conflict țara n’are nimic de câștigat; în schimb are totul de pierdut Atitudinea aceasta , cu atât mai condamnabilă cu cât guvernul nu poate spune că se află în fața unor cereri absolut inacceptabile. Cea mai mare parte din revendicările formulate de socialiști nu țintesc dacai la reintrarea în legalitate, și ele sunt împărtășite de întreaga suflare democratică a țărei. Regimul de excepție la care e supusă populația din provinciile alipite a exasperat cu adevărat lumea și desființarea lui se impune câti mai grabnic. Dacă sunt în memoriul socialiștilor unele puncte ce pot părea excesive, s’ar fi putut reveni asupra lor prin tratative însuflețite de bunăvoință de ambele părți. Dar guvernul, în răspunsul pe care la dat delegației partidului socialist, a rupt din capul locului calea împaciuireî. Dar cum nu avem încă greva generală, nu ne rămâne decât un singur lucru de dorit, anume ca greva de la calea ferată să rămână localizată și să se termine cât mai repede. Poate că acum, in ceasul suprem, guvernul va avea viziunea, nenorocirilor, ce se vor abate asupra țărei, dacă va persista în atitudinea lui intransigentă. »Iosif Modejde Evacuări silite în centrul Capitalei Marsa și inevitabila criză de locuințe ia în fiecare zi o proporție mai accentuată. Procesele în fața instanțelor, pe tema chiriilor ți evacuărilor a ajuns o adevărată năpastă pentru judecătoriile de ocoale, căci reaua credință, rapacitatea și lăcomia proprietarilor nu mai ia sfârșit. Ne-am așteptait ca guvernul și autoritățile, dacă nu dau o mână dinjutor pentru a ameliora criza speirințelor, tot puțin și nu ingrinesc cu inttri nția lor , tuuba destul de nenorocită a chiriașilor, dată, de pildă, ce ni se aduce la cunoștință din partea unor chiriași, care ocupă apartamente în strada fiegală. Ministerul de războii, prin interpuși, a cumpărat casele Serghiescu, din sus numita strada și odată stăpân, a cerut evacuarea chiriașilor, pe baza faimosului articol 3 din noua lege a chiriilor, care îndreptățește evacuările imobilelor necesare autorităților. Nu vroim să vorbim aci pe larg de prețul fantastic oferit de autoritatea militară și nici de anumite cheltueli ce-au intervenit cu acest prilej, nici de recunoștința fostului propietar, către intermediarii cari au tratat vânzarea — croim să accentuăm că o autoritate s'a făcut pe deoparte complice, ajutând pe un proprietar să-și speculeze casa, iar pe de alta aceasta autorizat", elucidează, legea chiriilor, folsindu-se de lacunei arte, spre a arunca pe stradă, în ajunul iernei, chiriașii imobilului, dintre care unii tocatai de 1O ÎS an. Se zice că se va da ateiul imobil cu totul altă destinație, îndată ce chiriașii vor fi evuați Nu putem preciza de Pe acum Întrucât faptul va concorda celor spuse. Un fapt e concret: se evacuează niște chiriași din centrul Capitalei, pe temeiul unul chițibuș legal dar totuși condamnabil de neoittenos. Oare faptele au fost raportate d-li.l ministru de războia Rășcanu? Noi credem, că m. DACIAN .....hiwiiii.i . I I iiininlHifc. li . I.M.KIM» Mole științifice Iliiül! iii l aut li frai Pentru a veni în Ajutorul invalizilor statul francez a creat o nouă industrie: industria diamantului. Șlefuirea pietrelor prețioase, în special a diamantelor, a adus bogăția nesfârșită a Amsterdamului. Franța are și ea acum un adevărat Amsterdam în micații Jura, la Saint Claude. In acest orășel sunt nu mai puțin de 57 de uzine cu 1600 de luerători, care au șlefuit in 1919 aproape î00.000 carate de diamante brute. Alte uzine există la Paris, Lyon, Nice și Burg. Diamantele franceze sunt însă inferioare celor olandeze. Guvernul francez va înființa in curând școli speciale pentru industria pietrelor prețioase, pe care vor fi primiți numai răniții de război. In vremurile acestea când milioane de oameni mor de foame, când atâtea ogoare rămân pustii , din lipsă de brațe și maiini, mii de energii se risipesc pentru a căuta aur și a fabrica diamante. Veacul nostru cunoaște cea mai crudă risipă a bogăției intr’o lume de ruină și mizerie. Și când ne gândim că și un Spinoza trebuia să șlefuiască