Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)

1925-01-04 / nr. 6516

A I FINANTE - COMERŢ Noui deciziuni ale coo­istantei centrale fiscala tminmim directorilor soc­eU­tor pe artmni — Je­­lcar­e­a membrilor din consiliile de administraţie.­­impunerea cenzorilor — Impunerea pădurilor — Evaluarea ac­torilor Comisiunea centrală fiscală de pe i­ng;­ ministerul de finanţe, in şedinţa sa de­ 30 Decembrie 1924 luând In discuţie chestiunile ce ur­­lL a ii, a decis cele de mai jos : SALARIILE DIRECTORILOR IHKEMtiRI IN CONSILIILE DE AD­MINISTRATIE 6's. luat In cercetare ; L — Daci salariile date director­­ilor, când a» «ştia fac parte dln con­­siliul de administrație, membrilor comitetului de direcție sau adminis­tratorului delegat. or societățile pe­­rţiuni ne impun cu salarii și deci dacă conform art. II alin. 3, se con­sidera ca cheftueli pentru societate Comisiunea este de părere a se menține disporițiunile paragrafului 68 din instrui­ţiuni, și deci se consi­dera ca salarii, cari conform art 31 alin 3 se trec la cheltuel) sumele fise cari se plătesc lunar directori­lor, cari fac parte din consiliul de administrație, membrilor in comite­tul de direcție sau administratorilor delegaţi, cari Îndeplinesc, conform diapoziţiunilor exprese ale statului, funcţiunea de directori in mod per­manent, numai dacă sumele fixe plătite lunar sunt mai dinainte de­terminate, fie prin contracte, fie prin deriziuni aie adunării acţionarilor, cari Insa să nu fie schimbate dela o adunare la alta. Rămâne comisiunilor de Impuneri­­ dr apel atribuţiunea A constate In upt dacfi Însărcinările date îndepli­nesc aceste condiţiuni şi dacă sala­riile acordate corespund acestor in­s&rcinări TAXAREA jrIOANELOF & — Dac8 Jetoanele de prezenta date membrilor consiliului de au­mi Hint mile şi cenzorilor se taxeazft ce #&î»r!i T Comisiunea având In vedere dia­poziţiunile art 62 din lege sete de pârere ci aceste sume se tecteazâ ce salarii numai atunci când sunt date pe bazâ de state de present* la con­sil­iu pentru şedinţele In cari au luat parte efectiv. Sumele date global, fie In cursul fie la finele anului, nu se pot con­sidera ca salarii si deci intrâ In be­neficiul impozabil al societăţii. IMPUNEREA PĂDURILOR S. — Chestiunea adusâ de ministe­rul finanţelor referitoare la impu­nerea pădurilor In cazul când pn tui de arendare In total sau In pari, s a (Acut anticipat iar nu treptat cu exploatarea? Având In vedere dispositiunile art. 6 din lege, comisiunea este o părere a se modifica dispozitiunili paragrafului 10 din instrucţiuni, In ce priveste repartizarea venitului cu ocazia de put­ere! la impozitul agr­col, după cum urmează: Pădurile date altora în exploatare se impun din momentul când ele sunt arendate, fie că se începe sau nu imediat exploatarea. Venitul im­pozabil anual se determină reparti­zându-se preţul la numărul ariilor de exploatare prevăzuţi In contractul de arendare Dacă exploatarea ,se face mai repede decât este prevăzut în contract, impunerea se restrânge treptat cu exploatarea. EVALUAREA ACŢIUNILOR 4. — Chestiunea adusă de minis­terul de finanţe referitor la modul de evaluare a acţiunilor, şi efecte­lor proprietatea bunucilor şi asupra cărora nu s'a făcut nici un fel de operaţiuni in cursul anului pentru care se inches bilanţul . Comisiunea este de părere a se menţine in totul dispoziţiunile para­grafului 101 din Instrucţiuni, adică acţiunile şi efectele vor fi evaluate după cursul file­ din momentul în­cheerii bilanțului­. ....... 