Dimineaţa, ianuarie 1933 (Anul 29, nr. 9344-9372)
1933-01-01 / nr. 9344
f Anul 29 No. 1 344 alberfte dinții înlătură ca riet fi piatra dinților Fondată în 1904 de CONST. MIL! r IBUc . 3 I KA"i S I B I u 12 pagini Duminică 1 Ianuarie 1933 ‘'OVALE _ muti *pa DECOLONIA LEGR.AIN Fvcimsfi. Str. Const. Mille 5-7 9 sarmdari TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3*2474. Adiţia: 3-2473, provincia: 3-1066 ffflSMA ITALO-JUGOSLAVA Tensiunea italo-iugoslavă a început sa provoace la Paris şi la Londra o mare nervozitate. Presa franceză şi engleză e plină de articole în cari chestiunea este discutată cu o nelinişte abia stăpânită. „Daily Herald“ spune intr’un titlu pe 3 coloane, că neînţelegerea intre cele două ţări constitue .,„ PRIMEJDIE PENTRU ÎNTREAGA EUROPA“ şi anunţă că „D. MUSSOLINI A ÎNCEPUT SA IA MASURI MILITARE DEALUNGUL HOTARULUI DINSPRE IUGOSLAVIA“. Corespondentul ziarului la Roma adaugă precizările cari urmează : „Manevrele acestea,adică pregătirile militare), relevate ori, sunt explicate de oficialitate ca „măsuri de precauţiune“. Sentimentele între Italia şi Iugoslavia sunt încordate. „Motivul demonstraţiilor anti-iugoslave (din ultimele zile) este Conferinţa Micii Antante de la Belgrad. Este clar că guvernul fascist consideră aceasta şi rezultatele ei ca o demonstraţie organizată a solidarităţii anti-na- Isene din partea Micii Antante“. * Intr'o atmosferă atât de încărcată ca aceasta, orice vine să sporească încordarea, fie deoparte, fie de alta, este natural foarte grav. Dar în cazul de care vorbim mai jos, tensiunea n'a fost mărită de o iniţiativă ostilă italiană sau iugoslavă, ci de una, putem să-i zicem neutră. Presa englezească a publicat în ziua de 24 Decembrie un manifest isdălit de un număr de inşi, foarte cunoscuţi in tara lor. Serf I ^TCăpitanul Victor Cazalet, fanul Arthur Evans, Profesorul Gilbert Murray, ed. Wickham Steed si id ll. L Fischer. Afara de doi : d-ni Noel Buxton şi Gilbert Murray, ceilalţi sânt conservatori. Manîfestul este de o violenţă extraordinară în contra dictaturii din Iugoslavia. Nu ne adr.am aminte să fi citit in anii de durat războiu un document ca acesta. Iată câteva pbsigii: »Dictatura militară din Iugoslavia este o ameninţare pentru pace a Europei. Guvernul Angliei şi guvernelediate ar trebui să intervie. Spionagiul «_n general în Iugoslavia. Metodele polileac şti «ui «tins o astfel de cîmpie, în urma asasinării succesive a . , s’a răspândit acuta .credinfa, îndreptăţită sttii rnf'Jpă, *“ unele caturi, poliţia e se poate crea o situaţie care să constitue o tentaţiune permanentă pentru guvernele vecine, ostile unităţii iugoslave şi care, astfel, să ducă la periclitarea păcii. Pentru a evita aceasta, este absolut necesar ca Iugoslavia să se organizeze pe o bază federală. „Suntem de părere că guvernul englez, împreună cu cel francez, apoi cu cele din Bucureşti şi din Praga, ar trebui să intervie pentru a obţine o schimbare radicală a Constituţiei iugoslave. Până atunci să nu se acorde nici un fel de înlesniri financiare guvernului din Belgrad. ★ Manifestul acesta nu este dintre acele peste cari se poate trece cu uşurinţă. Cei cari l-au iscălit sunt toţi oameni cu răspundere. Ei nu şi-ar fi dat numele dacă n’ar fi fost convinşi că dictatura din Iugoslavia, în loc să fie un mijloc de unificare şi de liniştire, este dimpotrivă unul de dezintegrare şi de răspândire a urii. Cei mai buni prieteni din străinătate ai Iugoslaviei, cum sunt de exemplu Scotus Viator, Wickham Steeg şi alţii, duc azi campanie în presa mondială in contra dictaturii dela Belgrad şi toţi prezic acesteia un sfârşit teribil. La Belgrad s’ar putea vedea acum, după experienţa ce s’a a digut de câţiva ani, că *T|^Hrife au * 'W iun* i»N ich partizanii ulirăjiwilor nu văd și nu recunosc