Dimineaţa, ianuarie 1921 (Anul 18, nr. 5177-5198)
1921-01-26 / nr. 5193
ANUl XVII lea.No.5193 Stagiul *£**£ £*** 8 Hafi H’i Miercuri 26 Ianuarie 1921 Ziar fondat in ISO 4 tip COMIST. MILLE Conferința din Paris Pentru a doua oară în decurs de doi ani, se decide la Paris de soarta Europei. Conferința interaliată care ține acolo ședințele ei, e chemată de fapt ca, după vorba d-lui Briand, în locul unui tratat de pace, să puie prin aplicarea lui. o pace efectivă. Gestiunea esențială pe care va avea să o rezolve, este cea a despăgubirilor pe cari Germania trebue să le plătească Franței; această soluțiune, echivalează de fapt cu cea a gravelor probleme economice și finaciare, cari frământă și amenință Europa, în perioada consecventă marelui război. De aceia cestiunea reparațiunilor nici nu poate fi tratată cu spada. Ea este un nod care însă nu poate fi deslegat ca cel gordian, ci numai prirtr-o migăloasă și o ingenioasă cercetare. Ea este pentru Franța o cestiune de viață, dar nu poate fi totuși rezolvată în mod unilateral, ci numai având în vedere efectul soluțiunei asupra întregei economii a continentului. In marele discurs pe care l-a rostit la Cameră, d. Briand a fost în această privință, mult mai precis decât în declarațiunea ministerială ce o citise înainte. D-sa a accentuat că Franța va merge până la ultima limită în încercarea sa de a obține pe cale pacifică de la Germania, despăgubirile drepte ce i se suvin. Numai în cazul extrem și numai de acord cu aliații, cu Anglia adică, Franța ar uza de forță, pentru a-șî asigura dreptul său. D-l Briand a indicat că având în vedere formidabila putere de producțiunie a Germaniei, ar fi o eroare ca Franța să nu-șî rezerve viitorul. ."»Metoda Ibsdiei totalului despăgubirilor datorite de Germania apare astfel înlăturată. Mai probabil este că se va admite stabilirea din cinci în cinci ani, a anuităților ce ea ar avea să plătească. Soluțiunea pare astfel în aparență găsită și foarte simplă. In realitate trebue cercetat nu numai cât și cum Germania va plăti, dar și care va fi efectul aranjamentului financiar asupra dezvoltărei economice a Europei întregi. In alte vremuri, înaintea regimului capitalist, raporturile economice dintre țări erau mici și una se putea lesne dispensa de cealaltă, în tot cazul putea printr-o reorganiatre a gospodăriei naționale, să se dispenseze de cealaltă. Era aceasta pe vremea când statul economic complect și izolat, bântuia încă în creierul economiștilor, pentru că ici colo apărea ca o realitate. Un stat putea el produce tot ce-i era necesar și se putea astfel dispensa de comerțul cu altele. In perioada capitalistă însă, în care trăim noi, statul izolat nu mai este cu putință. Ceea ce o caracteriză este că ea a extins diviziunea muncei, dincolo de granițele statelor și că a dat gospodăriei internationale, proporții uriașe, cari au îngăduit marile progrese pe cari le-au realizat în ultimul secol, națiunile in parte, și lumea civilizată în totul. Un rezultat al acestei noui diviziuni a muncei pe bază internațională, este solidaritatea economică dintre state. In timpul războiului, această solidaritate a putut fi suspendată în parte și pentru o durată de vreme, nu însă fără de acete efecte dezastruoase pe cari le constatăm astăzi. Gospodăria economică și financiară a diferitelor state e zdruncinată, fiindcă echilibrul ce rezultă din solidaritatea economică, a fost distrus prin suspendarea acesteia. Astfel ceea ce e vorba să se stabilească la Paris, nu este numai aplicarea tratatului de Versailles în ce privește despăgubirile datorite de Germania, ci aplicarea tratatului în așa chip, încât prin restabilirea echilibrului economic, să se ajungă la pacea efectivă, pe care popoarele o așteaptă cu nesațiu. Iată de ce problema reparațiunilor prezintă atât de mari dificultăți, căci ea este de fapt într’o legătură reciprocă de cauză și efect, cu cea a solidarității economice dintre state. D-l Briand a subliniat și d-sa, ca și predecesorii d-sale, că nu e vorba de a se urmări distrugerea Germaniei. Aceasta ar însemna doar