4 încărcarea mărfurilor de sezon Piizariie direcţional generale asupra Încărcă­rilor mărfurilor Unele direcţiuni regionale, in­terpretând greşit ordinele cu pri­vire la încărcarea mărfurilor de sezon direcţiunea generală adat­ă circulară precizând normele de încurcare a acestor mărfuri șl a Celor cari urm­ează prin natura lor sa a* bucur* de prioritate la încărcare. In această circulară se relevea/­­bS că din Interpretarea greșita a ordinelor sau petrecut nereguli șl se dispune următoarele cu In fiepere dela 1 Ianuarie 1925: MĂRFURI DE SEZON­ărfurile decretate până în prezent de direcţiunea generală ei „de sezon” ale căror or­dine sunt valabile de la 1 Ianua­rie 19­35 sunt: Fructe, zarzavaturi, cartofi, gunoi pentru Îngrăşăminte, se­minţe oleaginoase la adresa fa­bricelor de ulei. Aceste mărfuri vor fi tratate în modul următor: Nu se vor acorda aprobări indi­viduale; cererile se vor adresa staţiilor unde se vor depune marfurile sau cauţiunea regle­mentară, pe care baza, staţia va cere vagoane necesare cu men­ţiunea: „mărfuri de sezon“ Ce­rerile staţiilor vor fi satis­făcu­te deosebit de biurourile de di­rijare­ iar mărf­urile de această categorie vor fi i­eureate la rând în ordina vechime! Inserierel, în­tre mărfurile cu prioritate la In­cărcare. Nu ne admite nie! o Interver­­tire a ordine! încărcflrei acestor mărfuri decât tn cazuri cu totul speciale și numai pe baza apro­bâri d-lor directori regionali care vor aduce şi direcţiunei ge­nerale la cunoştinţă cazurile cu justificarea lor. Cu alte cuvinte, toate aceste mărfuri la un loc formează o categorie deosebită şi trebuesc încărcate la vechimea lor. Ordinea vechime­ va fi respec­tată nu numai în acea staţie de către şeful staţiei ci şi între di­feritele staţii ale aceleaşi regio­nale de către biuroul de dirijare. De evantaiele acordate mărfu­rilor de sezon, se va bucura până la alte d­ispoziţii şi şi hârtia pen­tru ziare. MĂRFURI SUPUSE STRICĂ­CIUNII Mărfurile supuse stricăciunei care se bucură de prioritate la txiciarc­ara în traficul intern; în caz de export îşi păstrează pri­oritatea la încărcare faţă de alte mârfuri.da export şi vor fi încărcate numai în vagoane streine disponibile care se re­patriază; o derogare nu se admi­te decât pe baza aprobărei di­recţiune­ generale. PRODUSELE R. M. 8. Produsele R. M. R., destinate consumului Intern, cât şi ma­teriile prime şi ambalajele pen­tru R. M. S., se vor trata ca şi in trecut ca şi mărfurile de regie­­satisfactindu-se imediat la cere­re după transportul de regie. LEMNE ŞI CEREALE D­nii directori regionali au dreptul să acorde prioritate la încercare în următoarele cazuri: