Dimineaţa, iulie 1932 (Anul 28, nr. 9162-9192)
1932-07-01 / nr. 9162
Anul 28 Mg. 9162 INSECTELE CU ilBUOTECA„ASTR/( SIBIU “pagina Fondată în 1994 rî? CONST MILLE13 Lel I București, Str. Const. Miile 7-HSărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-83. Direcția: 3-2474. Adiția: 3-2473 Provincia: 3-10bo încordare la Lausanne Anglia şi Franţa resping punctul de vedere german.Ultimele sforţări pentru un acord LAUSANNE, 29 (Rador).—Agenţia Havas anunţă: D. l Berriot a expus, în întrevederea de aseară cu d-nii MacDonald şi von Papen, teza franceză următoare: Germania datoreşte reparaţiuni şi recunoaşte această obligaţie. Franţa păstrează titlul creanţei sale, dar acceptă să-l folosească cu înţelegere. Germania poate plăti normal în numerar sau poate acorda avantagii economice, cum ar fi de pildă la importul de vinuri, de minereuri şi de alte produse franceze. Germania îşi poate micşora aceste sarcini, dacă prin sporirea securităţii Franţei şi prin garanţia unei păci efective, va permite Franţei să-şi uşureze cheltuelile militare, Reichul contribuind astfel la restabilirea încrederei în Europa, indispensabilă pentru a învinge criza economică. Este evident că această atitudine generoasă a Franţei implică din partea Germaniei o bună credinţă egală şi înţelegerea interesului general. ATITUDINEA DARZA A GERMANIEI Conversaţiunile de eri n’au permis însă, din nefericire, nici o iluzie în această privinţă. Cancelarul Reichului a declarat că sata putea angaja să plătească o sumă forfetară sub rezerva unor anumite condiţiuni între cari figurează reducerea armamentelor franceze la nivelul armamentelor Germaniei şi o devaluare a monezilor, rezervele Franţei suportând toată paguba unei astfel de operaţiuni. In schimb, Germania ar anunţa, fără alt angajament, intenţiile ei pacifice. MACDONALD DE PARTEA FRANŢEI D. MacDonald n’a şovăit să declare inadmisibile aceste propuneri, mai înainte chiar ca miniştrii francezi să fi luat cuvântul pentru a le respinge. Aceste pretenţii ale Germaniei fac dificilă continuarea unor negocieri în care Franţa a dovedit bun simţ, măsură şi spirit de conciliere. S’a amânat şedinţa de azi LAUSANNE, 29. (Rador). — Întrevederea de aseară între d-nii Macdonald, Herriot, von Papen şi miniştrii de finanţe ai celor trei puteri, a durat trei ore şi jumătate. întrucât nu s’a putut ajunge la un rezultat satsfăcător, s’a decis amânarea întâlnirii franco-germane prevăzută pentru azi. lul Bergery, reprezentantul tendinţelor de stânga, care aducea unele critici acţiunei diplomatice franceze la Geneva şi Lausanne şi cerea să se organizeze un contact mai strâns între grupul radical-socialist şi delegaţia franceză. Cealaltă teză, susţinută de deputatul Fribourg, tindea să acorde mână liberă d-lui Herriot. II. Fribourg a stăruit în sensul că nu de a vota o moţiune care ar părea că voeşte să impună şefului guvernului anumite directive producându-se şi alte intervenţiuni, şi ţinând seama de divergenţele ivite, d. Franşois Albert, preşedintele grupului radical-socialist, a propus o ordine de zi pură şi simplă, care a fost adoptată, şi de un factor important pentru viitoarea desfăşurare a economiei naţionale engleze. La sfârşitul anului 1931, Germania contractase faţă de băncile, industriaşii şi creditori particulari din Anglia, datorii pe termen scurt de peste un miliard de mărci aur, în afară de trei miliarde şi un sfert de mărci aur faţă de Statele Unite (1.629 milioane), Olanda (336 milioane), Elveţia (581 milioane), Suedia (101 milioane), etc. şi din cari nu-i revin Franţei decât 297 de milioane. In afară de acestea, Anglia mai are de recuperat de la Germania credite particulare pe termen lung, evaluate