Dimineaţa, februarie 1921 (Anul 18, nr. 5199-5223)
1921-02-23 / nr. 5216
m/KMEUs șrmî HIM TOATĂ LUMEA In - samară se litera destăinuiri senzafional — ist sanafar sțzmimzB ralife t^saff ■ aníiroríií străinilor — Subsecretariatele, Ședința se deschide la ore!® 8„ «ub presideoția tí-Stil E. Popovid, vis© președinte. ii. ministru Cudalbu pa banc* ml- Eistemalfe i). CAPAȚINEANU iaca o comunicare Ministrului de comunicații cu privire La un funcționar despre care spună că e trădător de țară. D. D. R. IOANIȚESCU depune un preset de lege pentru organizarea corpului chimiștilor. Urs senator speculant? D. BASCĂ aduce la cunoștința adunărei ei senatorii! Șiraev, membru al partidului poporului a speculat robii Lvoîi, comițând enorme fraude la dauna Statului. I. G. MAUZESCU întreabă pe ministru de justiție cs ai săurl înțelegere ia Împotriva prezidentului secției a ilss (lela tribunalul laș?, care »'a amestecat i alegoriie parțiale dela "S. adaogă și o serie de acte cari să fie adusa la cunoștința ministrului de imam ®. Cinstea primului ministru compromis! ! ÎX BREȘTIU (partidul poporului) s ® plâng ® că n’a putut face niște transporturi de grâu la Banat, deși ,«*a angajat să execute aceste transporturi. Declare că azi s'a convins că s-a înșelat de cinstea generalulu Averescu (liberalii și opoziția aplaudă Ironic). Roagă guvernul să ia măsuri și să nu dea mână de ajutor numai speculanților ci țăranilor (aplauze la opoziția). Menționăm că deputatul Brestia a fost țărănist, a trecut la averescanî ,și acum vrea să sa fixeze undeva in opoziție.Câteva întrebări RLI ATANASIU întreabă unde Sunt samsari!, deoarece la d-sa nu au Wlt decât deputați atât din opoziție cât și din majoritate, cari au stărait să îi sa dea autorizațiuni pentru a transporte grâu. Puteam eu bănui, spune X Atanasiu, că deputați! care veneau la min ® făceau pe samsarii? (ap!.) Trageți deci condus!!® domnilor (api). D. PAPACOSTEA întreabă ți ® ministrul de extent ® dacă ere cunoștință că autorități!® sârbești persecută pe români! din Macedonia. D. G. BEREA întreabă ps ministrul de Intense dacă are cunoștință da propaganda antinaționalistă ce sa facă în Dobrogea. In mod ciudat, d. Berea spune ca această propagandă ga face'.dl învățător! din ordinul d-lui Mihalache. D. Mîhalache nefiind prezent va îdispunde și, acestei năzbâtii când nr veni. Răspunsul d-lui Aretoianu 30. C. ARGETOIANU crede că cea mai mare toleranță trebui avută re vedere la relațiile cu naționalitățile. La propaganda lor nor trebui să răspundem prin contra propagandă. La faptele lor, guvernul va răspunde cu fapte. Noi nu vom întrebuința măsuri de siluire pentru a schimba convingerile cetățenilor români de altă naționalitate. Când aceste convingeri se vor transforma în fapte împotriva siguranței Statului, vom lua măsuri. Credem că prin atracțiune nu prin represiune vom contribui la cimentarea unității Statului român, D. Argetoianu aduce la cunoștință «& î s’a comunicat cazul episcopului ungur Mailand ? d-sa a răspuns că episcopul poate cânta imnul lui Racozy fără sfi se ascundă în dosul psalmilor sacri, iar dacă predicatorii j vor afi-șî propaga convingeri!®, pot face și în piața publică. D. MINCIUNA protestează împotriva imobilizării cerealelor din Basarabia și a cumpărăturii a 6000 vagoane de grâu de acolo făcute de d. I. C Atanasiu, ceiace, spune d-sa, contribue la speculă cu ajutorul unui domn Vizant. D. Minciună acută pe d. L C. Atanasiu de rea credință (majoritatea protestează). Wsrtesta d-l Cisza.TM Comers se amază D. A C. CU2A face două întrebări d-lui C. Argetoianui. Camera se distrează. D. C. ARGETOIANU răspunde că a instituit o comisiiune care sa examineze chestiunea electricităței în Iași. I. OANEA spune că conform Constituției, subsecretarii de stat nu sunt iresponsabili și la întrebările că ea pun subsecretarilor nu pot