Dimineaţa, iunie 1932 (Anul 28, nr. 9134-9161)
1932-06-12 / nr. 9144
Duminică 12 Iunie 1932 Ultimii miniştrii se instalează La Comunicaţii Eri la ora 11 s’a făcut instalarea noului ministru titular al comunicaţiilor d. I. Gr. Perieţeanu. Solemnitatea instalărei s’a făcut în prezenţa funcţionarilor superiori ai ministerului şi directorilor Regiilor autonome. Personalul superior al ministerului a fost prezentat noului ministru de către d. G. Nicolau secretar general. CUVÂNTAREA D-LUI PERIEŢEANU D. I. GR. PERIEŢEANU a arătat că vine în fruntea acestui departament, numai cu gândul de a contribui la progresul acestui minister şi al instituţiilor pendinte de el, îşi exprimă nădejdea că va avea din partea personalului ministerului tot sprijinul necesar. Vom lucra a sfârşit d. ministru Perieţeanu, in limita strictă a legilor şi cu stricta lor aplicare. La urmă d. Perieţeanu s’a întreţinut cu toţi directorii ministerului şi ai regiilor autonome, cerând diverse explicaţiuni in legătură cu serviciile de cale ferată, poştă, etc. Au fost invitaţi la această solemnitate şi d-nii Nisipeanu şi D. V. Toni, preşedinţii asociaţiilor corpului didactic. CUVÂNTAREA D-LUI CONST. KIRIŢESCU D. Constantin Kiriţescu, în numele funcţionarilor ministerului, rosteşte o cuvântare, în care urează d-lui prof. Gusti, bun venit in fruntea ministerului instrucţiunii. Vorbeşte apoi despre situaţia grea a învăţământului, căruia i s’au cerut mereu jertfe şi economie şi constată că şcoala este astăzi atât de tulburată, încât însăşi esenţa funcţiunii didactice — educaţia care dă ordinea şi disciplina în stat — este grav ameninţată. D. Kiriţescu închee afirmând că noul ministru va găsi în slujbaşii instrucţiunii cele mai devotate elemente pentru tot ce se va face spre binele şcoalei. INSTALAREA D-LUI MINISTRU . D. GUSTY Este o mare cinste, pe care n’o pot aprecia îndeajuns, a veni în fruntea acestui minister după marele profesor şi cărturar N. Iorga. Şcoala este administraţie, concepţie şi raporturi vii cu reprezentanţii ei. Activitatea mea ştiinţifică de câteva decenii, precum şi conducerea diferitelor instituţii, în sânul cărora mă mândresc a fi lucrat, mi-au ascuţit simţul obiectivităţii şi mi-au desvoltat sentimentul şi răspunderea unei bune administraţii, pe care doresc să le pun cu toată râvna în serviciul acestui minister. Aceasta nu se va putea însă înfăptui decât prin contactul cotidian cu reprezentanţii învăţământului de toate grade ", care încorporează problema " şcoalei. Ei sunt exponenţii un:: ^ate experienţe, care trebuest cunoscută. De aceia imi propun să întreţin o legătură strânsă între minister şi toţi membri corpului didactic şi asociaţiile lor autorizate, având drept călăuză modelul de politică şcolară activă a clasicului Spiru Haret. Corpul didactic, îndeplinind o înaltă funcţie socială şi morală în viaţa de stat, este firesc ca membrii lui să stea pe acelaş picior de egalitate cu celelalte categorii de funcţionari publici. Concepţia mea despre şcoală şi problemele ei se întemeiază pe convingerea că această instituţie naţională trebue să fie adaptata intereselor superioare ale realităţii sociale, specific româneşti, şi puse de acord cu principiile ştiinţei şi culturi contemporane. Pentru viaţa de stat a României, una din cele mai importante probleme este desigur, pe lângă cea şcolară, problema culturală, oricât ■împrejurările grele economice şi financiare de astăzi ar lăsa in umbră astfel de preocupări. Unificarea sufletească a Românilor, cari au trăit sub influenţa a trei culturi străine : rusă, germană şi ungară; crearea temeliei sufleteşti a oricărei reforme economice şi sociale durabile, în sfârşit pregătirea unei democraţii reale şi a unei vieţi publice sănătoase prin înălţarea spirituală a cetăţenilor, iată unele din rezultatele practice ale problemei