Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)
1924-05-06 / nr. 6281
mICIMȘTI, Sărindar 9-11 @ pagini Fsata din 1904 de ConstAIILE Intâile rezultate Viata a început să se scumpească in proporții îngrijitoare. Prin cele mai multe prăvălii sporurile bruște au si fost afișate. Și acesta e numai începutuL In unele saloane de coafură s’au afișat prețurile următoare : „Cu începere de astăzi și din cauza sporului de chirie, un ras se va plăti cu 15 lei în loc de 10 și un tuns cu 25 lei în loc de 15“. Rezultatul acestei scumpiri va fi înmulțirea bărbilor și a pletelor. Snobii, cari practicau deja o vreme, mustățile rase, vor fi nevoiți să refle la vechiul obiceiu strămoșesc tl barbel cu mustăți. La restaurantul Elysée s’a afișat porul la consumații, un leu mai scurt la fiecare pârtie. In toate băcăniile preturile au sporit fără afișagiu. In Lipscani chiriile mai tuturor prăvăliilor au fost ridicate cu profente foarte mari, din care cauză multe firme foarte vechi, unele de câte 70 ani în țară, vor fi silite să lichideze. In câțiva ani Bucureștiul va avea cu totul un alt aspect, comercianții cei de demult vor dispare, unul câte unul, și în lotul lor vor veni alti negustori, cei mai multi străini. Valul de scumpete va crește, în tmpul, acesta, în chip spăimântător, asa că foarte puțini vor fi aceia țari, cu actualele venituri, vor putea face față nevoilor traiului. Chiriile lăsate la libera transacție, atât cele pentru locuințe cât și cele pentru magazine, nu mai pot îi plăte decât de foarte puțini. Apoi dorirea impozitelor și a taxelor cominale a luat astfel de înălțimi că ot ce câștigă omul trebuie să fie fărsat în mâinile perceptorilor. Taxele pentru apă, taxele pentru junoi, pentru controlul sanitar, penru metri de fațadă, impozitele elementare, impozitul global, au eresul și vor crește mereu în salturile bune. Totul sporește fără nici o urmă, fără nici o socoteală, fără Hei o rațiune, sub cuvânt că sunt «voi publice de satisfăcut, buzunaele oamenilor sunt scotocite și în«arse pe dos. „In curând, mai ales când se va aropia iarna, mii și mii de oameni vor mai putea trăi. Cei mai mulți evoiași vor fi siliți să recurgă la trediente și la fapte incorecte. Moralitatea publică va cădea reede foarte jos. Femei foarte degrabă până astăzi declară că nu ar mai putea pune o rochie pe ele acă nu vor recurge la galanterie, pe acum se văd semnele acesti nou regim de familie, în care Srbații vor fi nevoiți să se asocie, sau să se sindicalizeze spre a putea întreține o femee. Cunosc oameni cari erau în ajun a se căsători și cari au renunțat fericirile casnice de teamă că nu ar putea face față cheltuelilor pe aii doi. Și fiindcă întreținerea unei mnei bine îmbrăcată costă de două ți cât întreținerea unui bărbat, irbatii se abat asupra femeilor iri fac trotuarul, iar femeile se amcă de gâtul multimilionarilor. Intr’o societate fără prea multă cdeziune, scumpetea va semăna germenul disolutiunei definitive. Dar fiscalitatea nu vrea să știe de astfel de perspective. Guvernanților și administratorilor le trebuie să plătească, iar cât despre consecințele sociale, să se descurce fiecare cum va putea. Dacă mai sunt naivi în lumea noastră de conducere cari își închipuie că o astfel de stare generală poate să urmeze fără ca să se răzbune, aceia sunt niște fenomene zoologice. De pe urma valului de scumpete care va pune cuțitul — la figurat bine înțeles — la gâtul fiecărui contribuabil, vor naște un număr de mari nenorociri publice. Și în ziua în care criza dinăuntru va izbucni cu furie, atunci toți dușmanii cari ne