Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)

1920-10-20 / nr. 5117

ANUl XVII-lea. — No. 5117­8 pagini" ASET " Marcuri 20 Octombrie 1920 Ziar fondat în 1904 de CONST. MIULE Bili! Pr In conflictul iscat între gu­­vern și clasa muncitoare, sortii r’au aruncat Guvernul respingând cererile lucrătorilor, aceștia sunt hotă­râți să declare greva generală. Triste perspective, mai ales acum, în pragul emel, când ne­voile aprovizinărei cereau o muncă mai încordată de­cât ori­când. De­o­cam­dată și înainte ca conducătorii socialiștilor să dea semnalul încetărei generale a lucrului, s’a produs o altă grevă la căile ferate. .La greva personalului de tracțiune dela C. F.t guvernul răspunde cu militarizarea, și, judecând după comunicatele publicate, e hotărât să meargă pe calea strășniciei. După noi, guvernul se află pe o cale greșită. A greșit atunci când a refuzat să stea de vorbă ca delegați? clasei muncitoare organizate; greșește astăzi când, după ce greva a izbucnit, stăte in­stitudinea-i războinică în loc de a căuta repede un teren de împăciuire, care s’ar putea găsi cu puțină bunăvoință deoparte și de alta; în lupta aceasta deschisă în­tre guvern și muncitorime, fiecare dintre beligeranți poate nădăjdui să iasă învingător. Există însă un al treilea, care e sigur mai dinainte că va eși greu păgubit, oricare va fi re­zultatul conflictului. Acest al treilea e populara țărei. Ea va ruferi ki oricare din ipotezele rezolvirei conflictului. Chiar dacă greva va fi în cele din urmă înfrântă, și lucrătorii vor fi siliți să reintre în lucru la frunțile plecate, cu ce va re­para guvernul dezastrul suspen­dă­rea lucrului și plusul de des reorganizare ce se va adăuga la dezorganizarea de până acum ? Și dacă și până acum viața a­­jjunsese insuportabilă pentru massele populare, ce va fi de ac! înainte ! față de ce susținem ca guver­nul a păcătuit greu fața de po­pulație atunci când a luat atitu­dinea pe care a luat-o. Din acest conflict țara n’are nimic de câș­tigat; în schimb are totul de pierdut Atitudinea aceasta , cu atât mai condamnabilă cu cât guver­nul nu poate spune că se află în fața unor cereri absolut inac­ceptabile. Cea mai mare parte din revendicările formulate de socialiști nu țintesc dacai la re­intrarea în legalitate, și ele sunt împărtășite de întreaga suflare democratică a țărei. Regimul de excepție la care e supusă popu­lația din provinciile alipite a exasperat cu adevărat lumea și de­sființarea lui se impune cât­i mai grabnic. Dacă sunt în memoriul socia­liștilor unele puncte ce pot pă­rea excesive, s’ar fi putut re­veni asupra lor prin tratative­­ însuflețite de bună­voință de ambele părți. Dar guvernul, în răspunsul pe care la dat de­legației partidului socialist, a rupt din capul locului calea îm­­paciuireî. Dar cum nu avem încă greva generală, nu ne rămâne decât un singur lucru de dorit, anume ca greva de la calea ferată să ră­mână localizată și să se termine cât mai repede. Poate că acum, in ceasul suprem, guvernul va avea viziunea, nenorocirilor, ce se vor abate asupra țărei, dacă va persista în atitudinea lui in­transigentă. »Iosif Modejd­e Evacuări silite în centrul Capitalei Marsa și inevitabila criză de locu­ințe ia în fiecare zi o proporție mai­­ accentuată. Procesele în fața instanțelor, pe te­ma chiriilor ți evacuărilor a ajuns o adevărată năpastă pentru judecă­toriile de ocoale, căci reaua credință­, rapacitatea și lăcomia proprietarilor nu mai ia­ sfârșit. Ne-am așteptait ca guvernul și au­toritățile, dacă nu dau o mână di­n­jutor pentru a ameliora criza speir­ințelor, tot puțin și nu ingrinesc cu inttr­­i­ nția lor , tuub­a destul de nenorocită a chiriașilor, dată, de pildă, ce ni se aduce la cunoștință din partea