Dimineaţa, iunie 1932 (Anul 28, nr. 9134-9161)

1932-06-12 / nr. 9144

Duminică 12 Iunie 1932 Ultimii miniştrii se instalează La Comunicaţii Eri la ora 11 s’a făcut instalarea noului ministru titular al comunica­ţiilor d. I. Gr. Perieţeanu. Solemnitatea instalărei s’a făcut în prezenţa funcţionarilor superiori ai ministerului şi directorilor Regii­lor autonome. Personalul superior al ministeru­lui a fost prezentat noului ministru de către d. G. Nicolau secretar ge­neral. CUVÂNTAREA D-LUI PERIE­ŢEANU D. I. GR. PERIEŢEANU a arătat că vine în fruntea acestui departa­ment, numai cu gândul de a contri­bui la progresul acestui minister şi al instituţiilor pendinte de el, îşi ex­primă nădejdea că va avea din par­tea personalului ministerului tot sprijinul necesar. Vom lucra a sfâr­şit d. ministru Perieţeanu, in limita strictă a legilor şi cu stricta lor a­­plicare. La urmă d. Perieţeanu s’a între­ţinut cu toţi directorii ministerului şi ai regiilor autonome, cerând di­verse explicaţiuni in legătură cu ser­viciile de cale ferată, poştă, etc. Au fost invitaţi la această solem­nitate şi d-nii Nisipeanu şi D. V. Toni, preşedinţii asociaţiilor corpu­lui didactic. CUVÂNTAREA D-LUI CONST. KIRIŢESCU D. Constantin Kiriţescu, în nu­mele funcţionarilor ministerului, rosteşte o cuvântare, în care urea­ză d-lui prof. Gusti, bun venit in fruntea ministerului instrucţiunii. Vorbeşte apoi despre situaţia grea a învăţământului, căruia i s’au cerut mereu jertfe şi economie şi consta­tă că şcoala este astăzi atât de tul­burată, încât însăşi esenţa funcţiu­nii didactice — educaţia care dă or­dinea şi disciplina în stat — este grav ameninţată. D. Kiriţescu închee afirmând că noul ministru va găsi în slujbaşii instrucţiunii cele mai devotate ele­mente pentru tot ce se va face spre binele şcoalei. INSTALAREA D-LUI MINISTRU . D. GUSTY Este o mare cinste, pe care n’o pot aprecia îndeajuns, a veni în fruntea acestui minister după ma­rele profesor şi cărturar N. Iorga. Şcoala este administraţie, con­cepţie şi raporturi vii cu reprezen­tanţii ei. Activitatea mea ştiinţifică de câ­teva decenii, precum şi conducerea diferitelor instituţii, în sânul cărora mă mândresc a fi lucrat, mi-au as­cuţit simţul obiectivităţii şi mi-au desvoltat sentimentul şi răspunde­rea unei bune administraţii, pe care doresc să le pun cu toată râvna în serviciul acestui minister. Aceasta nu se va putea însă în­făptui decât prin contactul coti­dian cu reprezentanţii învăţămân­tului de toate grade ", care încor­porează problema " şcoalei. Ei sunt exponenţii un:: ^ate expe­rienţe, care trebuest­­ cunoscută. De aceia imi propun să întreţin o legătură strânsă între minister şi toţi membri corpului didactic şi asociaţiile lor autorizate, având drept călăuză modelul de politică şcolară activă a clasicului Spiru Haret. Corpul didactic, îndeplinind o înaltă funcţie socială şi morală în viaţa de stat, este firesc ca mem­brii lui să stea pe acelaş picior de egalitate cu celelalte categorii de funcţionari publici. Concepţia mea despre şcoală şi problemele ei se întemeiază pe con­vingerea că această instituţie na­ţională trebue să fie adaptata inte­reselor superioare ale realităţii so­ciale, specific româneşti, şi puse de acord cu principiile ştiinţei şi cultu­ri contemporane. Pentru viaţa de stat a României, una din cele mai