pândesc din afară, vor prinde clipa spre a năvăli asupra noastră. Atunci va rămâne de văzut dacă regimul stării de asediu și legiferările în interes de partid vor putea avea darul ca să scape tara. Costi*. Baeii Sfeașa Guvernul și atacurile presei sârbești -- O nota semnificativă *» i Oficiosul guvernului scrie in numărul său de ori: Ne-am abținut până acum, pe cât ne-a fost posibil, fie să comentăm, fie să subim măcar act de atitudinea față de România a unei părți din presa sârbească, care însă cu regret constatăm că continuă și se accentuiază pe acelaș ton. Astfel și cu prilejul știrlor fanteziste publicate în jurul proectatei călătorii a primului ministru român la Constantinopol, o parte din presa sârbă a manifestat sințimtate, cari nu pot fi de folos relațiunilor amicale pe care România dorește să le întrețină cu statul vecin. România știe de altfel că în orice împrejurare, pentru apărarea drepturilor și intereselor sale, ea trebue in primul rând să pună termin pe propriile sale forte, pe puterile unite ale poporului român. Ea știe, însă, de asemeni că înțelepciunea oamenilor de stat și a presei, care se cuvine să îndrumeze opiniile publice, îi impune să-și dea seama nu numai de amenințările directe ce se pot ridica împotriva lor, ci și de corelațiunile fatale, pe cari împrejurări1 mai depărtate le pot avea ; — Iar drept consecință, întrucât le stă in putere, să împiedice ca acțiunea solidară a vrăjmașilor păcii, să fie mai eficace decât acela a celor cari au interesul s’o menii să și s’o consolideze. In acest sens oamenii de stat români au considerat că alianța României cu statul iugoslav este de folos, fiindcă dacă ar fi fost să aibă în vedere numai primejdiile directe pe cari România le-ar fi putut avea fie dinspre Sud, fie dinspre Apus, propriile sale puteri ar scuti-o a se mai îngrijora și de ceea ce ce petrece in alte părți ale Europei. S’a încheiat sau nu tratatul cu Franta? Păreri contradictorii în presa englezi - Ce semnificație ar avea un asemenea acord „Observer“ din 27 Aprilie. Intr’o corespondență din Paris asupra perspectivelor unei regulări a problemelor europene, relevă dispoziția conciliantă a opiniei responsabile din Franța în vederea actualelor negocieri interaliate, și scrie: „Cauzele acestei dispoziții conciliante trebue căutate în faptul că Franța își dă seama de două fapte : 1) că problema nu poate fi rezolvată fără sprijinul forțelor financiare din lumea întreagă; 2) că acest sprijin nu poate fi obținut fără cooperarea Londrei, împrumutul englez a zădărnicit tratativele? Primul fapt, deși e de mult evident pentru alții, n’a devenit tot așa și pentru francezi decât acum de curând. Că ei au început să priceapă și al doilea fapt se datorește în parte unui eveniment dintr-o altă sferă politică, și anume, încetării subite de a se mai vorbi de o almanță franco-română. „Se zice la Paris că dezaprobarea britanică a unui astfel de pact militar a fost cauza pentru care s’a renunțat la ei, întrucât, dacă el ar fi fost încheiat, City-ul din Londra n’ar fi sprijinit noul împrumut român. Iar acest împrumut nu poate fi obținut decât la Londra“. Pe de altă parte, „Manchester Guardian“ din 28 Aprilie scrie intr’un articol intitulat „Franța și România“ : Dacă tratatul se publica „Nimeni nu va surprins și nimeni nu va fi direct amenințat dacă zilele ce vin vor vedea publicarea unui tratat de alianță între Franța și România, în felul tratatului franco-cehoslovac din ianuarie trecut. Vizita oficială a regelui României s-a terminat de acum două săptămâni, dar el se mai află la Paris