răspunde decât miniștrii. Iarăși Subsecretariates... üss rsuSisus CSm|ISs~ssu S © continuă discuția asupra proeetului de lege pentru crearea unui subsecretariat de stat pe lângă ministerul de interne. D. LCAMARAIESCU Își continuă discursul Început la ședința de Sâmbătă, spunând că a fost nevoit sa-i întrerupă deoarece i s’a comunicat de un sirou că peste cinci minute se va stinge lumina. D. ministru as plânge, spune «L Că* mărășescu, că discuția durează de trei zile. E bin« ca sa întâmplat așa,deoarece numai astfel țara va vedea cât de man au fost sforțările opoziția pentru a împiedica un astfel de proect. Ca să nu vadă ce fel vede lucruri!« această Cameră, @ bin ® s ă »mintesc că atunci când se discuta situațiunea minoritățiior In Ardeal, un om de autoritatea d-lui J. Maniu a fost împiedecat săă vorbească de către această majoritate. (Apl&ux ® la opoziție). In continuare, oratorul citește un interview al lui Goldiș, prin care acesta se declară împotriva subsecretariatului minorităților. Cum nu aplaudă nimeni o voce spune: Nici liberalii nu-l aplaudă pe Goldișî (râsete). D. Cămârășesciu examinează apoi partea financiară a proectului, cărând economii pentru țară du risipa care, spune d-sa, se proecteazâ actima. Protentează împotriva risipei banului public (la timp os oratorul vorbește au loc o serie de incidente, pe cari le provoacă majoritatea la cap cu d. Serifinescu). Ia altă ordine de idei, d. Cămărășescu examinează atribuțiunile și organizarea ce ar urma să aibă acest subsecreariat să regrete ca nimeni din majoritate nu vrea să dea vreo lămurire. D-strft spuneți, continuă d-sa, eul aceasta sa va face pe cale de regulament.Va să zică nu. vreți sa legiferați pe această cale? Vă rog să aș spuneți ce atribuți mai va avea, de ordin administrativ sau politic, sau pe amândouă în un loc ? Oratorul constată că prin acest proect guvernul cere parlamentului un bil de încredere pe care parlamentul nu-l poate acorda. (Aplauze) D-stră, majoritatea, spune d. C8mărușescu, v'ați ales pe baza unui program democratic, dar când ați venit aici ați devenit o extremă dreaptă, care înspăimântă țara. (Aplauze) La o întrerupere din majoritate, d. Cămarâșescu spune că în Iași d. C. Argetoiană a votat împotriva exproprierea. D. N. IORGA • B. Argetoianu nu era senator dar venea în fiecare zi în Camera ca sa convingă pe deputații pe care-i socotea prieteni ai săi, ca să voteze împotriva reformei. D. AL. OTETELE5EANU s D. Argel&mina a votat împotriva guvernului pe care nu-l credea capabil să realizeze reformele cari se cereau. E?ot‘! Lumi B. î. CAMARAȘESCU în coatincare aduce elogii activitâții d-lui <r. Lupu, după care se m râefiau se găsește subi un membru alb majoritate care sa protesteze împotriva sistemului pe care vrea să-l Întroneze. (Aplauze. D. ministru Argetoiaim revine pe banca misteriasé). D-lor continuă d. Cftmărășescu, odată cu revenira d-lui ministru de iatara« revin și eu la chestiun ®.Aplauze prelungite ia opoziție). D. C. ARGETOIANU. _ Nista se revarsă asupra Camerei D. L CAMARAȘESCU s B-stră cu două zeileins Se vreți st «Llplinți lipsa de idei. D-strâ d ® sat ® ori deschideți gura o incsți ca eu provocați Cd*« trs Hisa S ° B. ARGETOIANU (ironie), așa voi eu. (Râsete). D. CAMARAȘESCU: Constat deci că după pumnul In gură un ministru întronează azi principiul scandalului In Cameră. Oratorul face 0 comparație Intre cele spuse" in Cameră de ministre de instrucție și modul de a legifera al Camerei, consistând că dacă acest proect va fi votat, atunci majoritățiie vor comite de nou act de ilegalitate B. N. IORGA: O întrebare: înainte da a da putință unor noui titulari să vâra mâi »eie până in cot to victoria statului, mai bine ne-ar spune « ministru de interne situația constituțională și legală a acestor subsecretariate. D. C. ARGETOIANU: Aceste subsecretariate sunt