Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)
1925-01-04 / nr. 6516
A I FINANTE - COMERŢ Noui deciziuni ale cooistantei centrale fiscala tminmim directorilor soceUtor pe artmni — Jelcarea membrilor din consiliile de administraţie.impunerea cenzorilor — Impunerea pădurilor — Evaluarea actorilor Comisiunea centrală fiscală de pe ing; ministerul de finanţe, in şedinţa sa de 30 Decembrie 1924 luând In discuţie chestiunile ce urlL a ii, a decis cele de mai jos : SALARIILE DIRECTORILOR IHKEMtiRI IN CONSILIILE DE ADMINISTRATIE 6's. luat In cercetare ; L — Daci salariile date directorilor, când a» «ştia fac parte dln consiliul de administrație, membrilor comitetului de direcție sau administratorului delegat. or societățile perţiuni ne impun cu salarii și deci dacă conform art. II alin. 3, se considera ca cheftueli pentru societate Comisiunea este de părere a se menține disporițiunile paragrafului 68 din instruiţiuni, și deci se considera ca salarii, cari conform art 31 alin 3 se trec la cheltuel) sumele fise cari se plătesc lunar directorilor, cari fac parte din consiliul de administrație, membrilor in comitetul de direcție sau administratorilor delegaţi, cari Îndeplinesc, conform diapoziţiunilor exprese ale statului, funcţiunea de directori in mod permanent, numai dacă sumele fixe plătite lunar sunt mai dinainte determinate, fie prin contracte, fie prin deriziuni aie adunării acţionarilor, cari Insa să nu fie schimbate dela o adunare la alta. Rămâne comisiunilor de Impuneri dr apel atribuţiunea A constate In upt dacfi Însărcinările date îndeplinesc aceste condiţiuni şi dacă salariile acordate corespund acestor ins&rcinări TAXAREA jrIOANELOF & — Dac8 Jetoanele de prezenta date membrilor consiliului de aumi Hint mile şi cenzorilor se taxeazft ce #&î»r!i T Comisiunea având In vedere diapoziţiunile art 62 din lege sete de pârere ci aceste sume se tecteazâ ce salarii numai atunci când sunt date pe bazâ de state de present* la consiliu pentru şedinţele In cari au luat parte efectiv. Sumele date global, fie In cursul fie la finele anului, nu se pot considera ca salarii si deci intrâ In beneficiul impozabil al societăţii. IMPUNEREA PĂDURILOR S. — Chestiunea adusâ de ministerul finanţelor referitoare la impunerea pădurilor In cazul când pn tui de arendare In total sau In pari, s a (Acut anticipat iar nu treptat cu exploatarea? Având In vedere dispositiunile art. 6 din lege, comisiunea este o părere a se modifica dispozitiunili paragrafului 10 din instrucţiuni, In ce priveste repartizarea venitului cu ocazia de putere! la impozitul agrcol, după cum urmează: Pădurile date altora în exploatare se impun din momentul când ele sunt arendate, fie că se începe sau nu imediat exploatarea. Venitul impozabil anual se determină repartizându-se preţul la numărul ariilor de exploatare prevăzuţi In contractul de arendare Dacă exploatarea ,se face mai repede decât este prevăzut în contract, impunerea se restrânge treptat cu exploatarea. EVALUAREA ACŢIUNILOR 4. — Chestiunea adusă de ministerul de finanţe referitor la modul de evaluare a acţiunilor, şi efectelor proprietatea bunucilor şi asupra cărora nu s'a făcut nici un fel de operaţiuni in cursul anului pentru care se inches bilanţul . Comisiunea este de părere a se menţine in totul dispoziţiunile paragrafului 101 din Instrucţiuni, adică acţiunile şi efectele vor fi evaluate după cursul file din momentul încheerii bilanțului. ....... 