culturale. Cel dintâi care a înţeles cu o profundă intuiţie de bărbat de stat valoarea naţională a culturii a fost A. S. R. Principele Moştenitor, astăzi M. S. Regele Carol II. Cultura populară şi creaţiile superioare spirituale, ştiinţifice şi artistice, sunt cele două domenii in care iniţiativa M. S. Regelui Carol II, a fost şi rămâne programatică prin aşezămintele pe cari le-a creiat din care amintesc numai două : cea mai veche, Casa Culturii Poporului, şi cea mai nouă Institutul de Cercetări Experimentale din Cluj. Şcoala, cultura populară şi creaţia, iată rosturile adânci şi egal îndreptăţite ale Ministerului, menit a deveni cu vremea un Minister al culturii naţionale. Pentru pregătirea acestor înfăptuiri fac un călduros apel la colaborarea însufleţită a tuturor forţelor vii ce se întâlnesc în sânul corpului didactic şi la concursul luminat şi devotat al funcţionarilor acestui minister. Deşi fac parte dintr’uun guvern, tranzitoriu cu un scop mărginit şi precis, nu mă pot opri sa-mi exprim încrederea desăvârşita în marele posibilităţi de realizare ale viitorului Căci, scopurile aratate mai sus ale ministerului sunt permanente, oricât ar fi de trecător un ministru. După terminarea solemnităţii, d. ministru Gusti, condus de d. Kiriţescu, a vizitat toate serviciile ministerului. La Domenii Eri la ora 10 s’a făcut instalarea d-lui Voicu Niţescu, ministrul agriculturii şi domeniilor, cum şi a d-lor subsecretari de stat la acest departament M. Ghelmegeanu şi M. Şerban. D. V. Potârcă, care a condus departamentul domeniilor dela constituirea guvernului Vaida, a făcut prezentările şi a rostit o cuvântare uvând bună venire d-lui Voicu Niţescu. A răspuns d. Voicu Niţescu spunând că îşi va îndeplini misiunea ce i s’a încredinţat cu toată dragostea. Programul de activitate îl va alcătui guvernul de după alegeri. Deocamdată, a spus d. Voicu Niţescu, voi respecta opera începută de predecesorii mei. Din partea funcţionarilor a luat cuvântul d. N. Dăscălescu, directorul general al contabilităţii. ★ D. Frianu a fost numit secretar general prin delegaţie la ministerul agriculturii. La Muncă şi sănătate dii dimineaţă la ora 9 jumătate, a avut loc, la ministerul muncii, instalarea noului titular al acestui departament, d. D. R. IOANIŢESCU. In cabinetul ministerial unde s’au întrunit toţi funcţionarii superiori ai ministerului, d. prof. dr. CANTACUZINO, fostul ministru al muncii şi sănătăţii, adresându-se celor prezenţi a spus următoarele : CUVÂNTAREA D-LUI DR. CANTACUZINO Dată fiind specialitatea d-lui D. R. Ioaniţescu în chestiunile sociale, am siguranţa că departamentul muncii va fi condus in sensul şi spiritul pe care-l impun vremurile de astăzi. Cu sprijinul şi colaborarea corpului funcţionăresc care e însufleţit de un admirabil spirit de abnegaţie, socotesc că ministerul va fi îndreptat spre progresul social real, având in mine oricând—în limita puterilor mele — o colaborare prietenească. MULŢUMIRI PENTRU FOŞTII DEMNITARI D. inginer STAVRI CUNESCU, directorul general al muncii, a mulţumit d-lui profesor Cantacuzino, pentru tot ceia ce a realizat în domeniul muncii şi pentru dispoziţia sufletească pe care a adus-o în minister. Deasemenea d-sa mulţumeşte şi d-lui dr. Banu, fost secretar general, pentru înţelegerea şi punctualitatea cu care a făcut întotdeauna faţă importantei însărcinări ce a avut în angrenajul statului. D-lui D. R. Ioaniţescu, îi mulţumesc că a dat, în opoziţie, tot sprijinul acestui departament. DISCURSUL D-LUI D. R. IOANIŢESCU D. D. R. IOANIŢESCU, noul ministru, declară că se simte jenat, reluând, departamentul condus până acum de savantul profesor Cantacuzino. Ministerul muncii, care este un organ de revendicare a tuturor breslelor profesionale, trebue să fie un contact permanent cu reprezentanții reali ai muncitorimii. De aceea fac apel