mai utile decât școala d-taie de la Paris pentru care aiifăcat un drum la Capitala Franței pe contul statului.D. Iorga protestează împotriva acestei afirmații și atunci întreaga opoziție se ridică âm bănci cerând d-lui ministru de interne să revină asupra afirmațiilor sale pe care la declară inexacte). După un foarte violent tumult care durează, d. N. Iorga se urcă pe tribună. D. N. IORGA: D. Argetoianu vorbește așa cumxi vorbește, făcând silnic probă da delicatețea sa ca și de ideile ce-l conduc, de aceia, dă spectacolul care ni se oferă. Simt acuzat că am fost la Paris și Roma unde am lucrat la înființarea unui Institut care face onoare țării cât și aceluia care a vorbit acolo. Declar din r»ea: Am fost invitat de Collége «te Franc» ca să țin o serie de conferințe; proectul de lege a fost votat de Cameră și recunoscut util, n’am cerut plată care a fost oferită de statul care făcea invitația. La suma de bani ce mi-a fost pusă, la dispoziția am cheltuit din munca mea o sumă de bani. Eu nu sunt bogat, trăesc din munca mea și pentru această muncă statul are datoria să mă plătească. N’am moștenit averi și eu trăesc din banii altora aceasta să o știe d. ministru care n’a muncit cum muncesc eu. xMfi uimesc însă manierile sale elegante care, ca cum bine crescut ce-a învățat la institute! Teresiamim din Viena, vorbește așa cum vorbește aici, încât atunci când se exprimă d-sa, sa știe dacă <s' Cameră sau altă ■ceva.Aplauze. Stiulist d-lui Arstetoianu’ i se potri DIMINEAȚA vește versul următor, german dintr'o poezie : I«! Goethe, pe care dea ?! Intelege ; .(d. Iorga , citește versurile în nemțește. Voci: Citește-l pa românește). D. N. IORGA : Când ridici capacul de pe oaia., Atunci un parfum plecut se împrăștie“. (Aplauze și râsete). După aceasta ne votează art 1. La art. 2 vorbește d. CIULEA (opoziția) combătând proectul, <. A. C Casa, vorbește deasemenea.. C. C. ARGETOIANU. Eu ara să pun să se scrie tip ziduri Mane, Teaca, Fares. (Râsete). Se pun la vot legea in total as bija Rezultatul votului * următorul: Votatt i 233. Majoritate 92. Bile albe pentru 144 Bile negr« contra 89. Camera a adoptat proectat, vt Se votează proectul pentru deschiderea unui credit de 270 miilei pe seama ministerului lucrărilor publice ; se votează, al doilea credit de 400 mii lei. fortulîi StrS!*si!?»r Se reia discuția asupra modificărea unor articole din legea asupra controlului străinilor. D. T. DRAGU (socialist-centrist) spune întotdeauna că-1 apasă așa va suprimă gândirea, tot așa In parlament guvernul a ® grăbește sa închidă discuțiile. (Aplauze) Constată că legea pune pe acelaș picior de egalitate pe străini cu băștinașii, caeace constitui o inconsecventă pentru mentalitatea majoritară. Legea dv., spun… d. Dragu, e creată pentru a se lua măsuri restrictive față de locuitorii acestei țâri, după care vorbește pe larg despre fenomenul migrărilor de la țară în orașe. Încheie rugând majoritatea să nu voteze acest proces,și să descarce pe ministrul de interne de sarcina care spune întotdeauna să-l apară așa de greu. RAPORTORUL combate opiniile ei primate de preopineni. Celelalte articole trec nemodificate după care legea e pusă la vot în total cu>ie și e admisă. «■ D. V. SASSU în chestie personală cu D L I. C. Atanasiu spune că chestiunea aprovizionării nu poate face parte dintr’o chestie personală și își rezervă dreptul de a adresa o Interpelare. £ D. I. ATANASIU? spune că n*a fost ia intenția sa de a jigni vreun deputat. La orele 7.10 ședința se ridică. Azi, la 2.39 ședință. Reforma agrară la Stet Discuție generală Aspecte La Senat a început discuția pregetului de reformă agrară. D. G Bogdan-Duică a luat cel dintâi cuvântul făcând o judicioasă expunere a chestiunei agrare in România, •sa a arătat punctul de vedere al opoziției in această chestiune, declarând că dacă majoritatea va