4 încărcarea mărfurilor de sezon Piizariie direcţional generale asupra Încărcărilor mărfurilor Unele direcţiuni regionale, interpretând greşit ordinele cu privire la încărcarea mărfurilor de sezon direcţiunea generală adată circulară precizând normele de încurcare a acestor mărfuri șl a Celor cari urmează prin natura lor sa a* bucur* de prioritate la încărcare. In această circulară se relevea/bS că din Interpretarea greșita a ordinelor sau petrecut nereguli șl se dispune următoarele cu In fiepere dela 1 Ianuarie 1925: MĂRFURI DE SEZONărfurile decretate până în prezent de direcţiunea generală ei „de sezon” ale căror ordine sunt valabile de la 1 Ianuarie 1935 sunt: Fructe, zarzavaturi, cartofi, gunoi pentru Îngrăşăminte, seminţe oleaginoase la adresa fabricelor de ulei. Aceste mărfuri vor fi tratate în modul următor: Nu se vor acorda aprobări individuale; cererile se vor adresa staţiilor unde se vor depune marfurile sau cauţiunea reglementară, pe care baza, staţia va cere vagoane necesare cu menţiunea: „mărfuri de sezon“ Cererile staţiilor vor fi satisfăcute deosebit de biurourile de dirijare iar mărfurile de această categorie vor fi ieureate la rând în ordina vechime! Inserierel, între mărfurile cu prioritate la Incărcare. Nu ne admite nie! o Intervertire a ordine! încărcflrei acestor mărfuri decât tn cazuri cu totul speciale și numai pe baza aprobâri d-lor directori regionali care vor aduce şi direcţiunei generale la cunoştinţă cazurile cu justificarea lor. Cu alte cuvinte, toate aceste mărfuri la un loc formează o categorie deosebită şi trebuesc încărcate la vechimea lor. Ordinea vechime va fi respectată nu numai în acea staţie de către şeful staţiei ci şi între diferitele staţii ale aceleaşi regionale de către biuroul de dirijare. De evantaiele acordate mărfurilor de sezon, se va bucura până la alte dispoziţii şi şi hârtia pentru ziare. MĂRFURI SUPUSE STRICĂCIUNII Mărfurile supuse stricăciunei care se bucură de prioritate la txiciarcara în traficul intern; în caz de export îşi păstrează prioritatea la încărcare faţă de alte mârfuri.da export şi vor fi încărcate numai în vagoane streine disponibile care se repatriază; o derogare nu se admite decât pe baza aprobărei direcţiune generale. PRODUSELE R. M. 8. Produsele R. M. R., destinate consumului Intern, cât şi materiile prime şi ambalajele pentru R. M. S., se vor trata ca şi in trecut ca şi mărfurile de regiesatisfactindu-se imediat la cerere după transportul de regie. LEMNE ŞI CEREALE Dnii directori regionali au dreptul să acorde prioritate la încercare în următoarele cazuri: Lemne destinate uzului casnic până la maximum 2 vag. de persoana şi sezon. CSfereale, făină şi alimente adresate primăriilor comunale prefecturilor şi armatei, numai în cazuri urgente şi în proporţie de: până la maximum 2 vag. pe lună pentru comunele rurale şi 5 vagoane pe lună pentru comunele urbane şi unităţile militare; transporturile mai importante se vor efectua la rândul respectiv. Cererile se vor prezenta prin staţia respectivă care va arăta dacă marfa este depusă cum şi dacă mai sunt şi alte cereri. Pentru toate celelalte cazuri, urgente de alimente destinate autorităţilor sau Instituţiilor de binefacere recunoscute de Stat câte unul-doua vagoane maximum lunar. Carnea proaspătă, animalele vii destinate consumului intern, cadavrele și efectele de strămutare precum și aprobările se vor satisface la cerere. 