importante pro­bleme este desigur, pe lângă cea şcolară, problema culturală, ori­cât ■împrejurările grele economice şi financiare de astăzi ar lăsa in um­bră astfel de preocupări. Unificarea sufletească a Românilor, cari au trăit sub influenţa a trei culturi străine : rusă, germană şi ungară; crearea temeliei sufleteşti a orică­rei reforme economice şi sociale du­rabile, în sfârşit pregătirea unei de­mocraţii reale şi a unei­ vieţi publi­ce sănătoase prin înălţarea spiri­tuală a cetăţenilor, iată unele din rezultatele practice ale problemei culturale. Cel­ dintâi care a înţeles cu o pro­fundă intuiţie de bărbat de stat va­loarea naţională a culturii a fost A. S. R. Principele Moştenitor, as­tăzi M. S. Regele Carol II. Cultura populară şi creaţiile su­perioare spirituale, ştiinţifice şi ar­tistice, sunt cele două domenii in care iniţiativa­­ M. S. Regelui Carol II, a fost şi rămâne programatică prin aşezămintele pe cari le-a creiat din care amintesc numai două : cea mai veche, Casa Culturii Poporului, şi cea mai nouă Institutul de Cerce­tări Experimentale din Cluj. Şcoala, cultura populară şi creaţia, iată rosturile adânci şi egal îndrep­tăţite ale Ministerului, menit a de­veni cu vremea un Minister al cul­turii naţionale. Pentru pregătirea acestor înfăp­tuiri fac un călduros apel la cola­borarea însufleţită a tuturor forţe­lor vii ce se întâlnesc în sânul cor­pului didactic şi la concursul lumi­nat şi devotat al funcţionarilor a­­cestui minister. Deşi fac parte din­­tr’uun guvern, tranzitoriu cu un scop mărginit şi precis, nu mă pot opri sa-mi­ exprim încrederea desăvâr­şita în marele posibilităţi de reali­zare ale viitorului Căci, scopurile a­­ratate mai sus ale ministerului sunt permanente, oricât ar fi de trecă­tor un ministru. După terminarea solemnităţii, d. ministru Gusti, condus de d.­ Kiri­ţescu, a vizitat toate serviciile mi­nisterului. La Domenii Eri la ora 10 s’a făcut instalarea d-lui Voicu Niţescu, ministrul agri­culturii şi domeniilor, cum şi a d-lor subsecretari de stat la acest depar­tament M. Ghelmegeanu şi M. Şer­­ban. D. V. Potârcă, care a condus de­partamentul domeniilor dela consti­tuirea guvernului Vaida, a făcut pre­zentările şi a rostit o cuvântare uvând bună venire d-lui Voicu Ni­­ţescu. A răspuns d. Voicu Niţescu spu­nând că îşi va îndeplini misiunea ce i s’a încredinţat cu toată dra­gostea. Programul de activitate îl va al­cătui guvernul de după alegeri. Deo­camdată, a spus d. Voicu Niţescu, voi respecta opera începută de pre­decesorii mei. Din partea funcţionarilor a luat cuvântul d. N. Dăscălescu, directo­rul general al contabilităţii. ★ D. Frianu a fost numit secretar general prin delegaţie la ministerul agriculturii. La Muncă şi sănătate dii dimineaţă la ora 9 jumătate, a avut loc, la ministerul muncii, in­stalarea noului titular al acestui de­partament, d. D. R. IOANIŢESCU. In cabinetul ministerial unde s’au întrunit toţi funcţionarii superiori ai ministerului, d. prof. dr. CANTA­­CUZINO, fostul ministru al muncii şi sănătăţii, adresându-se celor pre­zenţi a spus următoarele : CUVÂNTAREA D-LUI DR. CAN­­TACUZINO Dată fiind specialitatea d-lui D. R. Ioaniţescu în chestiunile sociale, am siguranţa că departamentul muncii va fi condus in sensul şi spi­ritul pe care-l impun vremurile de astăzi. Cu sprijinul şi colaborarea corpu­lui