ezolua spre punctul de vedere al opt*-. sîfiei, legea agrară așteptată cu atâta nerăbdare de săteni va putea fi votată cu unanimitate, B. Bogdan sup. arată apoi sa înțelege opoziția națională prin lupta de clasă care există sub foma dorinirii nouei democrații de a impune in fotonii țării schimbări de ordin economic. Ședința, se termină te axele în fascEerea de a da un popor mai sănătos și capabil a se cultiva singur. Întărirea rasei noastre este în strânsa legătură cu situația materială a paturei țărănești. Oratorul face apoi un lung șir de citați unu din difenți mari autori la sprijinul afirmărilor sale. Fact? un istoric al problemei țărănești din mai toate țările și apei ferată cum a prins la noi idaia” țărănească, care nu poate îi pasă pe terenul exterminării claselor deși momentum ar avea o asemenea aparență. Se ocupă apoi foarte pe larg de felul cum a fost tratat la trecut țara» nu român. Citește o lungă listă de marii proprietari caii la invazia altei colonii germane în țară, dând dovadă di © lipsă de patriotism au vândut moșiile lor acelei colonii. Toți aceștia aparțineau partidului liberal. In a doua parte a cuvântărei sale d. Bogdan-Duicu analizează problema Impropnetaripei în diferite țări din Europa ca: Anglia, Germania, Ungaria, Serbia și Rusia. Revine apoi la analiza problemei la noi și cere să se dea o constituție agrară care să aducă cea mai complectă mulțumire La masele țârănești. (Aplause) Fac*p apoi câteva obiectimi asupra proectului în genera și propune totrl altei: împiedecarea parcelărilor, înființarea unor școli gospodărești, de societăți agricole. Oratorul indice spunând că opoziția va acorda ministrului atenția pe car ® legea d-sa te o impune. Cred ® Insă ca și d. ministru dacă opoziția va propune la discuța articolelor, mai mult bine decât prevăd ele pentru rasa noastră, va bovi ® voi s@ primească aceste propuneri. (Aplauze) Ședința se s ridică la ?. Ședința Ședința g ® descinde la S.1S sub p ® ®ședînția d-lnl gnera! Coanda, P ® banca sasawienală d. C. Gst ofli d. D. GURIȚA cer* tó s ® ristanțe la comunicări p* timpul cftte a «tara discuția lege! agrare. Opoziția prin glasurile d-lnt CDU ne-MCu, Chr. Georgescu si O. Oorobescu se opune. Propunerea este respinsă după ce d. general Cossnda arată că textul regulamentului opr eș ® comentar«*. comimic=rHor D NÎJAR VRABIESCU interpelează guvernul asupra cedarei unei mine a Statului din jud. Bacău, unui domn N. Botra. Care darea de judecată a ministrului responsabil, Sfoestia csesionărei ssrealilor din Basarabia D. I. DRAGOMIRESCU retrine «supra chestiunii cesionării cerealelor din Basarabia și arata că cei trei IDS cuî&tori nu au livrat la termen conform contractului primei vagoane cu cereale. Cere denunțarea contractului giuga ca d. Athanasiu să nu provoace panamentul, procedând in contra settmet»taior sala. 0» CHR. CEHGESCU cer» reprimirea in î»âvâmânt a membrilor corpului didactic etipți la paassie, D. URLIO arata cft sunt agenti provocatori «azi merg la sata și spun că se va amina împroprietărirea. D. GAROF-J D spune că nu știa nimic despre aceasta, dar cred că ele nu pot avea nici un efect, căci data Septembrie și până acum se fac marea împroprietăriri Abuzuri el © srlst ® le D. C. BIN^CE aduce la cunoștința ministrului I ® război că cu prilej«! «legeres dele Fălci«, comandanții regimentului 6 vânători a pus la dispoziția sfanților electorală ai guvernului sării!» regimentului cu cari s’a făcut propagandfi electorală. Dea erată Și alte abuzuri făptuite cu acea ocazie de care a fi ofițer! în activitate de serviciu. D. AL.ONSTANTINESCU cera mai multe teze și dosare relativa la mica Prate din județul Bacău. Se întră in ordinea de g. D. PANAIT CANTILI raportor, citește raporul și proectarta reformă agrarii. ~B. OR. PROCOPILî propune celor 17 oratori înscriși să renunțe la discuția