aci, adresându-mă partidului social-democrat, care trebue să se considere aci ca la el acasă, să ne dea tot sprijinul pentru realizarea unei legislații sociale cât mai perfecte. Ministerul muncii, socotesc eu, trebue să fie executorul dorinţelor şi revendicărilor partidului social-democrat. De aceea sper că apelul meu va fi primit atât de partidul socialdemocrat cât şi de toate breslele profesionale. O lege de organizare a meseriilor, se impune urgent. E dorinţa mea şi sper s-o realizez. De asemenea trebue acordată o deosebită atenţie micii industrii care reprezintă ca valoare economică cel puţin valoarea marei industrii, având pe deasupra marele avantagiu al caracterului de românizare a oraşului. Deasemenea funcţionarii comerciali, cari au de revendicat o strictă aplicare a orariului şi a legii repauzului duminical, chestiuni care formează obiect de tranzacţie electorală, vor găsi în mine un sprijinitor real. Asigurările sociale care nu mai pot fiinţa în situaţia de astăzi, vor face de asemenea obiectul nostru de preocupare, întrucât începutul făcut de d. profesor Cantacuzino printr’o unificare parţială, trebue să se transforme intr’o unificare generală pe tot cuprinsul ţării. Pentru toate aceste realizări, am însă nevoe şi de sprijinul dv., rugându-vă să vărsaţi în întreaga dv. activitate o fărâmă din sufletul dv. pentru cei mulţi şi umili, cari aşteaptă un tratament mai bun, având în noi o speranţă şi o nădejde. PREZENTAREA D-LUI COLTOR Prezentând pe d. subsecretar de stat al sănătăţii, Coltor, d. D. R. Ioaniţescu spune că personalităţi ca d. Coltor se pot număra pe degete. Om de vastă cultură, de profundă bunătate creştinească şi de adâncă înţelegere a suferinţelor celor mulţi, va constitui spiritus rector atunci când am putea greşi sau când am fi alături de dreptate şi adevăr. El va fi pentru noi o frână în toate acţiunile noastre. CUVÂNTAREA D-LUI COLTOR D. subsecretar de stat al sănătăţii COLTOR, spune : Socotim că vom face toate eforturile spre a continua opera celui mai indicat fost ministru al dv. Alegerile odată trecute, d. D. R. Ioaniţescu va rămâne. D-sa va avea de egalat marele nume pe care-l lăsaţi, dar va avea să înfrunte şi marea mizerie despre care dv. nu purtaţi vina. Dv. aţi oprit în loc talazurile. Această mondială criză ne va face să simţim nu onoarea ci răspunderea neajunsurilor demnităţilor ce ocupăm Venim fără program, însă cu suflet. Şi inimă cu inimă să încercăm a da maximum de bine şi ajutor pentru marea mulţime a descurajaţilor. Apoi actualii şi foştii miniştri au trecut in localul ministerului sănătăţii, din calea Griviţei, unde a avut de asemenea loc solemnitatea prezentării. MIZERIA SANITARĂ D. prof. DR. CANTACUZINO atrage atenţia noului titular asupra stării mizere in care se află sănătatea publică. E suficient — spune d-sa — să vă comunic că spitalele din judeţul Orhei au fost închise, din lipsă de fonduri iar în acest judeţ şi în jud. Lăpuşna tifosul exantematic face ravagii. Deasemenea campania de combatere a malariei a fost întreruptă din cauza lipsei de fonduri. Aveţi însă marea şansă de a conta pe un corp medical select, care a dat dovadă de un spirit de abnegaţie inegalat. D. IOANIŢESCU spune că guvernul are o obligaţie morală de a achita salariile funcţionarilor publici, lucru pe care îl va face. Contează mai ales la ministerul sănătăţii pe spiritul de sacrificiu al protipendadei corpului medical. Promite d-lui ministru Cantacuzino că-l va deranja ori de câte ori interesele sănătăţii publice o vor cere, pentru a cere sfatul său competent şi util. D. subsecretar de stat COLTOR promite că va face tot ce-i va sta în putinţă pentru realizarea unui maximum de bine, în interesul instituţiei şi al ţării. la ministerul sănătăţii Programul noului ministru al instrucţiei publice Cuvântarea d-lui D. Gusti la instalarea d-sale dii dimineaţă la orele 11 s’a făcut instalarea noului ministru al instrucţiunii şi cultelor, d. prof. D. Gusti. In cabinetul ministerial au fost convocaţi toţi directorii şi inspectorii generali, precum şi ceilalţi funcţionari superiori, cari au fost prezentaţi noului ministru de d. Const. Kiriţescu, secretar general prin delegaţie. ^ v" \ ■ a t t v V -I fc. e, L ' Citiţi Juvenil Literar” Schimbul depozitelor de aur in Chili SANTIAGO DE CHILI. 