într-o calitate nu atât de neoficială ca să nu poată continua discuții de cea mai mare importanță politică. Semnificația tratatului așteptat va consta mai mult In atentia ce o va atrage asupra recentei politici franceze, care a creat o legătură intre Franța și România, decât in stipulațiile specifice ale tratatului, cari se vor dovedi probabil drept inofensive. „Când tratatul franco-cehoslovac a fost semnat, s’a vorbit mult de Fraga ca de o treaptă spre Moscova. Mica Antantă tindea atunci să se despartă în două grupuri: Cehoslovacia și Iugoslavia, conciliante îa atitudinea lor față de Soviete, și România, pe care ocuparea Basarabiei, revendicată mereu de ruși ca o parte din Rusia, o silea să adopte o conduită antagonistică față de Moscova și să se apropie de Polonia, care nu face parte din Mica Antantă. Politica franceză părea a aproba prima tendință și România ar părea ca membrul refractar (din punctul de vedere al Franței) al Micei Antante. Dar când Iugoslavia s’a aliat pe neașteptate cu Italia și când 4. Mussolini, după ce a recunoscut Soviete«, a început să le arate cele mai amicale atenții, politica franceză s’a schimbat repede. Pupetta Daeanohifli Un vechia tratat recunoscând poziția României in Basarabia a fost ratificat in grabă, in ajunul conferinței ruso-române din Viena, și când suveranii români au vizitat Parisul, o ploaie de elogii s’a revărsat asupra lor din partea greriștilor cari sunt, cum s’ar zice, frați laici în ordinul Splomato francez. Italia, pe de altă parte, a jignit ostentativ România și a continuat să refuze ratificarea tratatului asupra Basarabiei, pe care ll semnase și ea. „Bismark, după 1870, a construit un sistem de alianțe întru menținerea orânduirei europene, favorabilă Germaniei și detestabilă pentru Franța. In acest scop, el s-a străduit cu îngrijire să obtte favoarea tuturor celorlalte mari puteri din Europa. Car d. Poincaré, care se străduiește să construiască um sistem similar contra Germaniei, s-a pus în opoziție cu Rusia, Marea Britanie și Italia. Fragmentele unui sistem, așa cum el dntecte să se unească, nu sunt decât provocatoare față de Germania, fără a da Franței vreun sentiment de siguranță de mare valoare". Oglinda zilei Recunoașterea Greciei ■ ■ - >• î vi: -jiș ! Jl| Puterile au recunoscut republica greacă. Ziarele — Ce ești așa de jigărit grecule ?! N’ași fi crezut că în hala în care sunt o sa mă recunoaște fl.. t Donn iine o le teatra peetrajodii iutei Marea artistă franceză Geile Sorel, care se află actualment ț&bfun turneu la Bruxelles, a declarat unui redactor al ziarului »Deraitre Heure“ că d. Clemenceau a ocupat cu scrierea, nu a memoriile sale, ci a unei piese pentru eminena, societara, a Comediei Franceze. m*~ .51 mi-a spus, a declarat d-n Sorei, că ..femeia n'a fost ttă descrisă fiindcă ea n’a fost vii întâlnită. Ei bine, a adăugat el eu găsesc un d-ta tipul de «negi*, de voință și de forță ce-mi trebuia“. — Cum se va numi această piesă , a Întrebat ziaristul. — Să-mi dai voe să n'o pun înă. Dar voi spune că va fi „ patru acte și că va avea un sucea prodigios“. •nii. 17 întrunire a institute! internațional de apitură ROMĂ, 8. — la prezența «actul, a miniștrilor, a delegaților ale State și a multor personalități,a avut loc cea de a 7-a întrunire anstitutului Internațional de Agriulturi. Vice-președintele Institutulu care înlocuia pe președintele Guge, bolnav, salută pe rege și pe dlegații guvernului italian. D. Mussolni urează bună venire delegațile asigurând că guvernul italian priește acest Institut cu multă simplie. Urează prosperitate și profes institutului, spre a obține rezulte faive. In interesul agricultrei lumea întreagă. pociin Incendiul din portul Constanța țriT • IV 1 • • ” —— : . 