funcţionăresc care e însufleţit de un admirabil spirit de abnegaţie, socotesc că ministerul va fi îndrep­tat spre progresul social real, având in mine oricând—în limita puterilor mele — o colaborare prietenească. MULŢUMIRI PENTRU FOŞTII DEMNITARI D. inginer STAVRI CUNESCU, di­rectorul general al muncii, a mul­ţumit d-lui profesor Cantacuzino, pentru tot ceia ce a realizat în do­meniul muncii şi pentru dispoziţia sufletească pe care a adus-o în mi­nister. Deasemenea d-sa mulţumeşte şi d-lui dr. Banu, fost secretar gene­ral, pentru înţelegerea şi punctuali­tatea cu care a făcut întotdeauna faţă importantei însărcinări ce a avut în angrenajul statului. D-lui D. R. Ioaniţescu, îi mulţu­mesc că a dat, în opoziţie, tot spri­jinul acestui departament. DISCURSUL D-LUI D. R. IOANI­ŢESCU D. D. R. IOANIŢESCU, noul mini­stru, declară că se simte jenat, reluând, departamentul condus până acum de savantul profesor Canta­cuzino. Ministerul muncii, care este un organ de revendicare a tuturor breslelor profesionale, trebue să fie un contact permanent cu reprezen­tanții reali ai muncitorimii. De aceea fac apel aci, adresân­­du-mă partidului social-democrat, care trebue să se considere aci ca la el acasă, să ne dea tot sprijinul pentru realizarea unei legislații so­ciale cât mai perfecte. Ministerul muncii, socotesc eu, tre­bue să fie executorul dorinţelor şi revendicărilor partidului social-de­mocrat. De aceea sper că apelul meu va fi primit atât de partidul social­­democrat cât şi de toate breslele profesionale. O lege de organizare a meseriilor, se impune urgent. E dorinţa mea şi sper s-o realizez. De asemenea tre­bue acordată o deosebită atenţie micii industrii care reprezintă ca valoare economică cel puţin valoa­rea marei industrii, având pe dea­supra marele avantagiu al caracte­rului de românizare a oraşului. Deasemenea funcţionarii comer­ciali, cari au de revendicat o strictă aplicare a orariului şi a legii re­­pauzului duminical, chestiuni care formează obiect de tranzacţie elec­torală, vor găsi în mine un­ spriji­nitor real. Asigurările sociale care nu mai pot fiinţa în situaţia de astăzi, vor face de asemenea obiectul nostru de preocupare, întrucât începutul fă­cut de d. profesor Cantacuzino printr’o unificare parţială, trebue să se transforme intr’o unificare generală pe tot cuprinsul ţării. Pentru toate aceste realizări, am însă nevoe şi de sprijinul d­v., ru­­gându-vă să vărsaţi în întreaga dv. activitate o fărâmă din sufletul dv. pentru cei mulţi şi umili, cari aşteaptă un tratament mai bun, având în noi o speranţă şi o nă­dejde. PREZENTAREA D-LUI COLTOR Prezentând pe d. subsecretar de stat al sănătăţii, Coltor, d. D. R. Ioaniţescu spune că personalităţi ca d. Coltor se pot număra pe de­gete. Om de vastă cultură, de pro­fundă bunătate creştinească şi de adâncă înţelegere a suferinţelor celor mulţi, va constitui spiritus rector atunci când am putea greşi sau când am fi alături de dreptate şi adevăr. El va fi pentru noi o frâ­nă în toate acţiunile noastre. CUVÂNTAREA D-LUI COLTOR D. subsecretar de stat al sănătăţii COLTOR, spune : Socotim că vom face toate­­ efor­turile spre a continua opera celui mai indicat fost ministru al dv. Alegerile odată trecute, d. D. R. Ioaniţescu va rămâne. D-sa va avea de egalat marele nume pe care-l lăsaţi, dar va avea să înfrunte