10 (Rador). — Guvernul revoluţionar !a decretat schimbul depozitelor de aur aflate la bănci în monetă curentă. Moneta va fi garantată prin sumele corespunzătoare în aur, depuse la Banca Statului. dimineața Un incendiu violent la Cleveland Din New York se anunță că unul din cele mai mari hoteluri din Cleveland a fost nimicit de un violon incendiu. Au murit 6 persoane, iar vreo 20 au fost internate în spital, având grave arsuri. Reducerea salariilor in BERLIN, 9 (Rador). — Pentru echilibrarea bugetului guvernul Prusiei a decis o reducere de 5 la sută a tuturor salariilor funcţionarilor statului, sub rezerva plăţii ulterioare. De asemenea guvernul din Prusia a mai introdus şi o taxă asupra vitelor tăiate precum şi o serie de economii. Astfel bugetul Prusiei apare perfect echilibrat. Guvernul sovietic nemulţumit de guvernul ucrainian RIGA, 10 (Da.iub). — Biroul politic al partidului comunist a ordonat nouă alegeri în organizaţiile locale ale partidului comunist din Ucraina, fiindcă a găsit că actuala conducere a organizaţiunilor locale are în sânul ei un mare număr de elemente opoziţioniste, ceea ce a avut ca urmare eşecul însămânţării de primăvară în Ucraina. Totodată guvernul Uniunii sovietice este foarte nemulţumit de guvernul ucrainean sovietic, tot din cauza eşecului însămânţării. După ultimele calcule pe ziua de 25 Mai, nu s’a însămânțat în Ucraina decât 50 la sută din suprafața prevăzută. COLECŢIA DELAFRAS a Editurii „CUGETAREA“ care conţine lucrări alese din autori cu reputaţie mondială, precum: Victor Hugo, Emile Zola, Anatole France, George Onet, Pierre Loti, Claude Farrère, Maurice Dekobra, Marcel Prevost, Raymonde Machard, Pierre de Coulevain, George Sand, etc. Un volum Lei 25.— Procurați-vă de la toate librăriile Meetingul aviatic de la Băneasa Pe aerodromul Băneasa a avut loc Miercuri după amiază un meeting aviatic. A participat un public foarte numeros. Şi-au dat concursul cei mai buni piloţi din aviaţia militară. Meetingul a fost deschis prin sboruri de formaţie, executate de 9 avioane de vânătoare, de o escadrilă de 5 avioane „Potez” de recunoaştere. A urmat apoi sborul de 5 avioane de bombardament de noapte, din care au fost lansate 5 paraşute. D. maior Jienescu, pe un avion „Focker” şi d. căpitan Tănăsescu, pe un avion „Devoitine” au executat o foarte reuşită exhibiţie de luptă aeriană. Au fost prezentate apoi cele două avioane de construcţie românească „S. E. T.” şi „I. A. R.”, primul de căpitanul Gogu Ştefănescu, iar secundul de plutonierul Manolescu. Au fost executate apoi acrobaţii in formaţie de către d-nii căp. Pantazi, plut. Manolescu şi plut. Ivanovici, Pe trei avionete „Messerschmidt“. La sfârșit, a fost prezentat avionul „România”, de către d. maior Burduloiu. Adunarea Asociaţiei generale a medicilor din România Eri a avut loc în sala palatului Asociaţiei generale a medicilor, adunarea generală de fine de an. Au luat parte foarte mulţi medici din Bucureşti şi provincie. Adunarea a fost deschisă de d. dr. N. Gheorghiu, rectorul Universităţii din Capitală. După cuvântările d-lor dr. N. Gheorghiu, Ionescu-Brăila, av. Petrovici şi Constantinescu Frunză, d. Popescu Buzău a citit darea de seamă a activităţii comitetului pe anul trecut, căruia i s’a dat cuvenita descărcare de gestiune. Adunarea a procedat apoi la alegerea unui comitet. Au fost aleşi: d. prof. dr. N. Gheorghiu, preşedinte, prof. dr. M. Ştefănescu-Galaţi, dr. Titu Gane, col. dr. N. Marinescu, confer. dr. P. Tomescu şi docent dr. Marius Georgescu, vice-preşedinţi. Director al Asociaţiei a fost ales d. dr. R. Tătaru. Secretari generali d-nii dr Popescu Buzău și docent dr. S. Tovaru, casier d. dr. I. Constantinescu, bibliotecar s. sr. I. Ni-culescu, iar secretari de şedinţă d-nii dr. Axente Inacz, dr. C. Stancu, dr. Paul Gotcu și dr. Gischer. . Curiozităţi din lumea largă Un nou sport, — joc de pe do pe apă, pe bărci cu motor PE TAMISA Funcţionarii de poliţie, care au de supraveghiat Tamisa în portul Londrei, sunt oameni foarte viguroşi şi înzestraţi cu un deosebit curaj. Ei se recrutează printre veteranii marinei de stat şi ai marinei comerciale. Au străbătut toate oceanele şi sunt în stare cu toţii să vâslească fără nici o oboseală opt ore în şir. Acum ei se servesc in special de bărci cu motor. Ei au ca misiune, între altele, să pună mâna pe hoţi şi contrabandişti şi să prevină în măsura posibilităţii traficurile. Era un timp, când răifăcătorii duceau o viaţă minunată pe Tamisa. Dar ochiul’ poliţiei a pus capăt acestui trai. Abia în 1792 negustorii din Londra, in lipsa unei poliţii oficiale, s’au asociat pentru a cr’eia o poliţie particulară. Ea le-a adus servicii atât de mari, încât pierderile ce le sufereau de pe urma furturilor scăzură la 200 lire anual. Astăzi ele se cifrează la câteva mii de lire, o sumă neînsemnată, dacă ne gândim la enorma circulaţie fluvială şi la valoarea mărfurilor transportate. Recent nişte hoţi au furat într’o singură barcă mătăsuri şi blănuri în valoare de cinci sute lire. Dar e drept că un asemenea chilipir îl au mai rar. Podul dela Watterloo, are o particularitate macabră: e puntea sinuciderilor sau a încercărilor de sinucidere. De aceia comisia e extrem de vigilentă în acest punct. S’a instalat acolo un dormitor, cu tot materialul necesar pentru a aduce simţiri pe cei înecaţi, precum şi o sene întreagă de „boreillotte“ cu apa caldă, o cadă mare, un stoc de paturi de lână şi două costume complecte pentru bărbaţi şi femei. In această cameră mulţi nenorociţi au fost redaţi vieţei şi societăţii. O mare cantitate, care să poată fi culeasă cu cheltueli minime, ci mazărea trebuia să suporte transportul până la prelucrare în conserve fără să se altereze. Din corcoduşe şi cireşe pădureţe a cultivat prune şi cireşe de o mărime extraordinară şi de un gust minunat. A reuşit chiar să cultive prune fără sâmburi. Deşi pământul californian e mai apt pentru asemenea experiențe decât cel european, încercările n’ar strica. Actori cerşetori Doi actori din Budapesta, scoşi la pensie, au cerut municipiului din Budapesta autorizaţia de cerşetorie, având in vedere că nu pot trăi din suma derizorie ce li se oferă din fondul de pensii al actorilor. Această sumă e de 12 pensie lunar, circa trei sute lei. Municipiul a dat autorizația cuvenită. Prusie fără sâmburi Americanul Lutehr Burbeang descrie într’o carte succesele sale extraordinare, obţinute prin cultivarea cu metode speciale a diferitelor plante. Nu numai că a schimbat radical felul florilor, dar a cultivat mazăre specială pentru conserve. Pentru aceasta nu era necesar numai ca mazărea să aibă o anumită mărime şi un gust, să se coacă dintr’o dată în aceeaşi epocă . O sinucidere curioasă Profesorul de liceu Horac din Lemberg, în vârstă de 60 ani s-a sinucis, deoarece nouă din elevii săi au căzut la examenul de bacalaureat. Soseşte regina ! In localitatea Hatfield in Anglia s’a primit o telegramă, prin care se vesteşte fiului lordului Salisbury, că regina va sosi a doua zi cu personalul la ora 13. Ştirea se răspândi în întregul orăşel, şi a doua zi la ora indicată, o mulţime îmbrăcată in straie de sărbătoare aştepta pe peronul gării, spre a face o primire demnă suveranei. Tânărul lord aştepta şi