distrugerea cleștei care trebue să dea ouăle de aur. E vorba ca Franța să intre cât mai mult posibil în dreptul ei și aceasta va fi cu atâta mai lesne, cu cât tocmai Germania se va putea dezvolta mai mult economicește. Informidabilele posibilități de producțiune ale Germaniei, pune d. Briand speranța Franței de a primi reparaturile la cari are dreptul, — ce dovadă mai limpede trebue pentru a înțelege că rezolvarea cestiunei despăgubirilor se confundă cu cea a restabilirea solidarităței economice ? Dacă însă așa este, soluțiunea trebue extinsă și tuturor statelor împingătoare, celor mici ca și celor mari, trebuie să li se dea posibilitatea de a-șî regăsi echilibrul economic și financiar. In spiritul acesta trebuie să lucreze Conferința din Paris. Cu tranșarea raporturilor cu Germania problema nu e însă rezolvată. Maji rămâne deschisă cea rusească. Un popor de aproape două sute de milioane care producea și consuma, este de cea mai mare însemnătate în echilibrului economic. Cât timp Rusia va rămâne în afară de organizația economică internațională, uriașe lipsuri se vor resimți în aceasta. Pacea efectivă însă va fi numai relativă. Dar asupra acestui punct viitorul e pentru moment foarte întunecos. O mare întrebare rămâne deschisă, la care nimeni nu poate prevedea încă răspunsul. B. Brănișteanu Selecțiunea Certificate caraghioase Autoritățile noastre cunosc fie nesfârșite feluri fie de-a nu-și face datoria, fie ,de-a sîcâi lumea cu măsuri nesăbuite, care acestea însă se aplică un mod foarte riguros. Cum vedeți e o dublă nenorocire. Dar să venim la fapt. Am avut în Capitală diferite epidemii, din pricina cărora școlile s’au închis înainte de vreme. Nu știm care a fost capul așa de adânc de-a imaginat, spre a se preîntimpina întinderea molimilor, copii să fie toți, absolut toți, obligați de-a aduce la redeschiderea claselor un certificat de sănătate emanat de la medicul comunal al circumscripției respective. Bineînțeles că un asemenea certificat nu putea avea vre-o valoare decât dacă era eliberat în chiar ajunul zilei de redeschidere a cursurilor, vă puteți dv. închipui nu un medic comunal, dar pe toți medicii din fiecare circumscripție vizitând familiile elevilor spre a constata starea sanitară a fiecărei case? Nu, nu-i așa? Ar fi trebuit pentru asta măcar o săptămână și mobilizarea absolută a întregului corp medical. Acum, după ce ați văzut calibrul ____măsurez, să gustați și rezultatul. La restabilirea fiecare circumscripție bietul medic, și întotdeauna era omul acolo, asaltat de sute de copii, le-a mâzgălit fiecăruia câteva rânduri prin care i-a declarat de perfect sănătoși. Adică s’a ajuns exact la același rezultat ca și cum măsura nu s’ar fi luat copii s’au prezentat la școală fără nici o garanție de sănătate,, numai că s’a pierdut vreme, hârtie și cerneală, s'a plictisit și sicâit norodul, și s’a ajuns, încă odată, ca lumea să înjure autoritățile și să-și bată joc de ele. Căci lumea nu e proastă, dar deloc, ci numai e prea îndeajuns răbdătoare și sufere ca oile. Și așa se compromite și bruma de respect și de încredere pe care publicul le mai avea în prea deochiatele noastre autorități. Index înregistrăm cu o vie satisfacție ■ că in urma campaniei duși», de presă dreptatea cauzei căpitanilor ce au luptat cu bravură pe front a fost oficial recunoscută, cu prilejul examenelor pentru gradul de maior. Ziarele noastre au arătat Intr’o serie de articole inutilitatea acestor examene pentru ofițerii pe cari practica frontului i-a învățat mult mai mult decât toate reglementele militare. Apreciarea acestor ofițeri, cari au trăit pe front plină cu cupă, tot ce tactica militară poate doctrina unui ofițer in timp de pace, a selecționat în fața șefilor ierarhici aptitudinile lor de viitor comandanții de unități. La ce a mai servit examenul. A folosit doar să confirme ceea ce era de așteptat, ca toți căpitanii de pe front să se prezinte în mod strălucit in fața comisiunei de examinare , în timp ce ofițerii pentru care se „inventase” examenul să-și evidențieze și mai mult inferioritatea