unor chiriași, care ocupă­­ apartamente în strada fiegală. Ministerul de războii, prin inter­­puși, a cumpărat casele Serghiescu, din sus numita strada și odată stă­pân, a cerut evacuarea chiriașilor, pe baza faimosului articol 3 din noua lege a chiriilor, care îndreptățește evacuările imobilelor neces­are auto­rităților. Nu vroim să­ vorbim aci pe larg de prețul fantastic oferit de autoritatea militară și nici de anumite cheltueli ce-au intervenit cu a­cest prilej, nici de recunoștința fostului prop­ietar, către intermediarii cari au tratat vânzarea — croim să accentuăm că o autoritate s'a făcut pe deoparte complice, ajutând pe­ un propri­etar să-și speculeze casa, iar pe de alta aceasta autorizat", elucidează, legea chiriilor, folsindu-se de lacunei art­­e, spre a arunca pe stradă, în ajunul iernei, chiriașii imobilului, dintre care unii tocata­i de 1O­­­ ÎS an. Se zice că se va da a­­­teiul imobil cu totul altă destinație, îndată ce chiriașii vor fi e­v­­­uați Nu putem preciza de Pe acum Întrucât faptul va concorda celor spuse. Un fapt e concret: se evacuează niște chiriași din centrul Capitalei, pe temeiul unul chițibuș legal dar totuși condamna­bil de neoittenos. Oare faptele au fost raportate d-li.l ministru de războia Rășcanu? Noi credem, că m. DACIAN .....hiwiiii.i . I I iiininlHifc. li . I.M.KIM» Mole științifice Iliiül! iii l aut li frai Pentru a veni în Ajutorul invalizi­lor statul francez a cre­at o nouă in­dustrie: industria diamantului. Șlefuirea pietrelor prețioase, în special a diamantelor, a adus bogă­ția nesfârșită a Amsterdamului. Franța are și ea acum un adevărat Amsterdam în micații Jura, la Saint Claude. In acest orășel sunt nu mai puțin de 57 de uzine cu 1600 de lu­­eră­tori, care au șlefuit in 1919 apro­ape î00.000 carate de diamante bru­te. Alte uzine există la Paris, Lyon, Nice și Burg. Diamantele franceze sunt însă in­ferioare celor olandeze. Guvernul francez va înființa in curând școli speciale pentru industria pietrelor prețioase, pe care vor fi primiți nu­mai răniții de război. In vremurile acestea când milioa­ne de oameni mor de foame, când a­­tâtea ogoare rămân pustii , din lipsă de brațe și maiini, mii de energii se risipesc pentru a căuta aur și a fa­brica diamante. Veacul nostru cu­noaște cea mai crudă risipă a bogă­ției intr’o lume de ruină și mizerie. Și când ne gândim că și un Spi­noza trebuia să șlefuiască diaman­te pentru a nu muri de foameț LUCIAN Starea gravă a regelui Greciei Lyon, 18. — O telegramă din Atena anunță după două zile de ameliorare, regele a avut o cri­ză violentă care face starea sa aproape disperată. Consiliul de miniștri s'a întrunit de urgen­ță in timpul noptei. * Legațiunea greacă ne trimete următorul buletin din 25 Oc­tombrie de starea sănătății regelui Greciei. Temperatura variază între 39,2 și­ 39J). Pulsația 124. Respi­rația 30. Diareea a scăzut. * Pe cale particulară se anunță că Dr. Weidel ar fi constatat o infecție a sângelui, astfel că sta­rea suveranului inspiră seri­oase îngrijiri. Pățania um cetățean care mi-și cunoaște țara D. M. Stănescu, proprietar și comer­­­­tiit și consilier la­­.üm­ichea cp­> a cooperativelor agricole” din Județul Vlașca, e un om de treabă, dar care ne­cunoscându-și țara și moravurile ei, a fost ca orice naiv, pedepsit, pentru sin­ceritatea cu care a căutat să păzească, banul obștesc. Astfel intr’o ședință a sus amintitei U­niuni, on consilier Stănescu, denunță ne­regulile săvârșite de directorul Uniune­ și consiliul găsind cele denunțate înte­meiate se arată dispus a îndepărta pe cel învinuit. Controlorul agronom al județului Vla­­șca, împreună cu un Inspector dela cant, traia obștiilor anchetează laptele și se dovedește cu acte și mărturii