la 346 milioane mărci aur, credite care înglobează în total suma de trei miliarde jumătate, Statele Unite singure având de încasat 2.239.000.000In ce priveşte Franţa ea nu are nici un fel de asemenea credite pe termen lung plasate în Germania. Credem că aceste cifre foarte elocvente explică şi justifică nepotrivirea dintre punctele de vedere ale diferitelor ţări faţă de problema reparaţiilor. Cu atât mai mult cu cât dispoziţiunile planului Young răstoarnă cu totul situaţia în ce priveşte sumele pe care diversele puteri creditoare urmau să le încaseze de la Germania in contul reparaţiilor. In fruntea acestor tari ca principală interesată pentru menţinerea si plata reparaţiilor, se găseşte Franţa cu un sold substantial de 359,5 milioane mărci aur pe un termen de 37 de ani câtă vreme soldul substanţial al Angliei nu era decât de 66,9 milioane. SITUAŢIA SE COMPLICA DIN NOU Este evident că în această situaţie Anglia era cea mai chemată să încerce mijlocirea între Franţa şi Germania, fiind interesată din toate punctele de vedere în chestiunea discutată, putând însă în acelaş timp să se arate preocupată mai ales de interesele generale cari urmăresc refacerea economică şi financiară a Europei. Călăuzit de aceste puncte de vedere, d. MacDonald a propus Marii delegaţiunii franceze un compromis în sensul de a se crea un fond comun al ţărilor europene, din care s-ar plăti restul creanţelor americane faţă de statele debitoare europene, după ce se va fi ajuns la regularea chestiunii datoriilor de război. Până azi dimineaţă d. Herriot nu s’a pronunţat în mod definitiv, dacă acceptă sau nu compromisul propus de către d. MacDonald. După întoarcerea sa de la Berlin, cancelarul von Papen, urmând intervenţia partidelor naţionaliste din Germania, a venit cu noui propuneri care îngreuiază mult situaţia şi sunt în flagrantă contrazicere chiar şi cu punctul de vedere al d-lui MacDonald. De aceia situaţia s’a complicat din nou. L. P. Nasta Aceasta din urmă teză a triumfat, grupul radical-socialist să se abţidupă ce d. Fribourg a atras atenţia colegilor săi asupra necesităţii de a se lăsa complectă libertate de acţiune guvernului, faţă de dificultatea şi complexitatea negocierilor în curs şi a amintit precedentul conferinţei din Cannes, unde Briand, dezavuat de majoritate, a demisionat. v. mutului lausanne, — vedere generală Ultima sforţare pentru evitarea rupturei LAUSANNE, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ anunţă: O ultimă sforţare se va face azi la Lausanne pentru a apropia punctele de vedere francez şi german, între cari conversaţiunile de em au arătat că există divergenţe simţitoare. Şedinţa franco-germaană prevăzută pentru azi dimineaţă şi la care trebuiau să participe toți membrii celor două delegaţiuni, a fost amânată. Convorbiri particulare se vor desfăşura însă între d-nii Herriot, von Papen şi Krosigk. O consfătuire a reprezentanţilor puterilor invitante se va întruni după amiază, sub preşedinţia d-lui MacDonald,pentru a examina situaţia. D. Herriot va pleca astă seară la Geneva. D-sa are intenţia să plece joi la Paris. Grupul radical-socialist şi tratativele voturi s’a adoptat o rezoluţie care comportă încredere în delegaţia franceză la Lausanne. In cursul discuţiei s’au înfruntat erile din Lausanne. Cu 88 contra 22 două teze. Una susţinută de deputa-PARIS. 