şi marea mizerie despre care­ dv. nu purtaţi vina. Dv. aţi oprit în loc talazurile. Această mondială criză ne va face să simţim nu onoarea ci răspunderea neajunsurilor demni­tăţilor ce ocupăm Venim fără pro­gram, însă cu suflet. Şi inimă cu inimă să încercăm a da maximum de bine şi ajutor pentru marea mulţime a descurajaţilor. Apoi actualii şi foştii miniştri au trecut in localul ministerului sănă­tăţii, din calea Griviţei, unde a avut de asemenea loc solemnitatea prezentării. MIZERIA SANITARĂ D. prof. DR. CANTACUZINO a­­trage atenţia noului titular asupra stării mizere in care se află sănă­tatea publică. E suficient — spune d-sa — să vă comunic că spitalele din judeţul Orhei au fost închise, din lipsă de fonduri iar în acest ju­deţ şi în jud. Lăpuşna tifosul exan­­tematic face ravagii. Deasemenea campania de combatere a malariei a fost întreruptă din cauza lipsei de fonduri. Aveţi însă marea şansă de a conta pe un corp medical se­lect, care a dat dovadă de un spirit de abnegaţie inegalat. D. IOANIŢESCU spune că guvernul are o obligaţie morală de a achita salariile funcţionarilor publici, lu­cru pe care îl va face. Contează mai ales la ministerul sănătăţii pe spi­ritul de sacrificiu al protipendadei corpului medical. Promite d-lui mi­nistru Cantacuzino că-l va deranja ori de câte ori interesele sănătăţii publice o vor cere, pentru a cere sfatul său competent şi util. D. subsecretar de stat COLTOR promite că va face tot ce-i va sta în putinţă pentru realizarea unui maximum de bine, în interesul in­stituţiei şi al ţării. la ministerul sănătăţii Programul noului ministru al instrucţiei publice Cuvântarea d-lui D. Gusti la instalarea d-sale dii dimineaţă la orele 11 s’a fă­cut instalarea noului ministru al instrucţiunii şi cultelor, d. prof. D. Gusti. In cabinetul ministerial au fost convocaţi toţi directorii şi inspecto­rii generali, precum şi ceilalţi func­ţionari superiori, cari au fost pre­zentaţi noului ministru de d. Const. Kiriţescu, secretar general prin de­­legaţie. ^ v" \ ■ a t t v V -­I fc. e, L ' Citiţi Juvenil Literar” Schimbul depozitelor de aur in Chili SANTIAGO DE CHILI. 10 (Ra­dor). — Guvernul revoluţionar !a decretat schimbul depozitelor de aur aflate la bănci în monetă cu­rentă. Moneta va fi garantată prin su­mele corespunzătoare în aur, de­puse la Banca Statului. dimineața ­ Un incendiu violent la Cleveland Din New­ York se anunță că unul din cele mai mari hoteluri din Cle­veland a fost nimicit de un violon incendiu. Au murit 6 persoane, iar vreo 20 au fost internate în spital, având grave arsuri. Reducerea salariilor in BERLIN, 9 (Rador). — Pentru e­­chilibrarea bugetului guvernul Pru­siei a decis o reducere de 5 la sută a tuturor salariilor funcţionarilor statului, sub rezerva plăţii ulterioa­re. De asemenea guvernul din Pru­sia a mai introdus şi o taxă asupra vitelor tăiate precum şi o serie de economii. Astfel bugetul Prusiei apare per­fect echilibrat. Guvernul sovietic nemul­ţumit de guvernul ucrainian RIGA, 10 (Da.iub). — Biroul po­litic al partidului comunist a ordo­nat nouă alegeri în organizaţiile lo­cale ale partidului comunist din Ucraina, fiindcă a găsit că actuala conducere a organizaţiunilor locale are în sânul ei un mare număr de elemente opoziţioniste, ceea ce a a­­vut ca urmare eşecul însămânţării de primăvară în