generala'și să si treacă direct la discuții B ® articole (râsete, protestări pe băncile opoziției). D. GR. IOANDA. — Bacă tăceai filosof rânâneau Distrita asupra reformei sgrars: buVSnlirea d-lui Bondasi Oüril D. G. ÎLOGDAN-DUIGA luând cel dintâi ci gântul pe discuția generală spune: („ toți ne dăm seama de satiran tarea momentului și reconoaștim gmfemiul marele merit ce ars aducând această lege, dar de ce nu a vroit sneral«i dv. politic, pentru nou el este decât general militar, _să adică o reformă întreagă. Oratoisî intră în rondul proectului de lege ș i în deosebire de legiuitor, mixe crede că scopul proectului este de a spp mica proprietate, d-sa este de pârire că ö-rezf m Săptămâna comică in & nai) Sauf? în fire liniar :: Germania poate plăti (Deja corespondentul nostru) Londra. _ Dșisderul discuțiilor care au loc la Londra de la sfârșitul conferinței din Paris și intorcerea d-lui Loyd George se distins oarecum de controversele anterioare prin lipsa tonului acerb care a marcat câteodată raporturile anglo-franceze din anul trecut. Englezii sunt foarte satisfăcut? de soluția problemei reparațiilor. Proba e că pentru prima oară după ani de zile, presa cea mai favorabilă guvernului și ziarelor cele mai ostile d-l zi? Lloyd George sunt abstutut de acord. Sunt convinse că Germania trebui să plătească și că poate sa plătească. Sgomotoasele protestări din Berlin au părut ca foarte naturale: ar fi fost surprindere, dacă germanii ei fi primit surâzând obligațiunea să plătească timp de patriezec? și do? an? «sn total de l.300.000.000 lire sterline. .„Fac gura, dec? vor plăti“ cum spunea Mazarin. Publicul englez a resimțit ă-ți. efectele renașterei economice a Germaniei și este foarte ■dispus să creadă cu lord Abernon și ceilalți experți britanici cu actualele resurse sî poîmntlate ale Germaniei vor fi suficiente plătitor cerute. Când se reflectează în afară de aceasta, că primul vărsământ anual german este egal cu cel putin o dousprezecime din bugetul din anul trecut, că p reprezintă aproximativ ceea ce Anglina a cheltuit pentru aventura lui Arkhangel, se poate spune că aliat, s’au arătat destul de moderat?O oarecare îngrijorare «da manifestat în început la ziarele liberale, care se care va plăti această suprataxă de 12%” asupra exporturilor germane să traibe drept efect o scumpire a produselor germane exportate. ..Jjs urma urme?, spun jv" consumatorul străin, va fi acela care va plăti această suprataxă de 12% Nu a fost greu de risipit această îndoială Se știe de fapt ca această taxă de 12% se impune după devizele străine, asupra sumelor plătite Germaniei de cumpărători străini. Pentru moment atitudinea opiniei britanice, este formata, din insoluții reci ,f ds o satisfacție evidentă , spectacolului consolidare al Antantei pentru cel puțin o bunătate de secol. Un CT« de Stat englez îmi spunea de curând. ..Am trecut mai multe piedici în aplicarea tratatului din Versailles, ultima și cea mai grozavă este problema reparațiilor“. D. Lloyd George care n'a avut un cauz veritabil, de mai bine de 4 ani s’a dus să se odihnească, pentru citeva zile numai, în splendida casă din Chequers, zidită 1« tinjimî Tudora șî pe care Lord Le ® of Facham a făcut-o cadou Engliteze? ca să servească de viliziatură primilor miniștri. Regele George V. va vizita în curând pe d. Doyd George în frumosul său castel. Curtea reintră la Londra în Februarie și parlamentul începe noua sesiune te 15 Se prevede că această sesiune va fi destul de asistată, căci există o vie mișcare fn contra grelelor sarcini ale bugetului englez. În prima ocupație a Camerei Comunelor, va fi noul buget al d-lui Chamerlain. Se spune că acest budget se va apropui de acel normal, și se va limita la 950 milioane lire sterline, normalul fiind evaluat la SOO milioane lira sterline. Toată viața engleză este stăpânită de