Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)
1936-06-21 / nr. 10593
Ok v. ^ * * mmm ASTAZI LA ii®»Jurnal Paramount şi 1) Parada dela 6 Iunie 2) Inaugurarea abatorului din Constanţa 3) Ziua Aviaţiei. ANN HARDING ŞCOALA in WILLIAM POWELL BĂRBAŢILOR OB B^'aAI DANIELLE „DOMINOUL R£GAL DARRIEUX w p p p pii Intr. gener. lei 30 Charles Vanei V EL ■» t lumii Paramount ţi l) Parada dela 6 Iunie. 2) Ziua Aviaţiei. 3) Inaugurarea Abatorului din Constanţa MAINE PREMIERA LA SAVOY STRADA fără NUME („La Rue Sans Nom“) cu CONSTANT REMY, GABRIEL GABRIO noastră POLA ILLERY Azi ultima zi DANSATOAREA PARISULUI A RO MARIEI ANGUSSES ni w p inivitat m după MARCEL PREVOST (INFIDELITATE) cu: HENRI ROLLAN MIREILLE BALIN SAMSON FAINSILBER * % * * Stagiunea de vară a Cinematografului A. R. P. A. Mâine cinematograful A. R. P. A. anunță deschiderea stagiunii de vară în fosta grădină „COLOS" din calea Victoriei complect refăcută, cu super-revista „LUNA BUCURIILOR” de cunoscutul revuist P. Andreescu. Cu un ansamblu strălucit format din: G. Graner, Dan Demetrescu, Titi Botez, Al. Giovani, Puiu Mirea şi Marcel Emilian şi D-şoarele Florica Demian, Elena Body, Inez Cortini de la Theater an der Wien, Tantzi Grigoriu şi VIORICA VRIONI In reprezentaţie, cu decoruri fastuoase semnate de A. Caramanlău cu un ’ excelent jazz condus de cunoscutul compozitor Mişu Constantinescu şi cu evoluţiile şi dansurile aranjate de studioul Floos Capsall şi Clark Nichols desigur că vom avea un spectacol de cea mai bună calitate. De notat că în sezonul acesta, singurele spectacole de revistă în centrul Capitalei vor fi numai cele ce le va oferi cinematograful A.R.P.A. care şi-a asigurat şi un număr de filme, în premieră, din cele mai bune. Deschiderea stagiunii are loc cu filmul „COBRA-TANGO" cu Warner Baxter şi Ketty Galllant şi celebrul trio de cântăreţi şi dansatori: Tito Guizar, Vellez și Yolanda. #5. Benzină românească vândută aviaţiei franceze Greutăţile întâmpinate la exportul de petrol in Gresia şi Olanda.Şedinţa de ani a Asociaţiei petroliştilor Eri, a avut loc la sediul Asociaţiei Industriaşilor de Petrol din România, o şedinţă a societăţilor de petrol exportatoare, sub preşidenţia d-lui inginer C. Osireanu, preşedintele Asociaţiei. Au participat d-nii Ing. C. Mătăsaru (Steaua Română), Otto Stern (Astra Română), ing. S. Schmeidler (Româno-Americană), Th. Masterson şi Halperine (Unirea), L Marinescu (Concordia), ing. Th. Ficşinescu (Colombia), ing. Tacoman (Creditul Minier), O. Moriatt (Prahova) , A. P. Margules (Petrol Blok), O. Bergher (Rafinajul), ing. Gheorghiu (Redevența), A. Avacoff (Petuomina) etc. S-a examinat propunerea făcută de către Ministerul de Răsboi Francez prin Ministerul nostru de Finannţe de a se aproviziona din România, pe timp de un an cu o cantitate de 25.000 tone benzină aviaţie cu 68—70 octane. Au fost cercetate deasemenea dificultăţile ivite în ultimul timp la exporturile, de petrol din Grecia şi Olanda în legătură cu plata contravalorii acestor exporturi. D. Ing. C. Osireanu a citit o scrisoare prin care d. H. Detterding, director general al societăţii „Royal Dutch Company“, răspunde Asociaţiei, mulţumind pentru felicitările ce i s-au adresat cu prilejul împlinirii a 70 ani de vârstă. D-sa a rugat pe d. Otto Stern, director general al societăţii ,Astra Română“, care va lua parte la Haga, la Începutul lunei Mie a. c., la sărbătorirea d-lui H. Detterding pentru Împlinirea a 70 de ani de de vârstă şi 40 ani de serviciu în „Grupul Royal Dutsch Shell“, să reprezinte Asociaţia la această sărbătorire. D. Otto Stern a primit această însărcinare. „L’ACCUEIL FRANCAIS Cu o deosebită plăcere, ziariştii români au luat cunoştinţă de o iniţiativă colegială, inaugurată la Paris. Este vorba de organizaţia „L’accueil francais , al cărei scop este să faciliteze activitatea profesională a gazerilor în capitala Franţei, să la procura înlesniri de transport, de găzduire, etc. Serviciul