Lemne destinate uzului casnic până la maximum 2 vag. de per­soana şi sezon. CSfereale, făină şi alimente a­­dresate primăriilor comunale prefecturilor şi armatei, numai în cazuri urgente şi în proporţie de: până la maximum 2 vag. pe lună pentru comunele rurale şi 5 vagoane pe lună­ pentru comu­nele urbane şi unităţile militare; transporturile mai importante se vor efectua la rândul respectiv. Cererile se vor prezenta prin staţia respectivă care va arăta dacă marfa este depusă cum şi dacă mai sunt şi alte cereri. Pentru toate celelalte cazuri, urgente de alimente destinate a­utorităţilor sau Instituţiilor de binefacere recunoscute de Stat câte unul-doua vagoane maxi­­mum lunar. Carnea proaspătă, animalele vii destinate consumului intern, cadavrele și efectele de strămu­tare precum și aprobările se vor satisface la cerere. 9 f­ttMM Nrt. itf. Grâu pentru Capitală Situaţia vagoanelor încărcate cu grâu pe ziua de 30 Decembrie şî destinate Capitalei era următoarea: încărcate pentru morile din Bucu­reşti prin primărie 29 vag., pentru manutanţa centrală 6 vag.; depu­neri pentru primărie dela 25—30 Dec. 37 vag„ pentru­ maailizată de la 2”—30. io vagoane* Leal la Zürich 2,65, la Paris 9,SO şi la New-York 5h­. Francul francez $1 lira sterlină susîmnie, lira italiană slabă SI tn nord an real şi-a menţinut vechile cursuri. La Zürich a cotat 2,65, la Pari* 9,50 »I I* New-York 61H. Francul francez rămâne cu ten- finţă susţinută : la ZUrich inches cu 27,85, la New-York avansează U 643H, iar la Paria datând fm ofte­n­i la IS­ IOH. Ferma e lira sterlină, care revine la Zürich la 24,33 și se urcă la New­ York la 4,78­. Iar Ura Italiană mai oferită revi­ne la 21,05 la Zürich și la 422* la New-York. La noi devizele susţinute In prima zi a noului an devizele au avut o tendinţă susţinută pe pla­ja noastră, aceasta mai cu seamă din cauza însemnatelor acoperiri ce ai fost de făcut. Lira stern,nu inchee ea 921 şi 924. Dolarul scade la 194 dela 195 in­c­rsul zilei. Francul francez rămâne cerut la 10,60 şi e oferit la 10,65. Coroana ceha mai m­abl la străi­nătate e oferita la noi la 5,92 |l 6,90. Lira Valiatiil se menţină la noi In jurul cursului de 8,30. Francul elveţian Inch«» la noi di­­ru­neata cu 38,20 şl 38,10 şi rămân» după amiază de vânzare la 38. Coroana austriacă a la 27 H şi 27,70. Francul belgian a la 9,88. Bursa Bursa continuă să fi* fermi reali­zând noul si­mportante urcări la cea Inai mere parte din valori. Creditele Minier optate au fost ce­rute la 1633 și cele din Lm. 7-a la 1025. I R. D. P-urile optat* s* cer îa 200 și cele din Em­ 7-a la 71& Mal terme­t Concordia io 1935. Steaua Frumânâ la 5900. Astra Română la 6900. Rede­ven­ţa la 715. Bancarele şi efectele neschimbate. BURSA OFICIALĂ Au încheiat următoarele valori : Banca Agricolă 240. Banca Blank 935. Banca Românească 655. Soc. Astra Română 6900. Soc Concordia 1925-20-40-5. Soc. Credit Minier vechi 1630-20- 30. Soc. Redevența 710. Soc. Steaua Română 3500. Soc. Miniere pul 1010—25—30. Soc. I. R. D. P. pul 710—70. Soc. Mica 815. Soc. Postav Buhuși 700-101 