că au provocat dezastrul decât în momentul când acesta se produce. In orice caz, un Apus die Satura iugoslavă este profund impopulară și nesimpatîcă. I. BERLIN, 29. (Rador). — întreaga rețea, radiofonică germană a consacrat o jumătate de oră problemei revizuirii ‘ frontierelor orientale a!e Germaniei și a suprimării coridorustefilor opoziţei, încâtf'M polonez. *" ** ’ ** " Emisiunea destinată acestei chestiuni a comportat lecturi din scriitori şi ziarişti străini, cari conchid la necesitatea revizuirii frontierei polono-germane. Auditorii au ascultat apoi o piesă, în care se demonstra că Germania trebue să ceară modificarea actualului regim, „dezonorat și insuportabil”. Propaganda revizionistă germană prin Radio AMANAREA — Şi dacă se amână piața cuponului, o să fim mai bogaţi în, — Da, mai bogaţi ^în^daterii... ^ Automobil căzut in râu CALARASI-IALOMIŢA, 30. Agentul fiscal Ion Popa, din Bueşti, ducându-se să încaseze impozitele de la locuitorii din comuna Dragoş-Vodă, s-a întâlnit şi cu locuitorul Radu Lupescu, care era în complectă stare de ebrietate. Fără motive serioase, ambii s-au luat la ceartă. La jiş multicuidat, Radu Lupescu a tras mai multe focuri de revolver în agentul Popa. Criminalul a fost prins de locuitori şi înaintat prin postul de jandarmi parchetului de Ialomiţa, iar pacientul internat în spital. Un agent fiscal impuşe.te un sătean Fixarea efectivelor armatei belgiene BRUXELLES, 29. (Rador). Camera a adoptat cu 94 de voturi contra 69, proiectul de lege prin care se fixează efectivul contingentului militar pe 1933 la 61.500 soldați. és. ... m Parafarea acordului BERLIN, 30 (Rador). Un automobil cu pompă împotriva incendiului, s’a răsturnat într’un râu, in timp ce se îndrepta spre locul unui,yi eSTHrntimieu * (Rado. - j ie, iarna a râurit. Iar acordul româno-ungar din Octombus 1932 privind schimbul de mărfuri, care expiră la 31 Decembrie 1932, a fost parafat ori din nou, ca acord provizoriu pe timp de două luni. Parafarea acordului s’a făcut de delegaţia română de subt preşedinţia d-lui V. V Tilea, fost susecretarde Stat şi de delegaţia ungară de subt prezidenţia d-lui Nicki, ministru plenipotenţiar maghiar. Dispoziţiile acestui acord sunt menite să intensifice chiar şi in situaţia de criză generală, raporturile romano-urţgar oi comerciale dintre România şî Ungaria. El constitue o etapă în desvoltarea relaţiunilor viitoare de schimb de mărfuri, dintre cele două ţări, pe baza exportului de produse industriale ungare în România şi a exportului de materii prime şi semifabricate române, trebuincioase industriei ungare. Bazat pe considerente exclusiv practice, acest acord provizoriu a fost încheiat într-un ritm nou, cu mai puţine negocieri, dar cu rezultate bune imediate. ia blochează sumele cuvenite exportatorilor români BRĂILA, 30. — Blocarea sumelor cereale care fac export pe o scară ce se cuvin exportatorilor români întinsă, n'au sume blocate în Italia, care au vândut mărfuri in Italia, a fost confirmată oficial astăzi cercurilor cerealiste din portul nostru. Importatorii italieni au fost Inclinoştt îniaţî de către guvernul italian, că toate sumele cuvenite comercianţilor români să fie consemnate la Banca Naţională a Italiei. Aceiaşi dispoziţiune au primit-o şi toate băncile particulare. Asupra exportului nostru de cereale măsură guvernului italian a avut unele repercusiuni, dar fără o mare importanţă, aceasta, datorită faptului că în ultimul timp piaţa italiană oferea preţuri extrem de reduse pentru porumb, singurul produs ce se exporta în această ţară. Sumele ce au de primit exportatorii noştri pentru mărfurile exportate in Italia şi actualmente blocate sunt reduse. Marile case de Chiar după statisticile publicate în ultima vreme, s’a văzut că exportul nostru în Italia a