acesta, foarte util breslaşilor scrisului zilnic, este dirijat de un comitet de direcţie compus din personalităţi de primul rang din publcistica franceză. Conducerea afectivă o are d-na Madeleine le Verlier, directoarea cunoscutei reviste „L'Europe Nouvelle”. In ce priveşte activitatea organizaţiei „L’accueil francais” precizăm că ea are următoarele puncte de program: Fixează întâlniri, pentru ziariştii care solicită, cu oamenii politici, scriitorii, artiştii francezi; organizează vizite în muzee, instituţii publice, şcoli, etc.; procură cărţi de intrare pentru marile şedinţe ale parlamentului; face toate diligentele pentru a obţine în favoarea gazetarilor înlesniri serioase de transport, găzduire, spectacole, etc. „L’Accueil francais” are sediul pe Qual d’Orsay, la numărul 73 bis. A ci colo se află o permanenţă, unde se pot adresa ziariştii străini aliaţi la Paris. Nu l1 se cere decăt identitatea profesională şi o scrisoare de prezentare din partea reprezentantului diplomatic al ţării respective, sau a unui corespondent al organizației „L'Accueil”. .Misterele Parisului“ rulează încă de eri, în Capitală. Remarcabilul film al lui Felix Gandera a atras imediat atenţia publicului cinefil bucureştean. Premiera s-a bucurat de succesul meritat , cum era şi de aşteptat. Un subiect mare, o distribuţie de prim ordin şi o înscenare de extraordinară amploare — iată atâtea reale atracţii pentru un public cunoscător. Formidabilul roman al lui Eugene Sue conţine atâta acţiune, atâta pitoresc şi atâta umanitate, încât nu se poate să nu capteze interesul spectatorului şi să nu-l emoţioneze. Defilează în faţa noastră scenele magistrale ale „Misterelor Parisului“, cu personagiile lor axtât de precis conturate: faimosul „maître d’école“, teribil şi uimitor de adevărat în interpretarea lui Constant Rémy; irezistibilul „Monsieur Popelet“ încarnat de Lucien Baroux; prestigiosul prinţ Rodolphe al lui Henri Rollan; sensibila şi delicata Fleur de Marie interpretată de Madeleine Ozeray; tulburătoarea Sarah, încarnată de Lucienne Lemarchand; în fine, toată galeria de magnifice figuri creiate de geniul lui Eugéne Sué, interpretate de cei mai buni actori ai teatrului şi cinematografului francez. Cadrul în care evoluiază aceste personagii pitoreşti — Parisul de acum trei sferturi de veac — este reconstituit cu un lux de amănunte impresionant. Desfăşurarea e rapidă, dinamică, dialogul e redus, fiindcă acţiunea e transpusă în imagini de o rară forţă de sugestie. Putem afirma cu certitudine că filmul este la înălţimea romanului. Şi să recunoaştem că asta înseamnă mult, când e vorba de un roman cu atâta acţiune şi cu atât de variate medii sociale, ca „Misterele Parisului“. Premiera de eri de la Capitol şi Roxy — un film bun — merită toată atenția noastră. Este un spectacol cinematografic de mare anvergură. Marea premieră „Misterele Parisului11 după celebrul roman al lui Eugene Sué Teatrul radiofonic în sezonul de vară Odată cu Începutul verii, sălile de teatru, concerte şi opere îşi închid porţile. Radio Insă continuă să difuzeze, din studioul posturilor, spectacole teatrale, care însă din cauza condiţiunilor estivale îşi adaptează repertoriul şi mijloacele nouei situaţiuni sezoniere. Ce piese radiofonice vor difuza posturile româneşti în cursul lunilor calde? Iată o întrebare la care veţi găsi răspunsuri interesante în ultimul număr al revistei „RADIO” (ADEVERUL) Radiofonie — Televiziune — Ştiinţă pentru toţi. DIMIN Pâ Tâi Tribuna muncitorească Regruparea forţelor ceferiste De ce părăseşte personalul de mişcare asociaţia „Staţia“ Personalul de mişcare, care a mai rămas grupat In asociaţia „Staţia” a Început să părăsească în corpore această asociaţie, atât din cauza inactivităţii pe tărâmul revendicărilor profesionale cât şi din cauză că preşedintele acestei asociaţii i-a imprimat mai mult un caracter politic, făcând hitlerista şi asociându-se cu gruparea „Reacţiunea” care caută — prin