BĂNCI 6900—0050 8500-3525 1925—110 ie­­so 1630 1020--1020 1200--1210 710—719 570—580 500—560 ASIGURAM Dacia Română 3200—8250 Generala 1675—1720 Naționala 825—800 Urania 1825-1875 Agricola 1140—1160 Erai mon­ede ur stra­ne Fr. frncezi 10 75—10 90. Fr. belgieni 9.60—10. Fr. elvețieni 37 luni—38 jura. Lire sterline 900—910. Lire italiene 8.50- 8­ 50. Lire otoman­e 102 — 105. Mărci germane 44—46. Zloţi polonezi 36—37. Coroane austriace 28—29. Coroane ungurești 2714—28. Coroane cehoslovace 5.70—5.85. Dinari 2­80 2.95. Drachme 3.40—8.00. Leve 1 35—1.40. Florini olandezi 75—78. Dolari 191—192. Națională 12800--1300o Blank 835 840 Homânaecă 650 dOo de Credit 640—­NX) Minelor .500—510 PETROLIFERE Astra Româna Steaua Housână Concordia Credit Minier vechi Credit Minier F.m. 7-a I. R. D. P vechi I. R. R P. Rm­. 8-a Petrol Blok România Petroliferă 1 wm [ii!i i [II îi j! iii! — PROECTUL VA SUFERI NOU! MODIFICĂRI — Am publicat la timp dispoziţiuni­le noului proect de lege întocmit de ministerul de industrie şi comerţ relativ la reorganizarea Camerelor de comerţ şi industrie. Deşi, proectul, în urma modifică­rilor ce i s’au adus, a fost conside­rat la un moment dat ca definitiv ni se anunță acum din sursă oficia­la că, ulterior surven­id noui dis­pozitiuni date de d. Vintilă Brătia­nu, proectul va fi din nou modifica în mare parte din capitolele sale. Proectul cu indicat,unite modifi­catoare date, a fost pus în elabora­re de către direcțiunea generală a studiilor din ministerul de comerț. Dt Rím CATUJ Plinea Capitalei Eri dimineaţa *‘a prezentat la primăria Capitalei o delegations a brutarilor din Capitală pentru a cere lămuriri asupra fabricaţiunel pâlniei Integrale ce­­­e‘ar pretinde după decizia consiliul­ui de mi­niştrii Inti­mnii Marţi 30 Dec.­­Brutarii au arătat d lui dr. I. Coatinescu, că morarii nepunân­­du-le la dispoziţie făina Integrală, ei nu pot fabrica decât pâine in condiţiunile ultimei ord­ianţe cu b­mnale, adică neagra 9 lei kilo­gramul, albă 12 lei kilogramul şi Jimbla liberă. Deasei­eni brutarii au mumi arătat d-lui dr I. Costineacu nevoia cal­culârdl preţurilor pâlnei tn flecare lună —fie ele In piua Re tn minus— de cd tiv o comttlune de experţi. LI «‘a comunicat brutarii­or că, până la noul diepoziţidni, fabrica­ţi­unea pâlnei rămâne la regimul de până acum. Vânzări 59. —■ Petroecu Nicolae. Soc. M. Litman & 8. Brauner, Imoh. str Cameliei S. lei i.200 000. 15. — Banca Franco Română, Tu­li­u­s Antherieth. teren parcul Ha- 1 hova. iei 37­500; d-nel Sterin Ban lei 123.750; d lui D Mihail, Idem lei 129550; d-na Ioana Car&gea ei 21904; d-l Const. ton­escu lei Sg.790; a lui G. Sofronie lei 41080. 75. — Sverivițeanu I. Ustina. Cos­ma Voanice Imon. str Episcopul Hadu 51, lei 40 000. 70. — Pană Marin, Savei Pană I- m­ob. str. Parasc­h­­va Marin­escu 2, Lei 60.000. 107. — Nicolescu Ion. Ecaterina I­analtescu, Imob. atr. Zefirului 7, lei 15.000. Pete de Mofarm! Intrebuinţarea vagoanelor clasă in traficul internaţional Noul dispoziţîuni pentru asigurarea cir­culaţiei vagoanelor Convenţiunea „R1C“ încheiată la Berna între aproape toate adminis­traţumila de a f. din Europa şi la care a aderat şi C F. R.