Ucraina. Totodată guvernul Uniunii sovie­tice este foarte nemulţumit de gu­vernul ucrainean sovietic, tot din cauza eşecului însămânţării. După ultimele calcule pe ziua de 25 Mai, nu s’a însămânțat în Ucrai­na decât 50 la sută din suprafața prevăzută. COLECŢIA DELAFRAS a Editurii „CUGETAREA“ care conţine lucrări alese din au­tori cu reputaţie mondială, precum: Victor Hugo, Emile Zola, Anatole France, George Onet, Pierre Loti, Claude Farrère, Maurice Dekobra, Marcel Prevost, Raymonde Machard, Pierre de Coulevain, George Sand, etc. Un volum Lei 25.— Procurați-vă de la toate librăriile Meetingul aviatic de la Băneasa Pe aerodromul Băneasa a avut loc Miercuri după amiază un meeting aviatic. A participat un public foar­te numeros. Şi-au dat concursul cei mai buni piloţi din aviaţia militară. Meetingul a fost deschis prin sbo­­ruri de formaţie, executate de 9 a­­vioane de vânătoare, de o escadrilă de 5 avioane „Potez” de recunoaşte­re. A urmat apoi sborul de 5 avioane de bombardament de noapte, din care au fost lansate 5 paraşute. D. maior Jienescu, pe un avion „Focker” şi d. căpitan Tănăsescu, pe un avion „Devoitine” au executat o foarte reuşită exhibiţie de luptă aeriană. Au fost prezentate apoi cele două avioane de construcţie românească „S. E. T.” şi „I. A. R.”, primul de căpitanul Gogu Ştefănescu, iar se­cundul de plutonierul Manolescu. Au fost executate apoi acrobaţii in formaţie de către d-nii căp. Pantazi, plut. Manolescu şi plut. Ivanovici, Pe trei avionete „Messerschmidt“. La sfârșit, a fost prezentat avio­nul „România”, de către d. maior Burduloiu. Adunarea Asociaţiei generale a medicilor din România Eri a avut loc în sala palatului A­­sociaţiei generale a medicilor, adu­narea generală de fine de an. Au luat parte foarte mulţi medici din Bucureşti şi provincie. Adunarea a fost deschisă de d. dr. N. Gheorghiu, rectorul Universităţii din Capitală. După cuvântările d-lor dr. N. Gheorghiu, Ionescu-Brăila, av. Pe­­trovici şi Constantinescu Frunză, d. Popescu Buzău a citit darea de sea­mă a activităţii comitetului pe anul trecut, căruia i s’a dat cuvenita des­cărcare de gestiune. Adunarea a procedat apoi la ale­gerea unui comitet. Au fost aleşi: d. prof. dr. N. Gheorghiu, preşedinte, prof. dr. M. Ştefănescu-Galaţi, dr. Titu Gane, col. dr. N. Marinescu, confer. dr. P. Tomescu şi docent dr.­­ Marius Georgescu, vice-preşedinţi.­­ Director al Asociaţiei a fost ales d. dr. R. Tătaru. Secretari generali d-nii d­r Popescu Buzău și docent dr. S. Tovaru, casier d. dr.­ I. Cons­­tantinescu, bibliotecar s. sr. I. Ni-­­culescu, iar secretari de şedinţă d-nii dr. Axente­ Inacz, dr. C. Stancu, dr. Paul Gotcu și dr. Gischer. . Curiozităţi din lumea largă Un nou sport, — joc de pe do pe apă, pe bărci cu motor PE TAMISA Funcţionarii de poliţie, care au de supraveghiat Tamisa în portul Londrei, sunt oameni foarte vigu­­roşi şi înzestraţi cu un deosebit cu­raj. Ei se recrutează printre vete­ranii marinei de stat şi ai marinei comerciale. Au străbătut toate oceanele şi sunt în stare cu toţii să vâslească fără nici o oboseală opt ore în şir. Acum ei se servesc in special de bărci cu motor. Ei au ca misiune, între altele, să pună mâna pe hoţi şi contraban­dişti şi să prevină în măsura po­sibilităţii traficurile. Era un timp, când răi­făcătorii duceau o viaţă mi­nunată pe Tamisa. Dar