29 (Rador). — Grupul radical-socialist din Cameră s’a întrunit aseară pentru a examina atitudinea adoptată de guvern la negoci Mediaţiunea Angliei ■' ' ——1 I — — Se mai poate nădăjdui într’un acord ? După toate probabilităţile, azi se va decide, în conferinţa din Lausanne, chestiunea reparaţiilor. Ori se va ajunge la o apropiere între punctele de vedere francez şi german şi se va da o soluţie definitivă acestei probleme, care apasă economia mondială de atâţia ani de zile, sau soluţionarea ei va fi amânată până după alegerile prezidenţiale din Statele Unite, încredinţându-se unor comisiuni speciale să găsească, până în Noémime, o formulă pe care să o accepte toţi cei interesaţi. MEMORIUL FRANŢEI încă de Luni, de când d. Herriot s‘a întors de la Paris, cu noui îndrumări din partea consiliului de miniştri al Franţei, delegaţiunea de la Lausanne a redactat un memoriuIn acest memoriu Franţa răspunde memoriului prezentat Vinerea trecută de către cancelarul von Papen şi în care acesta preciza atitudinea Germaniei în chestiunea reparaţiilor. Textul memoriului francez a fost comunicat încă ori primului ministru englez MacDonald. Cancelarul german a arătat în memoriul său, că Reichul nu mai este în stare să plătească nici un fel de reparaţiuni, nici acum nici mai târziu, din cauza situaţiei excepţional de grave, creiata de generalizarea crizei economice. Germania este dispusă însă să aducă anume sacrificii în colaborarea generală pentru refacerea economică a Europei şi apoi a lumii întregi. Aceste compensaţiuni ar fi: o contribuţie la Casa comună a ţărilor europene pentru garantarea valutelor primejduite; convenţii comerciale cu tarife vamale avantagioase pentru vecinii Germaniei; noui carteluri industriale cu Franţa, etc. La acestea d. Herriot — după ce constată în memoriul său că primele tratative directe cu derogatiunea germană au produs o impresie favorabilă — revine asupra obligatiunei de a se impune Germaniei plata reparatiunilor pentru două motive : în primul rând din motive de ordin moral pentru ca Germania să nu uite că este stat învins, iar, în al doilea rând, din motive de ordin financiar şi economic. In ce priveşte motivele de ordin economic şi financiar, d. Heriot se referă, în memoriul său, la concluziile experţilor financiari internaţionali de la Bâle. In aceste concluziuni experţii recunosc că îndată ce va trece criza actuală, Reichul, pe măsură ce va reveni la prosperitate, va regăsi şi posibilităţi noui de care trebue să ţie seama or cine nu doreşte să asigure Germaniei în viitor o situaţie cu totul privilegiată în economia mondială. Ţinând seama de această premiză, Franţa este de părere că, in orice împrejurări Germania trebue să acopere datoriile contrac' 4«*« 4- ~~J.-I iuiv unu iava uu vwuaiyi uc wane ■ creditorii Reichului, asigurând în a- acelaş timp şi un sold substantial, care să servească la regularea oricăror conturi eventuale şi cari depind de atitudinea pe care o vor adopta Statele Unite cu prilejul reigleraentării datoriilor de război. Franţa mai declară în mod hotărît că nu admite să se amestece în discuţie chestiuni de ordin politic şi nici să se încerce legarea reparaţiilor de problema dezarmării. MEDIAŢIUNEA ENGLEZA Având în vedere această divergenţă fundamentală de păreri şi atitudini între Franţa şi Germania, divergenţă care nu au putut fi înlăturate prin tratative directe, d. Mac-Donald, preşedintele conferinţei din Lausanne, încearcă o mediaţiune între cele două ţări. Primul ministru englez a putut să încerce acest lucru, având in vedere că încă înainte de începerea conferinţei din Lausanne a realizat un acord cu guvernul francez, asupra metodelor ce trebuesc urmate pentru soluţionarea problemei reparaţiilor. In fond însă, Anglia a rămas partizană convinsă a principiului de suprimare a reparaţiilor, stăruind însă în acelaş timp pentru un compromis, care să impue Reichului obligaţiunea unor anume compensaţiuni, servind pentru planul de refacere economică şi financiară a Europei. DATORIILE PARTICULARE ALE GERMANIEI