factorul economic. Se resimt ® astăzi in toate industriile și ta Imn*®, financiară consecința desechilibruul general al schimbilui și prăbușirea creditelor Internaționale, brică măsură tinzând să înlesnească schimburile cu țăril, a căror monedă , depreciată, și care ar avea drept rezultat circulația comerțului străin englez, va fi primită cu o vie satisfacție. Spectacolul zilnic al celor fără lucru, defilând pe stresile Londrei, reamintește fără încetare tuturor, ei prosperitatea Angliei este strâns legată de aceia a onirei în întreaga Europă. „ dacă“! Pe noțiunea cuvântului „dec&ils# "«’■«Ti« fpful ăstea: «cest cuvânt ta face să nutrești speranțe, să-ți faci iluzii și să ai emoții de bucurie sau deznădejde în gramatică , un cuvânt de sine stătător și joacă un rol foarte important tn năzuințele și viața omului. Ca el te lovești de nenumărate ori pe zi ca de pietrele caldarâmului și îți stă în cale ca o piedică da nesuferit în gura celui inteligent ca și la gura prostului, ori în gura celui bogat sau sărac, are aceea? mirare și importantă. Să încercam o mică înșirate. Prestai, dacă n’&șî fi prost sum sîce lumea, ehe-he- garasals Dacă ași avea parale aș fi fost om bogat! Begafals Dacă a&șî mai parale, val! Poetul: Dacă aș fi un geniu!... Politicianul: Dacă aș reuși sa «leger! S Urâta: Dacă aș fi mai frumoasă!TM Copilul? Dacă ași avea um căluț de lemn!.. Bolnavul: Dacă ași fi sănătos!TM Artista! Dacă ași avea succes! îndrăgostite! Dacă m’ar iubi!... Intr'un cuvânt dacă acest „Dacă" !>*ar fi un porc de câine, ar merge toate strună, dar dacă este, n'al c«4 face. fer# ffe © mine va vrea revan ! Diefurstlile una! mhilslm Bruxelles. 30 Februarie. — în curma unei întruniri ținută de comisia afacerilor străine a Camerei, Patti Hymans a făcut o declarație care va pricinui o vie senzație. Un membru declarând că dezarmarea Germaniei e lucru flexj ist pacifismul poporului german sigur. Hymans a declarat că aceasta e o eroare. Ministrul a adăugat că ideia de revanșă e foaie, vie în Germania și Belgia nu treime să doarmă.. Haur&nfM t-t?M *38 KeLM .•!•> ! BUCUREȘTI «a* I1-J Sonferința Horses, 29 Febrands,—La Camara Comunelor. Vineri, răspunzând cristicior «nora dintre deputați, Lloyd George a pronunțat un discurs sa fiăoSrat, la care am spus atitnd însa guvernator britanic la conferința din Londra: D. Lloyd George a repetat să credincios promisiunilor sale etee» totale, va face ca Germania să plătească până la limita capacității sale de plată. Treime ca Germenia să facă tot ce va fi eu putință ca să mărească valoarea mărcii și să echilibreze b«poeta! sân cere acum oste In mere dificil, încasările abia se adiofi la a alsacia parte din dbsltael, ceee ce este intolerabil. (Aplauze). Și aceasta așa poate aca Germania s prea săracă pentrtu ea să facă față cererilor. No!na putem «vede In sărăcia Germaniei baziste c ® ® a sa fi anueat poporul«! « sarcinile pe cari suntem de drept să le așteptăm. B» Lloyd George Suche ® spunând că ar tribu« să tate vedere că j e lipsă a hotărîriî dte partea Germs. Biette executarea obsteaurilor, ar dH aliații săi recurgă la mirtene« «Îs e arsstrângere. Farig, 39 Februarie — în privința conferinței militare ținută recent la prezidenția consiliului, „Petit Parisien“ scrie: nimeni nu se poate mira, dacă guvernul și statul major francez văd de acuma.ceea ce ar trebui să facă un cașul când am fi obligați să aplicăm sancțiunile decise la conferința din Paris si dintre cari una constă in extinderea zonei de ocupațiune. Dar Germania — indce „Pet Parisien“ — care știe că cheltueile unei asemenea măsuri ar fi o sarcină, destul de grea pentru ea, e prea prevăzătoare, ca să silească pe aliați să-i trimită paznici și jandarmi. 