ochiul’ po­liţiei a pus capăt acestui trai. Abia în 1792 negustorii din Londra, in lipsa unei poliţii oficia­le, s’au asociat pentru a cr’eia o po­liţie particulară. Ea le-a adus ser­vicii atât de mari, încât pierderile ce le sufereau de pe urma furturilor scăzură la 200 lire anual. Astăzi ele se cifrează la câteva mii de li­re, o sumă neînsemnată, dacă ne gândim la enorma circulaţie fluvia­lă şi la valoarea mărfurilor trans­portate. Recent nişte hoţi au furat în­­tr’o singură barcă mătăsuri şi blă­nuri în valoare de cinci sute lire. Dar e drept că un asemenea chi­lipir îl au mai rar. Podul dela Watterloo, are o parti­cularitate macabră: e puntea sinuci­derilor sau a încercărilor de sinu­cidere. De aceia comisia e extrem de vigilentă în acest punct. S’a in­stalat acolo un dormitor, cu tot materialul necesar pentru a aduce­­ simţiri pe cei înecaţi, precum şi o sene întreagă de „boreillotte“ cu a­­pa caldă, o cadă mare, un stoc de paturi de lână şi două costume complecte­ pentru bărbaţi şi femei. In această cameră mulţi nenorociţi au fost redaţi vieţei şi societăţii. O mare cantitate, care să poată fi culeasă cu cheltueli minime, ci mazărea trebuia să suporte trans­portul până la prelucrare în con­serve fără să se altereze. Din cor­coduşe şi cireşe pădureţe a cultivat prune şi cireşe de o mărime extra­ordinară şi de un gust minunat. A reuşit chiar să cultive prune fără sâmburi. Deşi pământul californian e mai apt pentru asemenea experiențe decât cel european, încercările n’ar strica. Actori cerşetori Doi actori din Budapesta, scoşi la pensie, au cerut municipiului din Budapesta autorizaţia de cerşetorie, având in vedere că nu pot trăi din suma derizorie ce li se oferă din fondul de pensii al actorilor. Acea­stă sumă e de 12 pensie lunar, circa trei sute lei. Municipiul a dat auto­rizația cuvenită. Prusie fără sâmburi Americanul Lutehr Burbeang des­crie într’o carte succesele sale ex­traordinare, obţinute prin cultiva­rea cu metode speciale a diferite­lor plante. Nu numai că a schimbat radical felul florilor, dar a culti­vat mazăre specială pentru conser­ve. Pentru aceasta nu era necesar numai ca mazărea să aibă o anu­mită mărime şi un gust, să se coa­că dintr’o dată în aceeaşi epocă . O sinucidere curioasă Profesorul de liceu Horac din Lemberg, în vârstă de 60 ani s-a si­nucis, deoarece nouă din elevii săi au căzut la examenul de bacalau­reat. Soseşte regina ! In localitatea Hatfield in Anglia s’a primit o telegramă, prin care se vesteşte fiului lordului Salisbury, că regina va sosi a doua zi cu per­sonalul la ora 13. Ştirea se răspândi în întregul o­­răşel, şi a doua zi la ora indicată, o mulţime îmbrăcată in straie de sărbătoare aştepta pe peronul gă­rii, spre a face o primire demnă suveranei. Tânărul lord aştepta şi el. Trenul sosi în gară, lordul se în­dreptă spre­ vagonul poştal unde luă în primire o cutiuţă. O puse în buzunar şi plecă spre decepţia pu­blicului. Iată acum şi lămurirea chestiu­­nei. Tânărul, un apicultor pasionat primise vestea că îi sosise o „regi­nă“ pentru stup, în urma cererei sale. Pe urnele omului-maimuţă Se anunţă din Indiile Neerlande­­ze că s’ar fi găsit mult căutatul om-maimuţă pe insula Sumatra. Indigenii districtului Roca au u­­cis recent un animal de sex feme­nin, un fel de maimuţă numită de indigeni Orang Pendog. Animalul, tânăr