1 ..1 Pagube de peste s mlioamele CONSTANȚA. 3. _ Un violent incendiu 8*8 declarat azi după amiază la ora la 3 dimineața la magazia No. 5 din port distrugând-o in întregime. Magazia este proprietatea serviciului maritim român. In magazie era depozitată o mare cantitate de butoaie cu hamsii, batonul cu manufactură și alte mărfuri. LUCRĂRILE DE STINGERE Imediat după declararea incendiului au fost anunțate și au sosit la fața locului pichetele de incendiu ale armatei pichetul gării și al orașului. In momentul de ață se depun mari stăruințe pentr localizarea incendiului, rare luâd proporții, s’a întins și la magsia No. 4 din vecinătatea vămei. FOCUL A FOST PS întrucât focul a izbutit dintr’o dată la cele 4 colțuri ale magaziei se crede că focu a fost pus de vreo persoană diin serviciul magaziilor. Pagubele se urcă la noil 5 milioane leL Revizuirea oralii» taoilM? VARȘOVIA!. 3. — Șeful statului major polonez va pleca în curând la Paris. După informațiuni din sursă sigură, scopul acestei călătorii ar fi revizuirea convenției militare franco-poloneze care va fi tratată la o conferință între mareșalul Foch și generalul Haller. Chestiuni de conștiință Unele pilde din ultimul timp au dovedit că în luptele parlamentare din Anglia, factorul conștiinței personale continuă a juca un rol mai mare ca în alte țări. Profunda religiozitate a națiunei engleze nu se supune ușor cuvintelor de ordine ale partidelor. Astfel, deputatul Oswald Mosley, ginerele lordului Curzon, a trecut deodată la partidul laburist Mai întâiu fusese conservator, apoi neafiliat la nici un partid. Tot mai mult s’a cristalizat intr’însul ideia că numai în partidul laburist operează forțele reale ale progresului și, învingând toate obiecțiunile familiare, a făcut pasul decisiv. Lloyd Dawes, deputat laburist, a fost în timpul războiului unul din acei pacifiști care au refuzat să facă serviciul militar fiindcă conștiința nu le îngăduia să poarte armele. El are mereu aceiaș conștiință, chiar dacă de astă dată ea a vorbit contra intereselor propriului său partid. După ce a fost ales, s-a constatat că pentru propaganda electorală în circumscripția sa se cheltuia cu 2 lire sterline mai mult decât permite legea electorală engleză. Era o bagatelă și nici unul din partidele adverse nu a reclamat. Dar Lloyd Dawes și-a depus mandatul. Aventurile unui frate al generaluluii Ludendorff ZraSele datatewa publică amănunte interesante și până acum treennosdiffe asupra vieței Unui frate al generalul Ludendorff Bara a trăit în sttdiilo sUandeza de la 1879 până la 1919. Acest frato al treiiteFa Mui, Erich von Liftfendorff, dare se numea Richard, năSCut din aceeași părinți în șirul dintâi. Ba proprietatea KriSsrawskia fit Poseni, a făcut parte din gradele inferioara ale armatei coloniala dini Indifie plan FUGIT DIN CASA PĂRINTEASCĂ Richard dara era mai mari ba Erich, a fugit fe sărutat da 18 ani dirn «a« rttm Steuft și » venit, Its 28 Nteffillerie 1879, libírrisicile de racratare al S Huard BJ Hrtjk, M Olanda, bZUfe s’a angajat pe 6 ani, prixindfS Itt schimb’ o primă de 209 floriul Dripă pata» fehl a devenit caporal și metocat pe vaporiA „Cgnrad" te Bateria. Timp de câțiva anii, toate .’Mi mers bine, dar în 1888 «Junt flient iirigvat da Sin fact più ’foto fe trai Ifiul Imedtevara și te degradam DSdpă te fi-a firest pedeapsa, el s‘a angajat din Jiofl ÎS. 1888 Ca simpli PriSdaa t* gnaîtpericol ăs anifes «fthimbfrl pivei femme m fSinLAavaS Änd la gradul de apgraf și de sergenimajor șh appadollarii, a gbtfest gradul do ettl-ofiter. Părea definitiv reabilitat șî în 1892 a plecat în Olanda, la pașaportul în regola și cu certificate de bună Cyriddica. Trebuie să fi petrușcat câtva timp în sînul familiei. 