că directo­rul împricinat s’a „învârtit” cu prilejul vânzărei unor vagoane de grâu și că a „ciupit” bin de câte ori avea prilej. Rezultatul anchetei se face cunoscut Centralei Obștiilor și cooperativelor,­ precum și ministerului de domenii. Peste cât­va t mp d. Stănescu, grad­ căruia s’au descoperit faptele, primește­ un pic oficial, în care se aștepta să gă­sească mulțumiri din partea autorități­­­lor respective, pentru râvna și intere­­­sul ce- a avut spre a da în vileag „in­,­vârtelile” directorului anchetat — dar, în locul mulțumirilor Centrala obștiilr, îl înștiințează că pe baza art. 17 din legea băncilor populare e exclus din demnitatea de consilier, MORALA, nu denunța furturile, ci te tovărășește-te la del V. SC. A­mnistia După un războiu cu peripeții ca a­­cela prin care am trecut noi, in tere­mul social era ca­ o largă amnestie să acopere păcatele multora, făptui,­e nu atât din rele porniri personale, cât mai cu seamă din cauza împre­­urărilor curioase și schimbăcioase din cari am trecut. In locul acestei amnistii, ca­re ar f trebuit să privească pe cei cari e­­rau chemați sub arme și fapte de na­ură, politică, și militară, am văzut nivelul­ dând amnistie unor civili­i ce e mai curios pentru acte de drept comun­ E pentru prima oară n analele istoriei când se văd am­­nestiați escroci, plăsmuitori de mo­­setă, speculanți, hoți, în timp ce ofi­țerii de la Krefeld, cari n'au decât vii politice, stau in fața Curții mar­tare, unde se dezbat chestiuni in le­gătură cu războiul, cari ar fi fost nai bine dacă se dădeau uitării. Dar nu e numai atât. Sunt peste graniță mii și mii de li ai țării, cari rătăcesc dincolo de totare, în loc să revină tn țară, un­­de, la lipsa de azi de oameni, munca er ar fi utilă. Pe aceștia guvernul­­ a lăsat uituri ca să poată amnest­ia excrocii și hoții. Instanțele noastre judecătorești,­­în CC să supleeze la­ insuficiențele gu­­ernului, interpretează te chip și mai­ngust dieretele guvernului, destul­­e îngust concepute și ele. Amnistia fiind reală, adică pri­­vnd nu pe făptuitori ci faptele co­­mise de ei, consideră aceste fapte a inexistente, în interesul social sup ierior." Așa fiind, nici complicii și ici coautorii celor amnestiați, nu pot i pedepsiți din momnet ce faptele unt declarate ca inexistente. Așa se exprimă întreaga doctrină, trăină și în acest sens s-a judecat de âtre toate instanțele din Franța. Cu­oate acestea, la noi, unele instanțe jdecătorești refuză să aplice în larg mpestra $î, cu toate că declară tinsă urmărirea pentru cei direct maestrați, condamnă pentru fapte, ocotite ca inexistente, pe complici și pautori. E aceasta un semn al vremei, are caracterizează lipsa de genero­­itate și îngustimea de vederi și de imțîminte, care s'a încuibat la noi și n­u vrea să ne părăsească cu toată emocratizarea de..... aiurea. T. P. liri'ratiste intre socîo- Uti, bucovineni;[ cel fie uri „Vremea Nouă* oficiosul socialiș- lor bucovineni, publică sub semnă­­ria d-lui Grigorovîci, următorii? răspuns unui tovarăș“. „La raportul tov-lui Dittmann asu­­ra tristelor stări din Rusia „comu­­istă" răspunde Lenin după :,Socia-­limu!“ din București cu invective e adresa social-democraților. Relu­­ăm îndeosebi că Lenin aprobă exc­­utarea, adică împușcarea social­­ediocraților în Rusia comunistă; Este el dată un „tovarăș“ al social­­emocraților, iar cei de la „Socialis­­tul“ cari nu găsesc nici un cuvânt e reprobare în contra acestui fra­­gicid, ce „tovarăși" sunt aceștia?" ISS 88BS9P239L WWfcb.wr. In ajunul grevei generale La căile ferate militarize­ e gravă» — Nunitorii au fost L ."