9 fttMM Nrt. itf. Grâu pentru Capitală Situaţia vagoanelor încărcate cu grâu pe ziua de 30 Decembrie şî destinate Capitalei era următoarea: încărcate pentru morile din Bucureşti prin primărie 29 vag., pentru manutanţa centrală 6 vag.; depuneri pentru primărie dela 25—30 Dec. 37 vag„ pentru maailizată de la 2”—30. io vagoane* Leal la Zürich 2,65, la Paris 9,SO şi la New-York 5h. Francul francez $1 lira sterlină susîmnie, lira italiană slabă SI tn nord an real şi-a menţinut vechile cursuri. La Zürich a cotat 2,65, la Pari* 9,50 »I I* New-York 61H. Francul francez rămâne cu ten- finţă susţinută : la ZUrich inches cu 27,85, la New-York avansează U 643H, iar la Paria datând fm ofteni la IS IOH. Ferma e lira sterlină, care revine la Zürich la 24,33 și se urcă la New York la 4,78. Iar Ura Italiană mai oferită revine la 21,05 la Zürich și la 422* la New-York. La noi devizele susţinute In prima zi a noului an devizele au avut o tendinţă susţinută pe plaja noastră, aceasta mai cu seamă din cauza însemnatelor acoperiri ce ai fost de făcut. Lira stern,nu inchee ea 921 şi 924. Dolarul scade la 194 dela 195 incrsul zilei. Francul francez rămâne cerut la 10,60 şi e oferit la 10,65. Coroana ceha mai mabl la străinătate e oferita la noi la 5,92 |l 6,90. Lira Valiatiil se menţină la noi In jurul cursului de 8,30. Francul elveţian Inch«» la noi diruneata cu 38,20 şl 38,10 şi rămân» după amiază de vânzare la 38. Coroana austriacă a la 27 H şi 27,70. Francul belgian a la 9,88. Bursa Bursa continuă să fi* fermi realizând noul simportante urcări la cea Inai mere parte din valori. Creditele Minier optate au fost cerute la 1633 și cele din Lm. 7-a la 1025. I R. D. P-urile optat* s* cer îa 200 și cele din Em 7-a la 71& Mal termet Concordia io 1935. Steaua Frumânâ la 5900. Astra Română la 6900. Redevenţa la 715. Bancarele şi efectele neschimbate. BURSA OFICIALĂ Au încheiat următoarele valori : Banca Agricolă 240. Banca Blank 935. Banca Românească 655. Soc. Astra Română 6900. Soc Concordia 1925-20-40-5. Soc. Credit Minier vechi 1630-20- 30. Soc. Redevența 710. Soc. Steaua Română 3500. Soc. Miniere pul 1010—25—30. Soc. I. R. D. P. pul 710—70. Soc. Mica 815. Soc. Postav Buhuși 700-101 BĂNCI 6900—0050 8500-3525 1925—110 ieso 1630 1020--1020 1200--1210 710—719 570—580 500—560 ASIGURAM Dacia Română 3200—8250 Generala 1675—1720 Naționala 825—800 Urania 1825-1875 Agricola 1140—1160 Erai monede ur strane Fr. frncezi 10 75—10 90. Fr. belgieni 9.60—10. Fr. elvețieni 37 luni—38 jura. Lire sterline 900—910. Lire italiene 8.50- 8 50. Lire otomane 102 — 105. Mărci germane 44—46. Zloţi polonezi 36—37. Coroane austriace 28—29. Coroane ungurești 2714—28. Coroane cehoslovace 5.70—5.85. Dinari 280 2.95. Drachme 3.40—8.00. Leve 1 35—1.40. Florini olandezi 75—78. Dolari 191—192. Națională 12800--1300o Blank 835 840 Homânaecă 650 dOo de Credit 640—NX) Minelor .500—510 PETROLIFERE Astra Româna Steaua Housână Concordia Credit Minier vechi Credit Minier F.m. 7-a I. R. D. P vechi I. R. R P. Rm. 8-a Petrol Blok România Petroliferă 1 wm [ii!i i [II îi j! iii! — PROECTUL VA SUFERI NOU! MODIFICĂRI — Am publicat la timp dispoziţiunile noului proect de lege întocmit de ministerul de industrie şi comerţ relativ la reorganizarea Camerelor de comerţ şi industrie. Deşi, proectul, în urma modificărilor ce i s’au adus, a fost considerat la un moment dat ca definitiv ni se anunță acum din sursă oficiala că, ulterior survenid noui dispozitiuni date de d. Vintilă