­ cuprinde in general „disppoziţiunile privitoare la utilizarea” reciprocă a vagoane­lor clase şi bagaje în trafic interna­ţional. Prin aceasta convenţiune, ad­ministraţiile aderente se obligă a participa cu un anumit număr de vagoane clase şi furgoane. Prin convenţia „R1C“ se face deci o compensare în natura, evitându-se pe cât posibil o piaţă un numerar, care nu are loc decât numai atunci când o administraţie nu a furnizat vagoanele ei. Pentru orice reţinere nejustificată a unui astfel d© vagon într-o staţiu­ne intermediară sau de destinaţie de pe liniile noastre CFR este răspun­zătoare şi obligată să plătească ad­­ministraţiunei propietare indemniza­ţia de taturaiera. In ceea ce priveşte amenajarea a­­cestor vagoane, convenţia prevede întrucât priveşte administraţia c.f.r. în partea sa tehnică următoarele prescriptiuni relative la starea lor pentru a fi admise in circulaţie . Vagoanele trebue să pornească din halta Griviţa in perfectă stare de curăţenie şi corespunzând tuturor t­nditiunilor technice. Dat fiind că vagoanele parcurg distanţe mari, aparatele de iluminat rebue sa fie in perfectă stare de funcţionare şi «uifirient încărcate a­tât cele cu gaz cât şi cele cu elec­ricitate. Aceeaşi atenţiune se va da­­ aparatelor de încălzire. In Interiorul lor vagoanele vor fi prevăzute cu inscripţiunile necesare­­ cele 3 limbi strâine cerute de Convenţiune (franceză, germană şi italiană) şi anume la uşile exterioa­re, la ferstre, pe pereţii din compar­timente etc. Fiecare vagon direct trebue să poarte pe exteriorul ambilor pereţi Interali asemena utile indicând pre­cis destinaţiunile în limbile acelor ţări pe unde mes­ge vagonul. Orice vagon de călători va avea în compartimente câte un semnal de a­larmă cu mâner, iar nu coridoare și vagoanele de bagaje semnale de alarmă cu robinete. ,0 000. Ipoteci 89. — Mareş C N., Firma M. Fin­kels, morţi* G­igeni de sus-Vintilean­c­a-Buzou, lei 1.400 000. 98. — Cusma NuUialta, Etisabeta Niculeacu, imob str. Maior Brăzi­­soanu-Târgovişte, lei 300 laCOO. 28. — Popovici Al., Coralia C. Si­­deru, imob. Calea Rahovei 205, lei 215 000. 57. — Zangopo! Jeanne, N. F. Sand 2/3 ,din moșia Bogdana-Făl­­ciu lei 240.000. 77. — Za­nfirescu Elena, T. Ar­­ghir. Imob com­ Militari, Iei 80.000. 22. — Nicolae Bănică Ionescu Pu­­mitrescu. imob. str. Petrescu No. 5 lei 42.000. 43. — Florescu Aurelian. Banca Victoria imob str. Principele Mir­­cea 20, lei 50 000. Cesiuni şi gajuri 93. — Societatea Ropesa, Soc. Ar­ta şi Confort. cez,imeazâ contractul de Închiriere al Imob. din calea Victoriei 116, 5. — Dim­itrescu Gh. Al. Ionescu cezioneazâ crwinţa aut la No. 28614 din 923, lei 40.000. Arendări şi închirier 50. — Panaitescu Maria, B. Ma­kovei, închirazâ Inobilul str. lancu­lui 32, anual lei 500.000. Donaţiuni 01. — Mi­rea J. Maria, doneazi­­d­ lui L. Bozianu parte din imob, str. Popa Nicolae 20 evaluat lei Acte dotale 25. — Welt Leizer constitue doi­­ă fiicei sale Maria la trecerea in căsătorie cu d. L. Wolfthal lei 300.1­00. 