-Spre minvii generali UN COMUNICAT CĂTRE MUN­CITORI E luciu stabilit că greva generală se va proclama mâine. Secțiunea partidului socialist din București a lansat către muncitori urma­torul manifest: „Ați luat cunoștință de rezoluția votată de Consiliul general și de termenul care s’a fixat pentru răs­punsul gr,g«.nului în revendicările triunchorimei din România, term­en care expiră la 20 Octombrie a. c. „Ca membri disciplinați ai parti­dului, aveți datoria de a depune toate sforțările ca greva să aibă succesul dorit. Odată cu declara­rea mis grevei generale nu-i este per­iei unui membru a lucra sau a se ocupa de interese personale. Partidul fiind socotit ca avantgar­­dă conștienta a clasei muncitoare, toată activitatea va fi desfășurată pentru triumful acestei greve. În tot timpul grevei veti ü mereu la postul vostru pentru a veghea ca interesele clasei muncitoare să nu fie încălcate, având datoria a­sta mereu în contact cu massele mun­citoare in tot timpul luptei. La toa­te chemările partidului, pentru ori­ce eventualitate veti­­ prezenți, neadmițându-se nici o lipsă fără­ motivări serioase. Tovarăși. „Acum când clasa muncitoare pornește la luptă pentru drepturile ei sfinte, este probabil ca burghe­zia să întrebuințeze toate mijloa­cele cari le are la îndemână pentru a paraliza această grevă. „In toate împrejurările este o o­­bligație morală ca membrii parti­dului să fie în fruntea tuturor miș­cărilor muncitorești. „În numele idealului, vă invităm a vă face datoria, neținând seamă de nici un sacrificiu care vom fi forțați sâ-l facem. „Depinde de activitatea voastră ca succesul moral al grevei să fie asigurat“. Gum s'a declarat greva la C­F­ ft. Greva la căile ferate s'a declarat Duminică seara, la orele 6. Dela a­­ceasta oră nici un tren n’a mai ple­cat în provincie. Singurul tren care a putut pleca a fost trenul simplon, condus de personal militar. A tre­buit însă să­ fie întors în gară, de­oarece din­­ neexperiența personalu­lui, locomotiva a luat foc și a ars în stația Contești. Pe măsură ce se întorceau trenu­rile din provincie, personalul de tracțiune părăsea serviciul. Toate intrările în gară au f fost închise, postându-se santinele spre a opri accesul publicului. Totdeodată s'a pus la intrarea­­ gărei de Nord un anunț care înștiința publicul că, din cauza grevei, trenurile nu m­ai cir­culă. Numai î­n distanțele Bucu­­rești-Buzău și București-Pitești vor circula două trenuri cu un număr limitat de persoane. Aceste persoa­ne pot fi puteri, sau persoane ofi­ciale cari vor poseda legitimationi eliberate de comandamentul gar­nizoanei. CAUZELE GREVEI In urma unei întruniri tinute de mecanici Duminică seara în sala „Locomotiva“ s’a hotărât ca nici­­un mecanic să nu se mai prezinte la lucru. Această hotărâre pare să fie ur­ răspuns pe care lucrătorii de cale sex­ , dat cereril­e socialiste cuprinzând do­leanțele salariaților de toate bres­lele. Lucrătorii cari se așteptau la un răspuns conciliant au hotărât gre­va demonstrativă spre a hotărâ gu­vernul la o soluție împăciuitoare. Dacă această soluție va întârzia, greva se va extinde asupra tutu­ror ramurilor de activitate din în­treaga țară. Este însă sigur că azi sau mâine vor declara grevă lucră­torii tuturor atelierelor de căi ferate Solidari cu colegii lor, mecanicii și fochiștii din Bacău, Brăila, Ga­lați și Turnu-Severinv au declarat grevă,, părăsind depourile sî servi­ 6. Autoritățile polițienești vor hi» cu ajutorul armatei măsurii» de or­dine pentru a se evita orice act de agresiune din partea celor care au părăsit lucrul și vor persista in a­­ceastă atitudine. GENERAL AVERESCU Ministru­­ de războiu, G-ros Răscanu 18 Oct­ 1920. TRENURI DE APROVIZIONARE LUCRATORIII ceferiști vor FI MOBILIZAII în legătură cu această grevă, guvernul a dat următorul comuni­cat : Pentru asigurarea ei realațiunei trenurilor, care a