0 Bordeaux, 21 Februarie. Samy Bey, naționalist turc, acum la Roma a declarat următoarele: „Capitala Turciei este Angora, iar nu Constantinopole unde sultanul este prizonierul Angliei. Războiul va continua până când vor ceda toți inamicii Islamismului. Noi avem nevoi de viață, și vom lupta împotriva acelora , care voise să ne sugrume pe noii în iubita noastră țară. Acordul între Italia și America poate fi de mare folos Turciei. Italia cu munca ei și America cu banii ei vor gări ti țara noastră un teren favorabil pentru a putea valorifica energiile țărei noastre. Sunt sigur că America care este iubitoare de dreptate va sprijini Turcia. Dreptatea nu este cu Anglia care în momentul de față este orbită de propriile sale interese. Dacă noi mi vom avea pacea, întreaga Lume nu se va bucura niciodată de pace. 0 i Nanen, Si Februarie. __ Ministrul de externe Simons a ținut în Darmstadt o cuvântare in care a relevat că atât locuitorii Hesse cât și întregul popor german este hotărât să reziste propunerilor conferinței din Paris, cu toate atacurile și ameninț"rile presei franceze. Indignarea ziarelor franceze ia se privește discursurile ministrului Simon*, inte refondatji* d***>“"■ ”•* ‘ la Londra ministrului sunt denaturate în mod tendențios în Franța, și răspândite sub această formă ele sunt în consecință și fals comentate. Agitarea pasionată a presei franceze impotrivc contra propunerilor germane este deasemeaea nefondată deoarece până acum nu s’a făcut nici o contrapropunere din partea Germaniei. Atacurile franceze însă nu de scap să pregătească atmosfera pentru conferința din Londra. Față de aceste atacuri presa germană atrage atenția asupra cuvintelor ministrului Lloyd George. Aceste s’ar fi exprimat într'un cerc intim: „Nu pot să aprob, d în ajunul conferinței din Londra, încep certurile și animozității«, care formează o atmosferă neplăcută înainte de deschidere» acestei conferința. •& Berlin, 20 Februarie. Comfera«® o gemană de experți ®’® întrunit Vineri la Berlin la ministerul de externe, pentru a discuta aplicabilitatea rezoluțiilor din Paris și materialul care poate servi la contra-propuneriii ca vor fi supuse îndată cabinetului pentru sancțiune. Deocamdată discusțiunile sunt secrete. „Deutsche Alge meine Zeitung” află din Londra că ministerul de așterne de acolo este optimist to ce privește contorîtura de despăgubiri, întrucât Germania va supune propuneri financiare concrete. Membrii Antantei sunt gate, pentru o conlucrare. * Heissa. 21 Februarie. __ Supă în« ține rea preliminară a repranzatanților Marii Britanii, Franța! ?| ItaUel, care va avea Joc la Dovnieșțbw1 conferința va începe adevărata ® î a ©* Hvitata Sfarțî In Palatul Saint dames. Prima ședință însă f» care «w !| ds»cutate J rezolvate este mai serioase și sestltraî, va svefi toc la «avov Hotel, »«ds governul englez a erantat cam ® rile prins delegații rivali tur ®!, a* îifcrs desenatii din ConstantinopoS $8 delegati din Angora. De oarece atât Franța cât si Ajunila au însărcinat pa grade ® parantarea tratataîn î. fliece vor avea întâlni cuvâis? !n #neaghe= stînne miritoare la resrribirea teststorul fils Sevres, D. Efimi Ia lor d’la Lyon, în Februarie, — 7>. Aristide Driand a părăsit Parisul azi dimineață plecând la Londra. El e însoțit de d-nii Philippe Berthelot ți generalul Gouraud. D. Loucheur, însoțit de &. M. Ssydoux și d. Cheysson, ® c »».vi Marți,, Mareșalul Focht ți graiminl Weygand sunt așteptate la montul săptămânii viitoare când vor pceps conferința cu germanii. m Roma, 20 Februarie.— Satul „Le Temps“ anunță din Roma, că delegația din Angora a plecat la Londra, după primirea unei telegrame a lordului Gurzon, în care spunea că Anglia consideră, învitațiunea de a participa, ca și făcută, și așteaptă sosirea delegaților guvernului "lui Mustafa Kemal Ziarul „Le Temps“ precizează ca această confirmare a fost cerută prin intermediul conselui Sforza, ---- „ ieșirii delegaților, — Un dissurs și d-lui Lford Seorge