diamante pentru a nu muri de foameț LUCIAN Starea gravă a regelui Greciei Lyon, 18. — O telegramă din Atena anunță după două zile de ameliorare, regele a avut o criză violentă care face starea sa aproape disperată. Consiliul de miniștri s'a întrunit de urgență in timpul noptei. * Legațiunea greacă ne trimete următorul buletin din 25 Octombrie de starea sănătății regelui Greciei. Temperatura variază între 39,2 și 39J). Pulsația 124. Respirația 30. Diareea a scăzut. * Pe cale particulară se anunță că Dr. Weidel ar fi constatat o infecție a sângelui, astfel că starea suveranului inspiră serioase îngrijiri. Pățania um cetățean care mi-și cunoaște țara D. M. Stănescu, proprietar și comertiit și consilier la.ümichea cp> a cooperativelor agricole” din Județul Vlașca, e un om de treabă, dar care necunoscându-și țara și moravurile ei, a fost ca orice naiv, pedepsit, pentru sinceritatea cu care a căutat să păzească, banul obștesc. Astfel intr’o ședință a sus amintitei Uniuni, on consilier Stănescu, denunță neregulile săvârșite de directorul Uniune și consiliul găsind cele denunțate întemeiate se arată dispus a îndepărta pe cel învinuit. Controlorul agronom al județului Vlașca, împreună cu un Inspector dela cant, traia obștiilor anchetează laptele și se dovedește cu acte și mărturii că directorul împricinat s’a „învârtit” cu prilejul vânzărei unor vagoane de grâu și că a „ciupit” bin de câte ori avea prilej. Rezultatul anchetei se face cunoscut Centralei Obștiilor și cooperativelor, precum și ministerului de domenii. Peste câtva t mp d. Stănescu, grad căruia s’au descoperit faptele, primește un pic oficial, în care se aștepta să găsească mulțumiri din partea autorităților respective, pentru râvna și interesul ce- a avut spre a da în vileag „in,vârtelile” directorului anchetat — dar, în locul mulțumirilor Centrala obștiilr, îl înștiințează că pe baza art. 17 din legea băncilor populare e exclus din demnitatea de consilier, MORALA, nu denunța furturile, ci te tovărășește-te la del V. SC. Amnistia După un războiu cu peripeții ca acela prin care am trecut noi, in teremul social era ca o largă amnestie să acopere păcatele multora, făptui,e nu atât din rele porniri personale, cât mai cu seamă din cauza împreurărilor curioase și schimbăcioase din cari am trecut. In locul acestei amnistii, care ar f trebuit să privească pe cei cari erau chemați sub arme și fapte de naură, politică, și militară, am văzut nivelul dând amnistie unor civilii ce e mai curios pentru acte de drept comun E pentru prima oară n analele istoriei când se văd amnestiați escroci, plăsmuitori de mosetă, speculanți, hoți, în timp ce ofițerii de la Krefeld, cari n'au decât vii politice, stau in fața Curții martare, unde se dezbat chestiuni in legătură cu războiul, cari ar fi fost nai bine dacă se dădeau uitării. Dar nu e numai atât. Sunt peste graniță mii și mii de li ai țării, cari rătăcesc dincolo de totare, în loc să revină tn țară, unde, la lipsa de azi de oameni, munca er ar fi utilă. Pe aceștia guvernul a lăsat uituri ca să poată amnestia excrocii și hoții. Instanțele noastre judecătorești,în CC să supleeze la insuficiențele guernului, interpretează te chip și maingust dieretele guvernului, destule îngust concepute și ele. Amnistia fiind reală, adică privnd nu pe făptuitori ci faptele comise de ei, consideră aceste fapte a inexistente, în interesul social sup ierior." Așa fiind, nici complicii și ici coautorii celor amnestiați, nu pot i pedepsiți din momnet ce faptele unt declarate ca inexistente. Așa se exprimă întreaga doctrină, trăină și în acest sens s-a judecat de âtre toate instanțele din Franța. Cuoate acestea, la noi, unele instanțe jdecătorești refuză să aplice în larg mpestra $î, cu toate că declară tinsă urmărirea pentru cei direct maestrați, condamnă pentru fapte, ocotite ca inexistente, pe complici și pautori. E aceasta un semn al vremei, are caracterizează lipsa de generoitate și îngustimea de vederi și de imțîminte, care s'a încuibat la noi și nu vrea să ne părăsească cu toată emocratizarea de..... aiurea. T. P. liri'ratiste intre socîo- Uti, bucovineni;[ cel fie uri „Vremea Nouă* oficiosul socialiș- lor bucovineni, publică sub semnăria d-lui Grigorovîci, următorii? răspuns unui tovarăș“. „La raportul tov-lui Dittmann asura tristelor stări din Rusia „comuistă" răspunde Lenin după :,Socia-limu!