lor de căpitani de salon, sau cari în timpul campaniei noastre au cunoscut acțiunea militară a frontului după filmele cinematografice ale marelui cartier general. Selecționarea despre care vorbise ministerul de război într'un comunicat ca un răspuns la campania pe care subsemnatul am dus-o, a realizat în sensul celor prevăzute dinainte de noi: căpitanii după front au reușit cu laudă; ambuscații și „invertiții” au răspuns lamentabil. Rămâne numai de văzut dacă avansările se vor face după merit sau dacă cu prilejul pronunțării definitive a rezultatului nu vom avea surprizele... protecțiilor. Dacian Femeile în literatură Cunoscuta săritoare, care după o lungă rezervă, a dat la lumină un nou volum de versuri primit de presa franceză cu mare entuziasm. CONTESA BENOAIA.ES Afară de Program Printr'o circulară către toate organele sale directorul general al c.j. r. arată că, cu prilejul unei inspecțiuni făcute, s’a putut convinge și d-sa de starea deplorabilă a c. f. r. D. director general arată toate lipsurile și vicuria de la c. f. r. într’o formă care ar face pe cineva să creadă, că nimeni nu ar mai fi descoperit până acum ticăloșia care domnește la această instituție. Or, în afară de d. general director, toată lumea știe de mult că vagoanele n’au geamuri ți sunt murdare, că publicul cu toate că plătește taxe exorbitante voiajează în cele mai proaste condițiiini posibile, că semnalele și macazele sunt veșnic neluminate, din care cauză ciocnirile și deraierile se țin lanț; că stațiunile de cale ferată și în special comoditdile sunt in așa hal, că ne facem țara de râs în ochii străinilor cari au neplăcerea să viziteze pe la noi. Toate astea sunt lucruri știute de toți. Dar d. general face o comunicare într'adevăr nouă. D-sa afirmă că a constatat că sunt în circulație trenuri în afară de cele prevăzute în mersul trenurilor, unele din ele având mersuri sau compunere de garnitură, cu totul necunoscute de direcția generală a c. f. r. Mărturisim că, descoperirea d-lui general este cât se poate de interesantă, dar în acelaț timp și de un original neobișnuit, chiar la noi în țară. Mă rog cine ordonă circulația acestor trenuri, și unde intrau încasările rezultate din circulația lor? Desigur că d. director general nu va întârzia să lămurească această chestiune. Toată țara va fi curioasă să afle precis mersul acestor trenuri cari circulă „afară din program". Cu ele probabil călătorește omul fără teamă de accident, căci până acum nu s’a auzit să fi deraiat vreunul iar* eferința membrilor constituantei rusești Conferința membrilor Constituantei rusești și-a ținut er ultima ședință la Paris. Ea a numit o comisiune permanentă de 8 membri pentru a asigura executarea rezoîuțiunilor emise la scop de a apăra drepturile cetățenilor ruși. Mai mulți oratori au examinat rezultatele obținute. Kerenski, în special și-a exprimat bucuria de a fi izbutit să demonstreze poporului rus că opinia se ridică cu hotărâri contra tiraniei roșii Culisa unui duel Zilele acestea a avut loc tn Capitală un duel, cu urmări destul de regretabile și ale cărei cauze n'a fost poeticul dicton: „Cherchez la femme" și nici vreo altă ispravă fantezistă de roman. Dda o simplă discuție asupra prețului ce căuta să introducă unul din hotelurile din centrul Capitalei, doi tineri s’au pomenit față în față cu pistoalele în mână. Dar nu critica duelului voim să facem, ci a cauzei ce l’a determinat. Hotelul în chestiune a avertizat pe pasagerii săi că dacă nu iau masa în restaurantul acestui hotel vor fi suprataxați cu o sumă destul de respectabilă pe zi, la prețul locațiunei. Noi știm că poliția a stabilit un tarif, că prețul tuturor camerilor au fost fixate pe baza unui regulament administrativ tocmai în vederea unei specule ce se semnalase din public în sarcina hotelierilor. Cum se explică deci avertismentul hotelului în chestiune, care a dușmănit doi tineri până'ntr’acolo că și-au expus viața printr’un duel, pe cari nici martorii nu l’au împiedicat dacă nu pentru dreptul la viața a doi oameni, dar măcar pentru a nu cobori „revanșa