24. — Rapaport L. Aurelia idem­ cu d. Al Friedmann lei 600.001­. 65. — Sandu Toba, idem cu d. N. Rosenfeld, lei 230.000. 55. — Salzman Debora, idem cu d. H. Schaeder lei W.Ooft. ECONOm­E Scandalul dela Banca de Stat prusiană • II I I ■ I . 1 Ca e ca ca „Comisiunea română da recepf!eM BERLIN. L — Tmn nntr de per- IWM c«ur| *q Intrat i* trimis la IreptieiUrt aia Iul tliitiake*, a* ța­pii dla Borti». Astfel eu fugit si membrii «sa­sisei it.il române de rerept lunar#“ cari avtusu misiu­­nea, tață de mfrre*enlar,|II Bănoti de Biet pruaieoe. ea sr.pa}« awusaeo. tet* pentru piwtlnse acklritlonex* a depozitului din Haaaa de către gu­vernul român. Foirtot dimeter *1 banoti. «eautt­­l(«r«l ttnaurrUz dr. Hallwls, cei« *­­im aâ tie * »outtot ezt de parchet, a dispărut deasemenea din Berlin. Bence de Stal din Prusia pierd* până acum 16 milioan* mărci*«ur pe u ritte meni­»» la fiilor lui Iven Rntinker. Accente IneeamnA pierde­re* tntregat averi • băncii, d* eare­­e*, după bilanțul Institutului calcu­lat la mard­aui, capitalal Iul nu se rid te* decât la 16 miliiMUM, ptue 3 miltcaBC imenie Totuşi, algurinţa şi ertatanţa băn­cii nu pot fi ameninţata de europe statul prusian răspunde pentru ele. In urma arestării lui Kottsk­er şi a tuturor procurîşttlui sal Banna E. von Stein din Brealnu ea alte in di­ficultăţi de plată şi a cerul aă­­le pneS enb conDot Indiclar. .Berttner Bnornenh­irler" atrage atenţia asupra eon»«ptnțetOT econo­mica ala acestui ecandal public, ară­tând efi rnsrile disponibilităţi de pâ­nă acum pa piaţa roonet­rfi prove­neau tn cea mal m­arp parte din ba­nii împrumutaţi data Banca de 8*at prusiană. Ziarul spune că s'ar pulpa, ca Institutul să dor.nnte acum credi­tele ne termen scurt, pe a căror pre­­lumnira contaseră desigur împrumu­tații cn depozit de arme vâ tht Român­ei ? BERLIN, t. — Asupra escrorhortei cu depozitul din R&mnu. ilarele mal află următoarele an.finume: Kutta­ker cumpftrase depozitul la licitaţie, pe preţul de vre-o 7000 de mărci şi a obţinut dala Banca prusiana, pe bata jucaţilui .­­Ie|!^gtt; îtttprtaBirturi de 4.200.000 de mărci. „Acest ..V'.rrerti]. mare pentru un depozit de ieraric veche a* explică pria faptul, că Ku­ttaker pneUticca e'ar­e vândut a cert de­­torit guvernului român. pre preţul de 6 milioane Klrcşte că gu­vernul român nu ştia nimic de a­­ceasta vilimre, Ku ticker încercase n»a! tntăl aă Inter»*««» legaţia n» măn» din Paria pentru acsasta trac tacţie dar încercarea a eşuat Atunci a trebuit •* Intre in si­ ţi una legaţia româna din Berlin Ku­­lsker »Uusc aă câştiga pa un func­ţionar al legaţiei pentru planurile •ala Acest« din urmă încheia cu el un contract da cumpărare, fără a fi autorizat bina Inţelea, după rare de­­pozitul avea aă treacă tn posesia gu­vern­ului ro»mân contra un al »uns« da 6 milioana Contractul a fosă remis da Kuti» ker Bănet I de Stat prieteni­ea ac» pnntra pentru cela 4 și Jumătate mi­lioane împrumutata primind noul credita­ r noul escrocherie Dac vani momentul, când con­tractul cu guvernul român . trabuia să fie executat Pentru a împiedica h­etrt lucru, caci altfel t’ar fi desco­perit escrt­cheria, nu exista decât un singur mijloc, și acuma, autorităţile trebuiau determinata să împiedice transferarea depozitului asupra gu­vernului român, prin confiscarea lui, de­oarece vânzarea unor arme In strftinărite nu aste permisă f&râ constutitlmântul Antantei Da aceia, o comision* instituita tn scopul a­ceata (dacă la Hanau, încercând sâ determine parchetul din llanxu sâ puie depozitul sub secvestru Dar cum acel parchet cunoștea oorecuiii valoarea ferăriei vechi din Hanau nu se grâbi să procedeze la confie care. Cum tnaă primejdia ca aacroclo* ria să fie descoperită *e apropia tot trial mult, jiarchetul din Hanau pri ml tntr’o bună și o telegramă a­gentă din Berlin, ca să puie depozi­tul eub aecvestru, ceeace se șl făcu­­se fac acum cercetări pentru a afla de la cine a pornit această telegra­mă, care l a salvat atunci pa Kut­s­­kar. Pecatea d-lui Vintilă Brătianu la Paris Cu simplonul de joi a plecat la Paris d. Vintilă Brătianu Însoţit de d-nii Citi­mia Antenasco, C- Teianu, Bre, Clean, A. Antonia şi Râdulescu. D. Vintilă Brâtianu a fost însoţit îa gară de d-nii Ionel Brătianu ministru Chirculescu, directorul ge­neral de­ a finanţe, şi de mai mulp deputaţi Intre documentele pa cari­d. Vin­­tilă Brătianu le-a luat cu sine !» Paris au fost şi câtava memorii a­­supra sanaţiunei diferitelor linii fe­­rate particulare din România. Este probabil că la conferinţa din Paris să se discute, şi chestiunea societă­ţilor de căi ferate din România dintre cari unele precum cum au cerut chiar Invitaţia Ligii Naţiuni­lor Împotriva felului cum ministe­rul de comunicaţii a înţeles să re­zolve problema răscumpărărei lor. In memoriile cari au fost predate d-lui Vintilă Brătianu, sunt preci­zate pe baza dispoziţiunilor statuta­re şi a actelor da concesiune atât drepturile societăţilor căt şi ale sta­­tului român, în conformitate cu pre­vederile tratatelor de paca. Tra­stivele economi­ce italo-germana NAUEN. 2. — Delegaţia germană .pentru tratativele convenţiei eco­nomice Italo-germane a plecat din nou la Roma, unde urmează să se întrunească cu delegaţia Italiană la 3 Ianuarie.­­ ARGUS apărut azi cuprinde:­ipul metr­oria al d-lui Vintilă BrâiUrm. Aplicarea tratatelor de pace, cum­ s’au făcut noile Impuneri Plata datoriilor antebel­ce. Aplicarea reformei agrare. Legea Camerelor de Comerţ Cronica navigaţiei. Executarea acordurilor român­o-magiare. SEPifi pai i tail Intr'o depeșă din Atena. „Times* di mwn fáievá vU s­pui te că, l/i ar­mul i/uervenSiel guvernanți */■«?A­rsc, guvernul nandu a revenit asupr& ordinului de expulzare ce dăduse tn contra a 26.000 de greci. Acești 16.000 de greci — asuid „Times" —» făceau pane din tolnad de top.uoO supuşi străini pe cari guvernul ro­mân a hotărât să-l gonească din­­ard şi ei erem conţinuţi din refugiaţi venit din Rusia, Bulgaria şi Tur­cia. In depeşă se spune că guvernul român a revenit asupra ordinului de expulzare, in vederea „relaţiilor a­­mtcaie ce existâ Intre cele douif târî“ .