fost foarte redus, majoritatea cantităţilor fiind îndrumată spre Olanda, Danemarca, Anglia şi Belgia. Pentru moment, ca măsură preventivă, exportatorii nu mai închee transacţiuni pentru Italia, mai ales că preţurile oferite de această piaţă nu prezintă convenabilitate. De altfel se ştie că recolta proprie a Italiei a fost satisfăcătoare anul acesta, aşa că un import serios în acest stat nu va începe decât la primăvară, odată cu deschiderea navigaţiei pe Dunăre. Până atunci, este mai mult ca sigur că tratativele deja începute între guvernul român şi italian vor duce la soluţionarea conflictului ivit. O dansatoare româncă expulzată din Franţa tei noastre, când se pomeni subit cu doi inspectori de poliţie, care o invitară să se îmbrace cât mai repede — era dis de dimineaţă — spre a-i însoţi la gară. Aveau ordine stricte s-o reconducă până la graniţa României, în urma unui mandat de expulzare. Astfel Alice Badian, deşi avea toate hârtiile în regulă şi deşi n’a contravenit la nici o lege, deoarece încă nu lucra în mod activ pe scea trebuit să o tânără dansatoare româncă, dica Alice Badian, care trăeşte în Franţa, de doi ani şi jumătate, a semnat recent un angajament la un music-hall, unde urma să debuteze intr’o nouă revistă. Spre a fi sigură că poate îndeplini acest angajament, a solicitat din partea ministerului de interne contractul de lucru necesar pentru străinii cari doresc să-şi exerciteze profesia in Franţa. Cererea era sprijinită de un conna music-hallurilor, filier municipal, deci avea şanse să părăsească Franţa, fie aprobată. Cu atât mai mare fu. Ziarele franceze protestează /imluoA «1 tadign«w compatriot | potriva acestei jwxLrepJ&ti. im. Gripa a luat proporţii in Anglia LONDRA, 30. (Rador).— Rapoartele din diferite părţi ale ţării confirmă faptul că epidemia de gripă a luat proporţii considerabile, deşi boala nu a luat forme atât de primejdioase ca în timpul epidemiei de acum trei ani. In cursul ultimei săptămâni au fost înregistrate 30 cazuri mortale. In Birmingham, peste 1.000 funcţionari din diferite servicii publice, sunt reţinuţi în casă de gripă. Moartea unei victime a ştiinţei D-rul George Haret, un savant de precauţie. De atunci datează prl-O fîi w Do Y*1 p M (mnnrnUnt ns.nl a lnnînnl nmn vnăvilin« radiolog din Paris, a sucombat o victimă a datoriei şi a ştiinţei. Rând pe rând, din an în an, George Haret a lăsat chirurgilor fâşii din trupul său: degete, pachete de muşchi şi nervi. In Februarie a anului trecut, când a suferit iarăşi o asemenea operaţie, d. Mourier, directorul general al asistenţei publice, a cerut preşedintelui Doumier o recompensă pentru acest erou modest. Dourier a venit numaidecât la spital şi a fixat el însuşi cocarda Legiunii de onoare pe pieptul bolnavului. încă în convalescenţă, d-rul Haret s-a înapoiat la razele lui, teribile şi minunate în acelaş timp. Şi-a continuat opera de cercetare până în Noembrie, când a căzut din nou la pat. Nu-şi făcea nici o iluzie cu privire la starea Iul. * — Nu voi apuca sfârșitul anului, spunea el prietenilor și vai, realitatea a dovedit că avea dreptate. Suferea în tăcere, nimeni n’a auzit vreodată din gura Iui o plângere, un cuvânt de părere de rău. A fost unul dintre apostolii radiologiei și a început să se devoteze acestei ştiinţe, încă necunoscute, din anul 1896. S’a Închinat trup şi suflet misiunea sale. In timpul războiului a avut, atâta de lucru, in cât nu se ruaga, la măsuri unele leziuni ale manilor. A continuat până la ultima suflare viaţa de martir în folosul omenirei. Extrădarea unui inspector general al siguranţei ungare MIERCUREA CIUCULUI, 30. — Azi a fost extrădat d-rul Iosif Bálint, fost Inspector general al siguranţei generale din Budapesta, care a săvârşit in Ungaria numeroase falsuri şi escrocherii. După comiterea neregulilor, Bálint s’a refugiat în România. -------------- »- « -------------- Explozie intr’o mină din Ungaria BUDAPESTA, 29 (Rades4)^— Intr’o mină din apropierea îocaîității Nagy EV”anyák s’a produs o vio» lentă explozie de gaze. Treisprezece mineri au fost litîși, iar unul grav rănit. î ••• • * ra--.