cavalerească”, pentru a da satisfacția unei încercări de speculă urâtă și prozaică? V. Sc. Au sosit Deputații ți senatorii au revenit în Capitală fiindcă azi se redeschide Parlamentul. Cu începere de azi deci vor curge și diurnile peste seafa de două mii de lei pe lună, pe cari au avut grijă să și-o facă încă sub regimul trecut. A fost prima și marea reformă democratică ce s’a făcut la noi, de când avem Votul Universal. Celelalte reforme, secundare, ca reforma agrară, financiară, economică, refacerea, vor veni mai târziu. ”, ncesta, să !e aștepte țema, întâi să ne consolidăm partidele, căci doar partidele sunt țara! Acuma, ei se reîntorc sătui, odihniți și cu gust de vorbă. Sunt sigur că fiecare din ei aduce un buzunar cel puțin cincizeci de comunicări și cincizeci de interpelări. Să te păzești cetățene, că morișca de vorbe se pune în funcție cu începere de azi. Țara însă așteaptă altceva de la Parlament. Ea vrea să se pună capăt ilegalităților și hoțiilor; să se alcătuiască un buget, să se înfăptuiască odată reforma agrară, căci dacă o începe a cânta ciocârlia și țăranii, nu vor trage brazdă in pământul lor are să fie rău De vorbă e sătulă toată lumea și pe făgădueli ■ nu mai pune nimeni nici un preț. Statistica Acum câteva zile, am relevat felul în care s’a făcut recensământul populației în Ardeal și Banat Arătăm fără să precizăm nici un caz, și ne exprimam indignarea că într’un așa hal de destrăbălare ce a ajuns administrația noastră, încât fiecare face ce vrea. Accentuăm că nu ne exprimam „mirarea**, fiindcă nu ne mai miră nimic din cele ce se petrec la noi. Dacă lucrurile vor continua tot așa, vom ajunge nici să nu ne mai indignăm. Articolul nostru a avut ecou. Ne pare bine, ca tocmai Banatul Românesc, ziar guvernamental de sub conducerea d-lui Avram Imbroane, unul din vicepreședinți! Camere se ocupă într’un articol prim de această chestiune, și protestează împotriva falsficărilor ce s’au făcut cu ocazia recensământului. D. Kemény István a făcut recensământul în Timișoara și a găsit numai 8000 de români. Autorul articolului, d. René G. Brasey, profesor de vechiul regat în Timișoara, crede că numai într’un singur cartier ar fi atâția români, câți dă statistica recensorului D. Brassy servește însă și următoarele exemple, luate chiar din casa în care locuește și d-sa. Recensorul, d. Kemény István a găsit în casa aceia numai unguri, adică pe d-nii Kuhn Feher, I. Moldovan, E. Banfi și R. Brazay. Dr, Kuhn Feher e d. Cohn Schwarz, român, de religie mozaică; I. Moldovan, bănățean sadea; E. Banfi medic la Stat, bănățean și R. Brazay, e însuși autorul articolului d. R. Brasey, român din vechiul regat, de origină francez. Cazul ni s’a părut prea interesant ca să nu revenim asupra lui. El relevă mentalitatea în care au fost crescuți ungurii și obiectivitatea statisticelor ungare, care întotdeauna au fost contestate de naționalități și susținute cu tărie de regimul maghiar. Ptiu, drace... Uite cum m serases. Un mare discurs Ia ședința de Sâmbătă a Camerei franceze anula Briand, răspunzând interpelărilor de ordin general, a căror simplă anunțare provocase căderea ministerului Leygues, a ținut un discurs de două ore care a luat proporțiile unui eveniment. După o îndelungată perioadă de nespusă platitudine, după o succesiune de încercări retorice ale tuturor neofiților politici, cuvântarea bătrânului bărbat politic — bătrân prin înțelepciune și experiență — vine ca să reabiliteze politica Franței în ochii lumei, ca să restaureze în drepturile ei sănătoasa tradiție republicană, ca să întroneze din nou in palatul Bourbon și în guvern spiritul francez, calm, înțelegător, pașnic și drept. Situația în care se afla guvernul Briand înaintea marelui expozeu nu era din cele mai ușoare. Având misiunea dublă de a restabili in modul cel mai strâns alianța anglo-franceză pe terenul unei juste dar integrale executări a tratatului de pace, d-nul Briand avea de împrăștiat atmosfera de nesiguranță, de discordie, de suspiciune care plana asupra camerei franceze. Guvernul avea nevoe de o situație netedă