el. Trenul sosi în gară, lordul se îndreptă spre vagonul poştal unde luă în primire o cutiuţă. O puse în buzunar şi plecă spre decepţia publicului. Iată acum şi lămurirea chestiunei. Tânărul, un apicultor pasionat primise vestea că îi sosise o „regină“ pentru stup, în urma cererei sale. Pe urnele omului-maimuţă Se anunţă din Indiile Neerlandeze că s’ar fi găsit mult căutatul om-maimuţă pe insula Sumatra. Indigenii districtului Roca au ucis recent un animal de sex femenin, un fel de maimuţă numită de indigeni Orang Pendog. Animalul, tânăr încă, are o mărime de 43 centimetri şi e acoperit pe cap cu păr cenuşiu. Pe trup nu are păr. Parte din savanţi cred că e un exemplar al omului, maimuţă, alţii sunt de părere că el face parte dintr’un trib de indigeni degeneraţi. Un primar nudist Primarul Ladames din Bilbao a fost destituit din postul său, deoarece ca nudist pasionat s’a scăldat într’un bazin, pe o piaţă publică in pielea goală în faţa unei mulţimi de spectatori. Prima injQttpoisissiiâ cas ra&kk&taj ia pe strsâ pe mato* *“ I M M ciclete din Olffemburg Pagina 5-a Rockefeller junior împotriva prohibiţiei Fiul lui Rockefeller în vârstă de 59 ani, care a dăruit sume mari pentru propaganda prohibiţionistă s-a dezis de la această mişcare, solicitând cele două partide politice să ceară suprimarea legei prohibiţiei. Prohibiţioniştii suferă o lovitură grea de pe urma acestei trădări. Un vultur răpeşte un copil In satul norvegian Ytrenandale un vultur s’a coborât în curtea unei case şi a apucat în ghiare o fetiţă de patru ani, care se juca în curte. Vulturul a dispărut cu copilul în zbor. întreaga populaţie a satului a urmărit cu ochii pasărea răpitoare şi după nouă ore de căutare neîntreruptă a dat de cuibul ei. Copilașul răpit a fost găsit zăcând alături de cuib; în acest zbor periculos, s-a ales doar cu leziuni ușoare. Femei condamnate la moarte D-na Ziehm şi mama ei d-na Ladevig din Guben acuzate de asasinarea a doi copii (nepoţi) vitregi au fost condamnate la moarte. Cetitorii îşi amintesc de acest caz, pe care l-am descris pe larg; mama şi bunica vitregă au dat foc casei în care au închis copiii. Unul din băeţi a putut fi salvat. Atunci femeile criminale sau otrăvit. Motivul acestor fapte bestiale era setea de avere, ele vroind să se pună in posesiunea banilor moşteniţi de copii de la prima lor mamă. Intoxicarea d-nei Maria Marghiloman D-na Maria Marghiloman, soţia defunctului Alex. Marghiloman, luând din greșală în doză prea mare, un medicament contra insomniei, s-a intoxicat grav. Din apartamentul ce-l ocupă la Athenée Palace, a fost transportată la sanatoriul „Saint Vincent de Paul“. In urma îngrijirilor ce i s‘au dat aci, a fost pusă în afară de pericol, astfel că eri a putut părăsi sanatoriul si s‘a întors la locuința ei dela Athenée Palace. Două premii de câte 25.000 lei FONDUL IONEL N. ILIESCU, CLUJ Banca Iliescu S. A. ca administratoare a fondului „Ionel N. Iliescu” publică concurs pentru acordarea a două premii în valoare de câte 25.000 lei fiecare. Solicitatorii trebuesc să întrunească următoarele condiţiuni: » 1. Premiul I de 25.000 lei se va acorda celui mai bine clasificat la diligenţă şi purtare dintre absolvenţii români ai şcoalei superioare de comerţ din Cluj, care s’a dedicat comerţului practic. 2. Premiul al doilea de 25.000 lei se va acorda acelui medic român, care a publicat în cursul anului 1931 cea mai bună lucrare despre maladiile de oase de felul „Pot”, de care a suferit defunctul în viaţă. Solicitatorii vor înainta cererile însoţite de dovezile cerute, direcţiunii băncii Iliescu S. A. din Cluj, până la 20 iulie a. c. Se notează că premii de acest fel se acordă în fiecare an. Acordarea premiilor se va face de direcţiunea băncii care va cere avizul direcţiunei şcoalei superioare de comerţ din Cluj şi unei comisiuni de medici.