Pe cât se pare, între altele, ati Itudinea Angliei a fost determinată D. von PAPEN I PE STR. SF. ANDREI Vineri 1 Iulie 1932 Săpunul de dinți superior Germania pentru reducerea dobânzilor datoriilor BERLIN, 29. (Rador). — Agenţia ,,Wolffbuero“ publică comunicatul următor: In presa străină se afirma din nou că, în propunerile germane făcute conferinţei din Lausanne, ar figura şi reducerea creanţelor private străine la preţurile scăzute ale pirefurilor, cu alte cuvinte, că"germania ar cere o reducere a capitalului împrumutat de particularii străini. Din sursă competentă aflăm că această afirmaţie este inexactă. Adevărat este numai că, în conversaţiunile dintre debitorii germani şi creditorii străini, s’a cerut o reducere a dobânzilor, cerere exprimată de altfel încă în timpul lucrărilor comitetului de expereţi din Basel. Apele Siretului fac ravagii Poduri şi linii ferate distruse O telegramă a şefului staţiei Sagna de pe linia Roman-Buhăeşti anunţă că azi noapte apele Siretului, la podul Siret de lângă Sagna sunt în creştere continuă. Ele au ajuns la înălţime de şapte metri, cu 4 metri peste normal. Malurile au fost mâncate de ape şi continuă să se surpe. Podul este însă în afară de orice primejdie. In schimb, la podul peste râul Sagna, apele descresc, după ce au distrus complect apărătoarele de traverse şi au năruit pământul pe o porţiune de 3 metri înălţime şi 6 metri lungime. Se lucrează intens la consolidarea terenului cu blocuri de piatră pentru preîntâmpinarea de nouă inundaţii. Apele au adâncit albia cu aproape 2 metri, iar podul de la kilometrul 61,353 a fost distrus. CE LINII AU FOST RESTABILITE Circulaţia a fost restabilită pe următoarele linii:, Odobeşti-Cucueţi, Cornăţel-Vurpăr (din Ardeal), Iaşi-Nicolina, Paşcani-Vereşti, Dolhasca-Făticeni, Vasile Lupu-Bălţi, Comrat,Iorgava, Bacău- P.Neamţ, Paşcani-Cucuteni, Iaşi-Buhăeşti şi Făurei-Cereşi. LINII ÎNCHISE PENTRU ÎNTREGUL TRAFIC Au rămas închise pentru întregul trafic liniile: vama Moldoviţa-Herăstrău, Bănila pe Siret-Cosciuia (Bucovina), Crasna-Huşi, Socola- Vasile Lupu, Podul Iloaei-Hărlau, Roman-Buhăeşti, Iaşi-Bârlad, Iaşi- Paşcani intre Iaşi şi Cucuteni, Cucuteni-Dorohoi, Galaţi-Bârlad între Bălăbăneşti-Bârlad, Zorleni-Abaclia, şi Bălţi-Mateuţi, UNDE SE CIRCULA CU TRANSBORDARE Trenurile de marfă sunt întrerupte iar trenurile de călători circulă cu transbordare pe liniile : Galaţi Bârlad între Galaţi şi Tuluceşti, Braşov-Zărneşti între Christian şi Râşnov, Sf. Gheorghe-Breţcu între Biţa şi Boroşneul mare, Gura Putnei- Seletin şi Beclean-Rodna veche între Năsăud-Ilva mică. A fost arestat asasinul copilului lui Lindbergh? FRAGA 28. (Danub). — Se anunţă din Vag-Ujhely, că acolo a fost arestat un gangster american, care afirmă a fi asasinul copilului lui Lindbergh. El nu vorbeşte decât englezeşte şi refuză să-şi spuie numele. A declarat că a venit din New-York prin Londra, Paris şi Belgia la Szofna, unde complicii l’au părăsit. După aceia a plecat cu un autocar, fără a şti încotro şi astfel a sosit la Vag-Ujhely. Arestatul nu posedă nici un fel de acte, însă declaraţiile sale ar putea să fie adevărate. El mai afirmă că complicii săi l’au jefut şi au plecat în Rusia sovietică, unde voia să se ducă şi el. Necunoscutul a fost deferit justiţiei. Procesul lui Curtis NEW-YORK, 28. (Radov). — In procesul contra lui Curtis a fost audist astăzi că, martor colonelul Tindbergh. Martorul a făcut depoziţia sa cu foarte mult calm, cu o față impenetrabilă şi fără vreo aparenţă de emoţie. Lindbergh a povestit pe larg relaţiile sale cu Curtis, care i-a întreţinut speranţa de a-şi regăsi copilul, făcându-i rapoarte succesive asupra convorbirilor sale cu răpitorii..