înainte de întrunirea consiliului Suprem care a început d. D-nul Briand a reușit cu virtuozitate să netezească drumul pentru tratativele acestea. Fără servilism și fără artificii cu ajutorul celor mai simple, mai severe și mai demne mijloace el a prins Camera în mrejele priceperii sale. O majoritate covârșitoare i-a asigurat libertatea de acțiune pe care o solicită. D-nul Briand a încadrat în linii largi intențiile cu care Franța merge la conferința consiliului suprem. A lămurit pentru conducătorii politicei britanice nevoia unui acord temeinic și durabil și în vederea lui a demonstrat că premisele lui există și că nu poate fi vorba de niciun fel de divergență tn directivele celor două mari puteri pentru motivul că amândouă urmăresc aceleași scopuri. Zale sunt pacea și dreptatea. Franța are nevoe de despăgubirile Germaniei pentru refacerea sa integrală. Dar prin executarea lor ea nu urmărește nici un fel de răzbunare și cu atât mai puțin o distrugere a Germaniei. Aceasta va trebui să-și achite datoria contractată, dar nimeni, nu va cere imposibilul, nimeni nu va duce pretențiile la absurd. Germania va plăti atât cât poate și tot ce poate și lucrul se va face cu sprijinul tuturor partidelor luminate și cinstite din sânul ei. Nu se va neglija nici o propunere sinceră și nici o modalitate practică pentru a ajunge la acest rezultat. Este cea mai moderată și mai echitabilă politică din câte se pot concepe. Dar d-nul Briand a mai învederat un lucru și acesta constitue partea principala a cuvântării sale: Franța, a spus d-sa, a fost pe , nedrept acuzată de militarism. I s’au aruncat în spinare intenții anexioniste și gândurile de expansiune. Fie nu corespund adevărului. Guvernul nu se gândește la reaprinderea incendiului, ci la definitiva lui stingere. El nu va recura la forță, nu va ridica pumnul decd> al unei, când nu va mai exista nea posibilitate. Dar chiar atunci nu va face decât pentru a lua ceea ce i se cuvine. Franța, mai mult ca orice alt stat dorește pacea și înfrățirea popoarelor. Este cea mai luminoasă gândire care a fost formulată în Franța de la semnarea tratatului și până acum și totodată o puternică chezășie pentru pacea europeană. E. FI!. Panamaua —Fertra di Sentrr! Averescu- Am dat în mamărul nostru de Duminică amănunte precise asupra unei afaceri veroasa cu hârtia de tipar, în care Statul român a fost frustat cu peste 33 de milioane. Ni se afirmă da persoane în măsură de a cunoaște bine lucrurile, că ce! cari s’au înfruptat fi’n aceste zeci de milioane stoarse bugetului sleit al Statului care nu poate plăti lefurile slujbașilor săi s ungurii Varjassy și Sîkloș, au îndrumat influența puternica cari să mușamalizese întreaga afacere. Ba aceea ne adresăm direct primului ministru șîi cerem, la numele opiniei publice profund scandalizatä și dezgustată de atâtea afaceri veroase cari sa petrec și cari nu găsesc nici o sancțiune, îi cerem să ia d-sa în mână această chestiune și să facă complectă lumină. Nu se poate ca țări românești sa i se creiesc, să i se întărească rapultațiunea că e un codru al Vlăsiei în care top cavalerii de Industrie pot să opereze nestânjeniți. Onriozliti 1 tewwiloT înainte de război a patria centenarilor era Bulgaria, care avea 200 de supracentenari. In ziarul „Dimineața” de acum 6—7 ani s a publicat o interesantă fotografie reprezentând 6 bătrâni din Plevna in etate de 126 ani și fiul ei mai mare de 101 ani. Mizeria războiului a omorât toți bătrânii Bulgariei cu aceiași cruzime cu care n’a cruțat tineretul ei. Acum patria centenarilor e în California. Un învățat belgian, Laurent, care a făcut o călătorie de studii în America a constatat că în California la o populație de 3 milioane locuitori sunt nu mai puțin de 300 de centenari. Nu cred să fie un astfel de număr în Europa întreagă. Nu e de mirare că în California sunt atâția centenari deoarece aerul e acolo mai curat ca în București, clima e foarte dulce, temperatura constantă și solul de o rară fertilitate. California e un fel de rar pe pâmânt. Când vom avea și noi California noastră ? Lucian