Brătianu, proectul va fi din nou modifica în mare parte din capitolele sale. Proectul cu indicat,unite modificatoare date, a fost pus în elaborare de către direcțiunea generală a studiilor din ministerul de comerț. Dt Rím CATUJ Plinea Capitalei Eri dimineaţa *‘a prezentat la primăria Capitalei o delegations a brutarilor din Capitală pentru a cere lămuriri asupra fabricaţiunel pâlniei Integrale cee‘ar pretinde după decizia consiliului de miniştrii Intimnii Marţi 30 Dec.Brutarii au arătat d lui dr. I. Coatinescu, că morarii nepunându-le la dispoziţie făina Integrală, ei nu pot fabrica decât pâine in condiţiunile ultimei ordianţe cu bmnale, adică neagra 9 lei kilogramul, albă 12 lei kilogramul şi Jimbla liberă. Deaseieni brutarii au mumi arătat d-lui dr I. Costineacu nevoia calculârdl preţurilor pâlnei tn flecare lună —fie ele In piua Re tn minus— de cd tiv o comttlune de experţi. LI «‘a comunicat brutariior că, până la noul diepoziţidni, fabricaţiunea pâlnei rămâne la regimul de până acum. Vânzări 59. —■ Petroecu Nicolae. Soc. M. Litman & 8. Brauner, Imoh. str Cameliei S. lei i.200 000. 15. — Banca Franco Română, Tulius Antherieth. teren parcul Ha- 1 hova. iei 37500; d-nel Sterin Ban lei 123.750; d lui D Mihail, Idem lei 129550; d-na Ioana Car&gea ei 21904; d-l Const. tonescu lei Sg.790; a lui G. Sofronie lei 41080. 75. — Sverivițeanu I. Ustina. Cosma Voanice Imon. str Episcopul Hadu 51, lei 40 000. 70. — Pană Marin, Savei Pană I- mob. str. Paraschva Marinescu 2, Lei 60.000. 107. — Nicolescu Ion. Ecaterina Ianaltescu, Imob. atr. Zefirului 7, lei 15.000. Pete de Mofarm! Intrebuinţarea vagoanelor clasă in traficul internaţional Noul dispoziţîuni pentru asigurarea circulaţiei vagoanelor Convenţiunea „R1C“ încheiată la Berna între aproape toate administraţumila de a f. din Europa şi la care a aderat şi C F. R. cuprinde in general „disppoziţiunile privitoare la utilizarea” reciprocă a vagoanelor clase şi bagaje în trafic internaţional. Prin aceasta convenţiune, administraţiile aderente se obligă a participa cu un anumit număr de vagoane clase şi furgoane. Prin convenţia „R1C“ se face deci o compensare în natura, evitându-se pe cât posibil o piaţă un numerar, care nu are loc decât numai atunci când o administraţie nu a furnizat vagoanele ei. Pentru orice reţinere nejustificată a unui astfel d© vagon într-o staţiune intermediară sau de destinaţie de pe liniile noastre CFR este răspunzătoare şi obligată să plătească administraţiunei propietare indemnizaţia de taturaiera. In ceea ce priveşte amenajarea acestor vagoane, convenţia prevede întrucât priveşte administraţia c.f.r. în partea sa tehnică următoarele prescriptiuni relative la starea lor pentru a fi admise in circulaţie . Vagoanele trebue să pornească din halta Griviţa in perfectă stare de curăţenie şi corespunzând tuturor tnditiunilor technice. Dat fiind că vagoanele parcurg distanţe mari, aparatele de iluminat rebue sa fie in perfectă stare de funcţionare şi «uifirient încărcate atât cele cu gaz cât şi cele cu elecricitate. Aceeaşi atenţiune se va da aparatelor de încălzire. In Interiorul lor vagoanele vor fi prevăzute cu inscripţiunile necesare cele 3 limbi strâine cerute de Convenţiune (franceză, germană şi italiană) şi anume la uşile exterioare, la ferstre, pe pereţii din compartimente etc. Fiecare vagon direct trebue să poarte pe exteriorul ambilor pereţi Interali asemena utile indicând precis destinaţiunile în limbile acelor ţări pe unde mesge vagonul. Orice vagon de călători va avea în compartimente câte un semnal de alarmă cu mâner, iar nu coridoare și vagoanele de bagaje semnale de alarmă cu robinete. ,0 000. Ipoteci 89. — Mareş C N., Firma M. Finkels, morţi* Gigeni de sus-Vintileanca-Buzou, lei 1.400 000. 