9oi prind a fotografie a celoe 6 copiii Oitei Richard Dadetsdsrff datează de pe vrams* aȘem. CĂSĂTORIA CU O INDIANA ‘Amarai para a fi tobt cauza întoarcerei sale în Indii. El avea acolo o Sette indigenă numită Tirah care împărtășise zece ani sosrta sa. La vârsta de 43 anii, Richard Ludendffrff și-a încheiat gări era militară. Side attend a felgepet Ultimul period al vieții sale, la Djogiakarta, Sara a durat 15 ani și a fost Sa tffflo de siîfgurătate intelectuală îftri’fi sgliba de trestie înji care el își târa existenta împreună SW TiraE. In forma unei boli cTernice, a început să bea excesiv, devenind tai alcoolic pătimaș. In 1913, el și-a raghiarizat situația dl Tirali. Numele lui Eriedrich-Wilhelm-Angrist-Richard Lindendorff și al Tirei sunt înscrise în registrele stărei civile dirn Djeeiakarta. Căsătoria a rămas sterilă. Richard LUdergforff a murit în 1919, lăsând-o pe STreid complec Jipeită da pisloaiei"':y ' ^ " ANUL XXI — No. 623 Hart 6 Mais 1294, 2 Lei exemplarul1 4 Lei In străin&tatoi I .G. BIBICESCU Puțin timp după inaugurarea monumentului lui Carada, moare I. G. Bibicescu. Facem această apropiere a faptelor, pentru că între cele două nume este o strânsă legătură, iar între ambele persoane sunt multe asemănări, ca idei, muncă, luptă și jertfe. Bibicescu rămăsese unul din ultimii, poate chiar ultimul supraviețuitor al „generației uriașe". Ca al Carada el a luptat pentru idela liberală, socotind partidul ca un instrument pentru realizarea ideii, iar nu ca un mijloc de satisfacere a intereselor și pasiunilor personale și de loterie. Ca și Carada, Bibicescu a muncit și luptat pentru toate cauzele naționale și culturale. In văzul public când Împrejurările o cereau, dar de preferință în chip discret, pentru evitarea aplauzelor, a recompenselor de mice natură — fie și pur morale — In sfârșit a tota poate satisface vanitatea. Elev și tovarăș al lui C. A. Rosetti, Bibicescu a rămas până la sfâișit devotat partidului liberal, dar Intre liberalismul lus și al nouilor generații deosebirea se săpa tot mai adăncă . Bibicescu a fost democrat în toată puterea cuvântului, în accepția lui cea mai desăvârșită. Aceasta înseamnă că el nu era încântat de felul in care se manifestă liberalismul triumfător. Și poate da aceea — In mod conștient sau nu — el a participat tot mai puțin la viața politică propriu zisă, concentrămndu-și puterile asupra unei singura ținte : dezvoltarea economică a țării, In care vedea baza progresului, prea încet dar nu mai puțin sigur, i In această arie a activității sale, Bibicescu a fost unul din stăpânii vieții noastre economice, ca să exprimam aceasta In mod concret, trebuie să spunem că el mânuia, xl cui și, toată bogăția țării, pe care ăra mult« puncte de vedere a avut-o a i prospera discreție, fără ca în acțiunea lui să se lase condus de înțecepuțS ee pe *10000»« pasea eică la propria-* îmbogățire. Sub această formă, ca și sub oricare alta, •i se conforma idealului său și datoriei pe care și-o impusese din tinerețe: aceea de a lucra pentru binele general. • ~ Firește, vremea Fa depășit, idei de cari el nu se mai putea pătrunde au pus stăpânire pe conștiințele de azi. Prea înaintat pentru propriul său partid așa cum se înfățișează acuma, el ara în urma nouilor concepții cari călăuzesc partidele democratice actuale. > . Acest neajuns nu i se poate reproșa. Privită ln întregul ei, personalitatea lui Bibicescu a fort vrednică de tot respectul și moartea lui va fi profund regretată de toți luptătorii sinceri ai democrației. I. G. BIBICESCU fii șiliații oi J10EE* » ' . dl!