■dă Iiiiri,sl*ții KiUMtiu» »..’titf iu., iau« uâ cu copiii, «u nom­ârgin U dur«« rs să anunţ* pierderea mult iubitu- lui lor soţ şi tată­­ Simon i­eibogici din Bârlad decedat tn vârsta d«' 82 ani In tiuSi­­1* I Ianuarie orei« 12 xlua la kN cu inta «a din *tr. Sfinţilor 78. Inm­ormAntarea a mm loc V liMMţ la cimitirul Filaritropia Indururaţii : Solo şi Frida' Luat« garten cu copiii, Leon şi I Sophl» Lustgarten cu­ copiii New­York) 8*« ny st J . L Haber cu copiii Zi­gu li Cnariott* LuatK&rtau cu copiii, Ha* ehel Grünbarg cu copiii, Mary şi Herman Coliu cu Copiii Lelea şi kf. H. K­ercovici cu copţii, Elly şi A­­dolf Mittelmann cu copiii, Firt|­l.ualgarten, Mandy şi Nink­a Lust* garten, ftl. Rico, gineri şi nurori, nepot! şi nepoate, precum şi familii*­le : Datier (Iaşi şi Fălticeni) cumnaţi şl cumnate, Clara Nessi» şi Dr Lusi* garten (Botoşani), Zisuu Haber, Z. Cohn, M. Buyer, Carol Haber, nepoţi şi nepoate, anunţa prietenilor şi d­ig­n­ acuţilor plortrea iubitului lor Isla liter h­isipit din HSrtâu Încetat din viaţă după o scurtă sa* fernnvâ la 2 Ianuarie In etate de 79 ani. Înmormântarea va avea li­c Dumk nicâ 4 crt Cortegiul va porni la or* 10 a. m., din Calea Călăraşilor 85 spr* eiiri|îir»l Filantropia B­OBnSil Adânc îndureraţii : Max l. Wein­­traub. s»t, Bo»» şl Stro) Outm­an pă­rinţi, Saly şl Avram B»osman soră şl cununat, Ghriel» Raubnau­ bunică, lacob Weintraub socru, R»*a şl avo­­cat D. Ghelber Oslos (New York) Mina şi îxiu Weintraub, cumnate şi cumnaţi precum şi familiile Samuel şi Ghilda Gutman, Berta Gh­emart, Lea Elbim, Iancu Reiacher Losnt­r, Bercovid­ Fal*ch, Dr tauber In­giner Kaufman, Dr Ilian unchi »I mătuşe Gross Adc­*tein Golden* berg, Gutman, Blumen. B.-t'âl’i A* vram­. veri şi verişoare au nemâr* ginită durere de a anunţa Inreiare* din Viaţă tn ziua de 1 Inuarie a us* ui tatei lor­­/J Lizi Wa'nf aub născută Catman , In vârstă dr 28 de «ni tn urna* na(fc teret si a «n#l grele suferim* de 4 «âptâmânl. Inm­ormântarea a avut loc tn ziua de 2 Ianuarie 1925 ora 11 dimineaţa în cimitirul Filantropia Bucureşti. fingat) ''. Pentru păr»«n Jalnici îndureraţi soţia Fany L­­­brus cu copil, aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a prea iubitului lor Avram Librus în etate de 80 ani înmormântarea a avut loc în zîua de 31 Decem­brie 1924 în Moineţti Inconsolabila fam­ilie NibSIC­­. IANCU a mult regretatului lor fip­st frate Max (Mati) R. Ie­ncu roagă rudele, prietenii şi toţi cu­noscuţii să binevoiască a lua parte la requiemul de patru săptămâni, ce se va oficia Duminică 4 Ianuarie 1925, ora 10 f.x, la cimitirul Israelit . Filantropia). !?yweggsggi­mm îndureraţii : Paulina soţie, Rebe­­ca si Mauriciu copii, Ignatz Scher­­man, Bertha $i Mathilda Qiflckman ginere şi nurori, precum $i frate, surori, cumnaţi şi cumnate, nepoate şi nepoţi, cu adâncă durere anunţă pierderea prea iubitului lor Nathan Gladimann decedat în ziua de 1 Ianuarie 1925, înmormântarea va avea loc Du­minică 4 cor., orele 10 dim. Corte­giul funebru va pleca de la locuinţa decedatului, str. Ann’odin No. 24.

Next