“ din București cu invective e adresa social-democraților. Reluăm îndeosebi că Lenin aprobă excutarea, adică împușcarea socialediocraților în Rusia comunistă; Este el dată un „tovarăș“ al socialemocraților, iar cei de la „Socialistul“ cari nu găsesc nici un cuvânt e reprobare în contra acestui fragicid, ce „tovarăși" sunt aceștia?" ISS 88BS9P239L WWfcb.wr. In ajunul grevei generale La căile ferate militarize e gravă» — Nunitorii au fost L ."-Spre minvii generali UN COMUNICAT CĂTRE MUNCITORI E luciu stabilit că greva generală se va proclama mâine. Secțiunea partidului socialist din București a lansat către muncitori urmatorul manifest: „Ați luat cunoștință de rezoluția votată de Consiliul general și de termenul care s’a fixat pentru răspunsul gr,g«.nului în revendicările triunchorimei din România, termen care expiră la 20 Octombrie a. c. „Ca membri disciplinați ai partidului, aveți datoria de a depune toate sforțările ca greva să aibă succesul dorit. Odată cu declararea mis grevei generale nu-i este periei unui membru a lucra sau a se ocupa de interese personale. Partidul fiind socotit ca avantgardă conștienta a clasei muncitoare, toată activitatea va fi desfășurată pentru triumful acestei greve. În tot timpul grevei veti ü mereu la postul vostru pentru a veghea ca interesele clasei muncitoare să nu fie încălcate, având datoria asta mereu în contact cu massele muncitoare in tot timpul luptei. La toate chemările partidului, pentru orice eventualitate veti prezenți, neadmițându-se nici o lipsă fără motivări serioase. Tovarăși. „Acum când clasa muncitoare pornește la luptă pentru drepturile ei sfinte, este probabil ca burghezia să întrebuințeze toate mijloacele cari le are la îndemână pentru a paraliza această grevă. „In toate împrejurările este o obligație morală ca membrii partidului să fie în fruntea tuturor mișcărilor muncitorești. „În numele idealului, vă invităm a vă face datoria, neținând seamă de nici un sacrificiu care vom fi forțați sâ-l facem. „Depinde de activitatea voastră ca succesul moral al grevei să fie asigurat“. Gum s'a declarat greva la CF ft. Greva la căile ferate s'a declarat Duminică seara, la orele 6. Dela aceasta oră nici un tren n’a mai plecat în provincie. Singurul tren care a putut pleca a fost trenul simplon, condus de personal militar. A trebuit însă să fie întors în gară, deoarece din neexperiența personalului, locomotiva a luat foc și a ars în stația Contești. Pe măsură ce se întorceau trenurile din provincie, personalul de tracțiune părăsea serviciul. Toate intrările în gară au f fost închise, postându-se santinele spre a opri accesul publicului. Totdeodată s'a pus la intrarea gărei de Nord un anunț care înștiința publicul că, din cauza grevei, trenurile nu mai circulă. Numai în distanțele București-Buzău și București-Pitești vor circula două trenuri cu un număr limitat de persoane. Aceste persoane pot fi puteri, sau persoane oficiale cari vor poseda legitimationi eliberate de comandamentul garnizoanei. CAUZELE GREVEI In urma unei întruniri tinute de mecanici Duminică seara în sala „Locomotiva“ s’a hotărât ca niciun mecanic să nu se mai prezinte la lucru. Această hotărâre pare să fie ur răspuns pe care lucrătorii de cale sex , dat cererile socialiste cuprinzând doleanțele salariaților de toate breslele. Lucrătorii cari se așteptau la un răspuns conciliant au hotărât greva demonstrativă spre a hotărâ guvernul la o soluție împăciuitoare. Dacă această soluție va întârzia, greva se va extinde asupra tuturor ramurilor de activitate din întreaga țară. Este însă sigur că azi sau mâine vor declara grevă lucrătorii tuturor atelierelor de căi ferate Solidari cu colegii lor, mecanicii și fochiștii din Bacău, Brăila, Galați și Turnu-Severinv au declarat grevă,, părăsind depourile sî servi 