încă, are o mă­rime de 43 centimetri şi e acoperit pe cap cu păr cenuşiu. Pe trup nu are păr. Parte din savanţi cred că e un exemplar al omului, maimuţă, alţii sunt de părere că el face par­te dintr’un trib de indigeni dege­neraţi. Un primar nudist Primarul Ladames din Bilbao a fost destituit din postul său, deoa­rece ca nudist pasionat s’a scăldat într’un bazin, pe o piaţă publică in pielea goală în faţa unei mulţimi de spectatori. Prima injQttpoisissiiâ cas ra&kk&taj ia p­e st­rsâ pe mato* *“ I M M ciclete din Olffemburg Pagina 5-a Rockefeller junior împotriva prohibiţiei Fiul lui Rockefeller în vârstă de 59 ani, care a dăruit sume mari pen­tru propaganda prohibiţionistă s-a dezis de la această mişcare, solici­tând cele două partide politice să ceară suprimarea legei prohibiţiei. Prohibiţioniştii suferă o lovitură grea de pe urma acestei trădări. Un vultur răpeşte un copil In satul norvegian Ytrenandale un vultur s’a coborât în curtea unei ca­se şi a apucat în ghiare o fetiţă de patru ani, care se juca în curte. Vul­­turul a dispărut cu copilul în zbor. întreaga populaţie a satului a ur­mărit cu ochii pasărea răpitoare şi după nouă ore de căutare neîntre­ruptă a dat de cuibul ei. Copilașul răpit a fost găsit zăcând alături de cuib; în acest zbor periculos, s-a ales doar cu leziuni ușoare. Femei condamnate la moarte D-na Ziehm şi mama ei d-na La­­devig din Guben acuzate de asasi­narea a doi copii (nepoţi) vitregi au fost condamnate la moarte. Cetitorii îşi amintesc de acest caz, pe care l-am descris pe larg; mama şi bunica vitregă au dat foc casei în care au închis copiii. Unul din băeţi a putut fi salvat. Atunci fe­meile criminale sau otrăvit. Motivul acestor fapte bestiale era setea de avere, ele vroind să se pună in po­sesiunea banilor moşteniţi de copii de la prima lor mamă. Intoxicarea d-nei Maria Marghiloman D-na Maria Marghiloman, soţia defunctului Alex. Marghiloman, luând din greșală în doză prea ma­re, un medicament contra insom­niei, s-a intoxicat grav. Din apartamentul ce-l ocupă la Athenée Palace, a fost transporta­tă la sanatoriul „Saint Vincent de Paul“. In urma îngrijirilor ce i s‘au dat aci, a fost pusă în afară de pe­ricol, astfel că eri a putut părăsi sanatoriul si s‘a întors la locuința ei dela Athenée Palace. Două premii de câte 25.000 lei FONDUL IONEL N. ILIESCU, CLUJ Banca Iliescu S. A. ca administra­toare a fondului „Ionel N. Iliescu” publică concurs pentru acordarea a două premii în valoare de câte 25.000 lei fiecare. Solicitatorii tre­­buesc să întrunească următoarele condiţiuni: » 1. Premiul I de 25.000 lei se va acorda celui mai bine clasificat la diligenţă şi purtare dintre absol­venţii români ai şcoalei superioare de comerţ din Cluj, care s’a dedicat comerţului practic. 2. Premiul al doilea de 25.000 lei se va acorda acelui medic român, care a publicat în cursul anului 1931 cea mai bună lucrare despre maladiile de oase de felul „Pot”, de care a suferit defunctul în viaţă. Solicitatorii vor înainta cererile însoţite de dovezile cerute, direcţiu­nii băncii Iliescu S. A. din Cluj, pâ­nă la 20 iulie a. c. Se notează că premii de acest fel se acordă în fiecare an. Acordarea premiilor se va face de direcţiunea băncii care va cere avizul direcţiunei şcoalei superioare de comerţ din Cluj şi unei comisiu­­ni de medici.

Next