*! m — ■IM: lin comunicat lămurit Campania persistentă d K iugoslave împotriva României, presei vădita ostilitate pe care a manifestat-o în chestiunea Basarabiei, oricât am dori cu d. Iorga, să nu ațâțăm lucrurile, nu se putea însă să rămâne nerelevată. Dacă nu e util să contribuim le exagerarea unui incident îngroșat peste măsură de violențele unor atacuri de presă, este însă cu totul inutil să băgăm cu struțul capul in nisip și să neglijăm starea de spirit reală pe care trădează persistenta campanie a duzelor din Belgrad. Credem de aceia că bine a făcut guvernul, lămurind printr’un comunicat apărut in „Viitorul” de aseară, înțelesul alianței dintre țara noastră și Jugoslavia. Cei din Belgrad prea își imaginează că in alianța aceasta Romania este singura care primește. Comunicatul pune lucrările la punct arătând că prin această alianță România e cea care dă mai mult. Căci de două ori comunicatul relevă căci vederea eventualităților pe cari le prevede tratatul cu Jugoslavia, — România este ea singură destul de tare. f „România — spune comunicatul odată — știe că f« orice împrejurare, pentru apărarea drepturilor ți intereselor sale, trebuie in primul rând să pună temei pe propriile sale forțe, pe puterile unite ale poporuluii român". . " " Și a doua oară comunicatul subliniază „el dacă ar fi fost să aibă in vedere numai primejdiile directe, cari ar putea amenința România fie dinspre Sud, fie dinspre Apus, propriile sale puteri ar scuti-o i de a se mai îngrijora și de ceia ce se petrece în alte părți ale Europei“. Mai lămurit nu credem că se poate spune, că, mai ales după ce Iugoslavia a refuzat întotdeauna să ia vra-un angajement la vederea tine! «meî M*r! a fried, printr’un atac asupra frontierii noastre Răsăritene »Hanța ca dânsa are pentru nai numai o foarte fefeev# Și îndepărțită însemnătate*, g(| grad, date fiind îngrijitoarele siri^teme dinăuntrul Iugoslaviei, nemulțumirile «W țiler,tendintre lot federaliste și dificultățile din .Afecedarea, alianța aceasta a noastră are'spentru dânsa’’ o cu totul altă însemnătate. Totuși România ține la această alianță, căci, adune chtummiratul, , ea știe că înțelepciunea oamenilor a fc stat și a presei, care se cuvine să nu" drumeze opiniile pulfite le impună' să-și dea samă nu namai de amenințărie directe ce te pot ridica împotriva lor, d ți de. cominațiuniU fataie fe cari împrejurări mai depărtate le firi ansa" și ca consecință să impudice «0 Câle stă în putință ca acțiunea dușmanilor păcei ta fie mai eficace decât cea a mwIHUw «h par și lâwM și spertȘTX!« ra) Înțelege și pe Belgrad, „5 j I; ’'M ,dÜ^jäpr g^îj ABORA HEHTE _____SIM TARA Pe un ten 088 lei. Pe vece Ioni SSO lei. Pe «re| |ssn| iSG fete IN STRĂINĂTATE Pe un an 1800 lei. Pe șase luni 700 lei. Pe trei luni 890 lele ts*9 ■ u vei* t BIBLIOTECA „DIMINEAȚA” A apărut: No.1. M. Sadoveanu : Barcanii No. 2. — I. Agârbiceanu: Diavolul. No. 3. — P. I. Jotivo: Spitalul. (traducere de Victor Ion Pope) No. 4. — Gérard de Nerval: Mona Vrăjită. (traducere de Eugen Boureanul) Sub tipar. No. 5.— Oscar Wilde: Crima Lordului Arthur Savile. (traducere de Victor Ion Popa) No. 6.— A de Herz: Șeful Gării. No. 7.~~ Gieb. Uspenski: Lăcustele. (traducere de M. Sevastos) No. 8.~— Gala Galaction: Toamne de odinioară. IfpSf m,