6. Autoritățile polițienești vor hi» cu ajutorul armatei măsurii» de ordine pentru a se evita orice act de agresiune din partea celor care au părăsit lucrul și vor persista in această atitudine. GENERAL AVERESCU Ministru de războiu, G-ros Răscanu 18 Oct 1920. TRENURI DE APROVIZIONARE LUCRATORIII ceferiști vor FI MOBILIZAII în legătură cu această grevă, guvernul a dat următorul comunicat : Pentru asigurarea ei realațiunei trenurilor, care a fost întreruptă prin părăsirea serviciului de căferes controlorii de tracțiune, mecanici și techiști, compromițându-se astfel aprovizionarea populației, serviciul de tracțiune se va execute cu începere chiar de azi, de către regimentele de căi ferate. In acest scop, se vor lua următoarele măsuri: 1. Toți controlorii de tracțiune, mecanicii și fochiști din serviciul căilor ferate care aparțin contingentelor mobilizate, indiferent de corpurile cărora aparțin, se vor prezenta conform art. 36 din regulamentul transporturilor militare, combinat cu art. 186 din regulamentul asupra mobilzării armatei, In termen de 2 ore, adică până Marți 19 Octombrie ora 18, cei din București, la reg. 2 căi ferate, cazarma geniului (Cotroceni), iar cei din alte garnizoane, la Cercul de recrutare. 2. Toți controlorii de tracțiune, mecanicii și ocleiștii, până la etatea de 65 de ani, adică acei cari conform ari. 6 din Legea de rechizitiuni, sunt rechizitionabili ca liști, se vor prezenta Reg. 2 rate cazarma geniului Cotroceni, până Marti 13 Octombrie, orele 18. 3. Acei țari nu se vor prezente In termenul arătat la numărul 1 și l vor fi ridicați cu forța publică și vor avea a’șî da seama in fața Instanțelor justiții militare de »«executarea ordonanței de față. 4. Direcțiunea generală a căilor ferate române va dispune a se face în unire cu reprezentanții justiții, o cercetare amănunțită pentru a se constata prin procese-verbale stricăciunile eventual făcute de acei care au părăsit serviciul. Se va constata in acelaș timp care au fost instigatorii acestei mișcări, contra legii. 3. Măsurile din această ordonanță nu se vor aplica acelora care până mâine Marți 19 Oct. orele 19 dimineața, se vor prezenta de buna vec 5» sarvleiiî tor. Greva la Giurgiu Personalu depoului din gara Giurgiu — urmând exemplul colegilor din București — a declarat grevă. Din această cauză tread spre București n’a putut pleca S’a ordonat mobilizarea șefului depoului care a fost silit să ducă trenul înspre București sub pază militară. Deasemeni, comandantul garnizoanei locale, a ordonat mobilizarea lucrătorilor. * Waff, fin V5-I cv,rtefasm " Ministerul de interne no é> . ----..................Ar, in urma grevei controlorilor de tracțiune, mecanicilor și fotochiștilor dela C. F. i., s'a instituit in gara de nord un comandament militar. Prin îngrijirea acestui comandament, vor circula silnic trenuri mixte, cu menirea, de a aproviziona, în primul rând, populațiunea și, numai în manira posibilităței, de a servi și la transporturile de călători, dândusa precădere persoanelor oficiale. Numărul $î mersul trenurilor se va imblica in gara de Nord, speciacăile Călătorii pe scările sarei de Nord așteaptă.,, plecare, trenuirfLot PLECAREA TRENURILOR GARA DE NORD DIN Primul tren care a plecat din gară a fost la orele 10 dim,eri. Trenul era condus de personal militar și a servit mai mult transporturilor. DEFILEAZĂ REGIMENTE— Erl, pe străzile Capitalei, de dimineață până seara, regimente cu mitraliere, cu puști, au defilat în ochii mirați ai locuitorilor. Alte regimente se mulțumeau numai cu o simplă muzică, înlocuind mitralierele prin trompete. Portoreala neobicnuită te făcea să retrăești clipele din timpul războiului. CE SE FAC PROVINCIALII ? Printre alte forme pe cari le-au luat consecințele grevei dela c. f. r. a fost și aceea provocată de faptul că ea a fost declarată Duminică. Intr’adevăr. in acea zi, aproape toți miniștrii lipsind din București, măsuri de îndreptare n’au putut fi imediat luate. Pe de altă parte, ziarele neapărând Luni dimineața, publicul nu a putut lua cunoștință de existența grevei.. Citiți continuarea in ms* W