98. — Cusma NuUialta, Etisabeta Niculeacu, imob str. Maior Brăzisoanu-Târgovişte, lei 300 laCOO. 28. — Popovici Al., Coralia C. Sideru, imob. Calea Rahovei 205, lei 215 000. 57. — Zangopo! Jeanne, N. F. Sand 2/3 ,din moșia Bogdana-Fălciu lei 240.000. 77. — Zanfirescu Elena, T. Arghir. Imob com Militari, Iei 80.000. 22. — Nicolae Bănică Ionescu Pumitrescu. imob. str. Petrescu No. 5 lei 42.000. 43. — Florescu Aurelian. Banca Victoria imob str. Principele Mircea 20, lei 50 000. Cesiuni şi gajuri 93. — Societatea Ropesa, Soc. Arta şi Confort. cez,imeazâ contractul de Închiriere al Imob. din calea Victoriei 116, 5. — Dimitrescu Gh. Al. Ionescu cezioneazâ crwinţa aut la No. 28614 din 923, lei 40.000. Arendări şi închirier 50. — Panaitescu Maria, B. Makovei, închirazâ Inobilul str. lancului 32, anual lei 500.000. Donaţiuni 01. — Mirea J. Maria, doneazid lui L. Bozianu parte din imob, str. Popa Nicolae 20 evaluat lei Acte dotale 25. — Welt Leizer constitue doiă fiicei sale Maria la trecerea in căsătorie cu d. L. Wolfthal lei 300.100. 24. — Rapaport L. Aurelia idem cu d. Al Friedmann lei 600.001. 65. — Sandu Toba, idem cu d. N. Rosenfeld, lei 230.000. 55. — Salzman Debora, idem cu d. H. Schaeder lei W.Ooft. ECONOmE Scandalul dela Banca de Stat prusiană • II I I ■ I . 1 Ca e ca ca „Comisiunea română da recepf!eM BERLIN. L — Tmn nntr de per- IWM c«ur| *q Intrat i* trimis la IreptieiUrt aia Iul tliitiake*, a* țapii dla Borti». Astfel eu fugit si membrii «sasisei it.il române de rerept lunar#“ cari avtusu misiunea, tață de mfrre*enlar,|II Bănoti de Biet pruaieoe. ea sr.pa}« awusaeo. tet* pentru piwtlnse acklritlonex* a depozitului din Haaaa de către guvernul român. Foirtot dimeter *1 banoti. «eauttl(«r«l ttnaurrUz dr. Hallwls, cei« *im aâ tie * »outtot ezt de parchet, a dispărut deasemenea din Berlin. Bence de Stal din Prusia pierd* până acum 16 milioan* mărci*«ur pe u ritte meni»» la fiilor lui Iven Rntinker. Accente IneeamnA pierdere* tntregat averi • băncii, d* earee*, după bilanțul Institutului calculat la mardaui, capitalal Iul nu se rid te* decât la 16 miliiMUM, ptue 3 miltcaBC imenie Totuşi, algurinţa şi ertatanţa băncii nu pot fi ameninţata de europe statul prusian răspunde pentru ele. In urma arestării lui Kottsker şi a tuturor procurîşttlui sal Banna E. von Stein din Brealnu ea alte in dificultăţi de plată şi a cerul aăle pneS enb conDot Indiclar. .Berttner Bnornenhirler" atrage atenţia asupra eon»«ptnțetOT economica ala acestui ecandal public, arătând efi rnsrile disponibilităţi de până acum pa piaţa roonetrfi proveneau tn cea mal marp parte din banii împrumutaţi data Banca de 8*at prusiană. Ziarul spune că s'ar pulpa, ca Institutul să dor.nnte acum creditele ne termen scurt, pe a căror prelumnira contaseră desigur împrumutații cn depozit de arme vâ tht Românei ? BERLIN, t. — Asupra escrorhortei cu depozitul din R&mnu. ilarele mal află următoarele an.finume: Kuttaker cumpftrase depozitul la licitaţie, pe preţul de vre-o 7000 de mărci şi a obţinut dala Banca prusiana, pe bata jucaţilui .Ie|!