fost întreruptă prin părăsirea serviciului de căferes controlorii de tracțiune, mecanici și tech­iști, comprom­ițându-se astfel a­­provizionarea populației, serviciul de tracțiune se va­ execute cu înce­pere chiar de azi, de către regimen­tele de căi ferate. In acest scop, se vor lua­ următoa­rele măsuri: 1. Toți controlorii d­e tracțiune, me­canicii și fochiști din serviciul că­ilor ferate care aparțin contingente­lor mobilizate, indiferent de corpu­rile cărora aparțin, se vor prezenta conform art. 36 din regulamentul transporturilor militare, combinat cu art. 186 din regulamentul asupra mobilzării armatei, In termen de 2 ore, adică până Marți 19 Octom­brie ora 18, cei din București, la reg. 2 căi ferate, cazarma geniului (Co­­troceni), iar cei din alte garnizoane, la Cercul de recrutare. 2. Toți controlorii de tracțiune, mecanicii ș­­i ocleiștii, până la eta­tea de 65 de ani, adică acei cari con­form ari. 6 din Legea de rechiziti­­uni, sunt rechizitionabili ca liști, se vor prezenta Reg. 2 rate cazarma geniului­ Cotroceni, până Marti 13 Octombrie, orele 18. 3. Acei țari nu se vor prezente In termenul arătat la numărul 1 și l vor fi ridicați cu forța publică și vor avea a’șî da seama in fața Ins­tanțelor justiții militare de »«execu­tarea ordonanței de față. 4. Direcțiunea generală a căilor fe­­rate române va dispune a se face în unire cu reprezentanții justiții, o cercetare amănunțită pentru a se constata prin procese-verbale strică­ciunile eventual făcute de acei care au părăsit serviciul. Se va constata in acelaș tim­p care au fost instiga­torii acestei mișcări, contra legii. 3. Măsurile din această ordonanță nu se vor aplica acelora care până mâine Marți 19 Oct. orele 19 dimi­neața, se vor prezenta de buna vec 5» sarvleiiî tor. Greva la Giurgiu Personalu­­ depoului din gara Giurgiu — urmând exemplul cole­­gilor din București — a declarat grevă. Din această cauză tread spre București n’a putut pleca­ S’a ordonat mobilizarea șefului depou­­lui care a fost silit să ducă trenul înspre București sub pază milita­ră. Deasemeni, comandantul gar­nizoanei locale, a ordonat mobili­zarea lucrătorilor. * Waff, fin V5-I cv,­rtefasm " Ministerul de­­ interne no é­> . ----..................Ar, in urma grevei controlorilor de tracțiune, mecanicilor și fo­­tochiștilor dela C. F. i­., s'a in­stituit in gara de nord un co­mandament militar. Prin îngrijirea acestui co­mandament, vor circula silnic trenuri mixte, cu menirea, de a aproviziona, în primul rând, populațiunea și, numai în ma­nira posibilităței, de a servi și la transporturile de călători, dân­­dusa precădere persoanelor ofi­ciale. Numărul $î mersul trenurilor se va imblica in gara de Nord, specia­­căi­le­ Călătorii pe scările sarei de Nord așteaptă.,, plecare, trenuirfLot PLECAREA TRENURILOR GARA DE NORD DIN Primul tren care a plecat din gară a fost la orele 10 dim,­eri. Trenul era condus de personal militar și a servit mai mult trans­porturilor. DEFILEAZĂ REGIMENTE— Erl, pe străzile Capitalei, de di­mineață până seara, regimente cu mitraliere, cu puști, au defilat în o­­chii mirați ai locuitorilor. Alte­ re­gimente se mulțumeau numai cu o simplă muzică, înlocuind­ mitralie­rele prin trompete. Portoreala neobic­nuită te făcea să retrăești clipele din timpul răz­boiului. CE SE FAC PROVINCIALII ? Printre alte forme pe cari le-au luat consecințele grevei dela c. f. r. a fost și aceea provocată de faptul că ea a fost declarată Duminică. Intr’adevăr. in acea zi, aproape toți miniștrii lipsind din București, măsuri de îndreptare n’au putut fi imediat luate. Pe de altă­­ parte, ziarele neapă­rând Luni dimineața, publicul nu a putut lua cunoștință de existența grevei.. Citiți continuarea in ms* W

Next