-zr.v r ~ ~1 Artistul de cinema Georg Alexander, fiul unei românce arădane TIMIŞOARA. — Un ziar din localitate, publică sub iscălitura d-lui dr. A. Cosma junior, avocat şi ziarist, nişte foarte interesante destăinuiri făcute cu câteva zile înaintea morţii, de bătrâna şi cunoscuta scriitoare din Banat Emilia Lungu de Puhallo, care a colaborat, pe vremuri la revista „Familia“ din Oradea, ziarul „Drapelul“* din Lugoj, ziarul „Dreptatea şi Lumina Poporului“, iar în ultimul timp la ziarul german „Temesvarer Zeitung“ din Timişoara. Emilia Lungu de Puhallo, stinsă din viaţă, în etate de 79 ani, înaintea Crăciunului, fiică de învăţător bănăţean şi văduva unui nobil locotenent, afară de articolele din care respirau un cald patriotism, poeziile şi nuvelele ce au constituit hrana sufletească a tineretului din vremea sa, precum şi de activitatea pedagogică desfăşurată ca învăţătoare în comuna Izvin din judeţul Timiş-Torontal, a lucrat intens pe tărâmul istoric, întocmind, in manuscris, istoricul şcoalelor româneşti din Timişoara si contribuind din răsputeri la ridicarea culturală a metropolei Banatului. Retrasă intr’o modestă căsuţă din cartierul Fabrică unde şi-a petrecut aproape uitată de toţi, ultimi ani din viaţă, bătrâna scriitoare bănăţeană răsfoia, când şi când vechile manuscrise, ori colecţii de ziare şi reviste, împărtăşind celor cari o vizitau, amintiri scumpe, duioase. Printre cei cari au putut-o vedea cu trei zile înainte de moarte a fost şi confratele nostru d. dr. A. Cosma junior. In fraze tremurânde, cu emoţia omului căruia i se pare că pângăreşte dulapul vechilor hrisoave, atunci când dibuia încet printre manuscrisele îngălbenite de ani, dar cu un sentiment de aleasă gingăşie, nn înşiruirea destăinuirilor, ce avea să fie cele din urmă, Emilia Lungu a stat de vorbă câteva ore cu tânărul publicist bănăţean care, discret îi răscolea amintirile, destăinuindu-i, aşa cum altădată o făcea ea însăşi în scris, lucruri interesante. Şi câte nu ştia fondatoarea celei dintâi reuniuni femenine române din Banat. Ce minunat ştia să-şi împletească povestirile , dându-le căldura unor nuvele de neuitat şi melodia unor versuri cari te subjugă. Se pare insă că ultimul mare secret, păstrat cu sfinţenie până in ajunul morţii nu l-a putut duce dincolo în lumea veşniciei, afară dacă nu cumva, tot ’ dintr’o înaltă mândrie naţională nu a ţinut înadins să ascus public Bătrâna publicistă s’a destăinuit confratelui nostru vorbindu-i de marea şi sincera ei prietenie cu o altă româncă de inimă şi de talent dil Arad, nepoata lui ’ Constantin' Ianovici, fostul inspector al şecalelor româneşti bănăţene şi d rector al pedagogiei din Arad de la mijlocul secolului trecut. Literată de seamă şi poetă cu reale ipsusiri ,prietena mea, era mama arfissului, de cinema Georg Alexander, pe, r.arş v-a fost dat să-l vedeţi acum câtva timp la Timişoara. Mama lui amurit şi a fost îngropată lângă Berlin..". Artistul de cinematograf. Georg Alexander, fiul unei romă.:'* din Banat..., mama lui poetă, iată’des-' tăinuiri interesante, întrerupte, la mijlociu lor de oboseala bătrânei scriitoare Emilia Lungu, stinsă din viaţă mai înainte de a fi putut să şteargă praful vremii şi de pe alteamintiri, din Banat MIERCUREA CIOC, 30. —iaristul Mihail Banga, corespondent )• diferite ziare maghiare, a fost tuna unei agresiuni din partea stului funcţionar poştal Iorg Comes Ioan din Topliţa. Ciucu. S’a deschis o anchetă. Agresiune împotriva unui ziarist