^gtt; îtttprtaBirturi de 4.200.000 de mărci. „Acest ..V'.rrerti]. mare pentru un depozit de ieraric veche a* explică pria faptul, că Kuttaker pneUticca e'are vândut a cert detorit guvernului român. pre preţul de 6 milioane Klrcşte că guvernul român nu ştia nimic de aceasta vilimre, Ku ticker încercase n»a! tntăl aă Inter»*««» legaţia n» măn» din Paria pentru acsasta trac tacţie dar încercarea a eşuat Atunci a trebuit •* Intre in si ţi una legaţia româna din Berlin Kulsker »Uusc aă câştiga pa un funcţionar al legaţiei pentru planurile •ala Acest« din urmă încheia cu el un contract da cumpărare, fără a fi autorizat bina Inţelea, după rare depozitul avea aă treacă tn posesia guvernului ro»mân contra un al »uns« da 6 milioana Contractul a fosă remis da Kuti» ker Bănet I de Stat prieteniea ac» pnntra pentru cela 4 și Jumătate milioane împrumutata primind noul credita r noul escrocherie Dac vani momentul, când contractul cu guvernul român . trabuia să fie executat Pentru a împiedica hetrt lucru, caci altfel t’ar fi descoperit escrtcheria, nu exista decât un singur mijloc, și acuma, autorităţile trebuiau determinata să împiedice transferarea depozitului asupra guvernului român, prin confiscarea lui, deoarece vânzarea unor arme In strftinărite nu aste permisă f&râ constutitlmântul Antantei Da aceia, o comision* instituita tn scopul aceata (dacă la Hanau, încercând sâ determine parchetul din llanxu sâ puie depozitul sub secvestru Dar cum acel parchet cunoștea oorecuiii valoarea ferăriei vechi din Hanau nu se grâbi să procedeze la confie care. Cum tnaă primejdia ca aacroclo* ria să fie descoperită *e apropia tot trial mult, jiarchetul din Hanau pri ml tntr’o bună și o telegramă agentă din Berlin, ca să puie depozitul eub aecvestru, ceeace se șl făcuse fac acum cercetări pentru a afla de la cine a pornit această telegramă, care l a salvat atunci pa Kutskar. Pecatea d-lui Vintilă Brătianu la Paris Cu simplonul de joi a plecat la Paris d. Vintilă Brătianu Însoţit de d-nii Citimia Antenasco, C- Teianu, Bre, Clean, A. Antonia şi Râdulescu. D. Vintilă Brâtianu a fost însoţit îa gară de d-nii Ionel Brătianu ministru Chirculescu, directorul general de a finanţe, şi de mai mulp deputaţi Intre documentele pa carid. Vintilă Brătianu le-a luat cu sine !» Paris au fost şi câtava memorii asupra sanaţiunei diferitelor linii ferate particulare din România. Este probabil că la conferinţa din Paris să se discute, şi chestiunea societăţilor de căi ferate din România dintre cari unele precum cum au cerut chiar Invitaţia Ligii Naţiunilor Împotriva felului cum ministerul de comunicaţii a înţeles să rezolve problema răscumpărărei lor. In memoriile cari au fost predate d-lui Vintilă Brătianu, sunt precizate pe baza dispoziţiunilor statutare şi a actelor da concesiune atât drepturile societăţilor căt şi ale statului român, în conformitate cu prevederile tratatelor de paca. Trastivele economice italo-germana NAUEN. 2. — Delegaţia germană .pentru tratativele convenţiei economice Italo-germane a plecat din nou la Roma, unde urmează să se întrunească cu delegaţia Italiană la 3 Ianuarie. ARGUS apărut azi cuprinde:ipul metroria al d-lui Vintilă BrâiUrm. Aplicarea tratatelor de pace, cum s’au făcut noile Impuneri Plata datoriilor antebelce. Aplicarea reformei agrare. Legea Camerelor de Comerţ Cronica navigaţiei. Executarea acordurilor româno-magiare. SEPifi pai i tail Intr'o depeșă din Atena. „Times* di mwn fáievá vU spui te că, l/i armul i/uervenSiel guvernanți */■«?Arsc, guvernul nandu a revenit asupr& ordinului de expulzare ce dăduse tn contra a 26.000 de greci. Acești 16.000 de greci — asuid „Times" —» făceau pane din tolnad de top.uoO supuşi străini pe cari guvernul român a hotărât să-l gonească dinard şi ei erem conţinuţi din refugiaţi venit din Rusia, Bulgaria şi Turcia. In depeşă se spune că guvernul român a revenit asupra ordinului de expulzare, in vederea „relaţiilor amtcaie ce existâ Intre cele douif târî“ .■dă Iiiiri,sl*ții KiUMtiu» »..’titf iu., iau« uâ cu copiii, «u nomârgin U dur«« rs să anunţ* pierderea mult iubitu- lui lor soţ şi tată Simon ieibogici din Bârlad decedat tn vârsta d«' 82 ani In tiuSi1* I Ianuarie orei« 12 xlua la kN cu inta «a din *tr. Sfinţilor 78. InmormAntarea a mm loc V liMMţ la cimitirul Filaritropia Indururaţii : Solo şi Frida' Luat« garten cu copiii, Leon şi I Sophl» Lustgarten cu copiii NewYork) 8*« ny st J . L Haber cu copiii Zigu li Cnariott* LuatK&rtau cu copiii, Ha* ehel Grünbarg cu copiii, Mary şi Herman Coliu cu Copiii Lelea şi kf. H. Kercovici cu copţii, Elly şi Adolf Mittelmann cu copiii, Firt|l.ualgarten, Mandy şi Ninka Lust* garten, ftl. Rico, gineri şi nurori, nepot! şi nepoate, precum şi familii*le : Datier (Iaşi şi Fălticeni) cumnaţi şl cumnate, Clara Nessi» şi Dr Lusi* garten (Botoşani), Zisuu Haber, Z. Cohn, M. Buyer, Carol Haber, nepoţi şi nepoate, anunţa prietenilor şi dign acuţilor plortrea iubitului lor Isla liter hisipit din HSrtâu Încetat din viaţă după o scurtă sa* fernnvâ la 2 Ianuarie In etate de 79 ani. Înmormântarea va avea lic Dumk nicâ 4 crt Cortegiul va porni la or* 10 a. m., din Calea Călăraşilor 85 spr* eiiri|îir»l Filantropia BOBnSil Adânc îndureraţii : Max l. Weintraub. s»t, Bo»» şl Stro) Outman părinţi, Saly şl Avram B»osman soră şl cununat, Ghriel» Raubnau bunică, lacob Weintraub socru, R»*a şl avocat D. Ghelber Oslos (New York) Mina şi îxiu Weintraub, cumnate şi cumnaţi precum şi familiile Samuel şi Ghilda Gutman, Berta Ghemart, Lea Elbim, Iancu Reiacher Losntr, Bercovid Fal*ch, Dr tauber Inginer Kaufman, Dr Ilian unchi »I mătuşe Gross Adc*tein Golden* berg, Gutman, Blumen. B.-t'âl’i A* vram. veri şi verişoare au nemâr* ginită durere de a anunţa Inreiare* din Viaţă tn ziua de 1 Inuarie a us* ui tatei lor/J Lizi Wa'nf aub născută Catman , In vârstă dr 28 de «ni tn urna* na(fc teret si a «n#l grele suferim* de 4 «âptâmânl. Inmormântarea a avut loc tn ziua de 2 Ianuarie 1925 ora 11 dimineaţa în cimitirul Filantropia Bucureşti. fingat) ''. Pentru păr»«n Jalnici îndureraţi soţia Fany Lbrus cu copil, aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a prea iubitului lor Avram Librus în etate de 80 ani înmormântarea a avut loc în zîua de 31 Decembrie 1924 în Moineţti Inconsolabila familie NibSIC. IANCU a mult regretatului lor fipst frate Max (Mati) R. Iencu roagă rudele, prietenii şi toţi cunoscuţii să binevoiască a lua parte la requiemul de patru săptămâni, ce se va oficia Duminică 4 Ianuarie 1925, ora 10 f.x, la cimitirul Israelit . Filantropia). !?yweggsggimm îndureraţii : Paulina soţie, Rebeca si Mauriciu copii, Ignatz Scherman, Bertha $i Mathilda Qiflckman ginere şi nurori, precum $i frate, surori, cumnaţi şi cumnate, nepoate şi nepoţi, cu adâncă durere anunţă pierderea prea iubitului lor Nathan Gladimann decedat în ziua de 1 Ianuarie 1925, înmormântarea va avea loc Duminică 4 cor., orele 10 dim. Cortegiul funebru va pleca de la locuinţa decedatului, str. Ann’odin No. 24.