cele mai nepermise mijloace — să introducă hitlerismul la calea ferată. Aşa că, dintr-o asociaţie care număra peste 30.000 de membri, atuttci când ea activa pentru interesele profesionale în cadrul Federaţiei C. F. R., n’au mai rămas azi nici 3000 de membri. Şi chiar aceştia încep să părăsească asociaţia. Astfel, personalul de tren din halta Griviţa a părăsit un bloc asociaţia. La acest gest s’a asociat şi personalul de tren din alte părţi şi zilele acestea se reface vechea asociaţie „Mişcarea” a acestor slujbaşi, care se va afilia Federaţiei. Halul de descompunere a asociaţiei „Staţia” se poate vedea din faptul că însuşi personalul din halta Griviţa, care este în subordinele preşedintelui asociaţiei, care este şeful haltei, a dat semnalul de părăsire. Personalul este profund nemulţumit că nu s’a făcut nimic în chestia reîncadrărilor şi a fost minţit atâta timp, că preşedintele asociaţiei s’a dovedit a fi o unealtă in mâna acelora cari caută distrugerea asociaţiilor profesionale şi că a cheltuit tot fondul asociaţiei, peste 2 milioane lei, In propagandă hitleristă, contrară intereselor ceferiste. Deasemenea, impiegaţii de mişcare in special cei din provincie — cari au mai rămas in această asociaţie, au trimis cu toţii adeziunile la asociaţia lor de breaslă „Agim”, neînţelegând să mai rămână într’o asociaţie al cărei conducător a trădat cauza personalului. Zilele acestea, comitetul provizor al asociaţiei „Mişcarea” a personalului de tren, va face toate formele de afiliere la Federaţie. Personalul căilor ferate s’a desmetecit complect şi strânge rândurile, dovedind că nu mai poate fi purtat cu vorba şi minţii de interesaţi şi vânduţi. Cu atât mai mult ceferiştii nu înţeleg ca în asociaţiile lor să facă altă politică decât cea profesională și se scutură de spectrul hitlerismului ce câțiva agitatori au căutat să-l introducă în rândurile lor. De la muncitorii din Vijniţa Primim un protest din partea filialei Vijniţa a Institutului muncitoresc de educaţie şi sport, Institut care este persoană juridică, cu sediul central la Bucureşti, şi care duce o lăudabilă activitate în toate centrele muncitoreşti, pe tărâm cultural şi sportiv. Filia" ..........filiala Vijniţa a acestui institut, ne arată că a vrut să organizeze o şezătoare culturală, In care scop s’a adresat prefecturii judeţului Storojineţ, pentru obţinerea autorizaţiei, deşi In Storojineţ nu este stare de asediu. Prefectul Arthur Apáti a trimis cererea, poliţiei judeţului, care a dat aviz favorabil pentru ţinerea şezătoarei. Nemulţumit de acest aviz, prefectul s’a adresat... serviciului sanitar judeţean, cu ordin să dea aviz nefavorabil. D. medic primar Costici s’a executat şi astfel şezătoarea nu s’a putut ţine. Muncitorii din Vijniţa sunt revoltaţi de astfel de procedee, cari înseamnă că s’a introdus starea de asediu şi în judeţul lor atât de liniştit. Deasemenea sunt revoltaţi împotriva faptului atât de comic şi stupid că prefectul a cerut aviz dela serviciul sanitar pentru autorizarea unei șezători cu caracter cultural. ŞEDINŢA DE BREASLA Sindicatul „îmbrăcăminte“ din Calea Şerban Vodă No. 100 va ţine Sâmbătă 20 iunie, ora 8 seara, o şedinţă de breaslă a muncitorilor textilişti. La ordinea de zi fiind chestiuni importante, comitetul face apel ca muncitorii să răspundă în număr cât mai mare. Un apel către absolvenţii şcolilor profesionale c. f. r. din întreaga ţară Asociaţia generală a absolvenţilor şcolilor profesională de la calea ferată (A. S. P.), a manifestat totdeauna împotriva tendinţelor de desmembrare a massei ceferiste. Deoarece A. S. P. cuprinde in cadrele sale un tineret ceferist foarte numeros, n’au întârziat din partea altor organizaţii diferite oferte de ademenire, cu scopul bine definit de a acapara tineretul ceferist şi a-l îndruma spre o politică fascistă. La astfel de oferte, A. S. P. a răspuns totdeauna: Suntem o asociaţie pur profesională, legal constituită, nu facem politică, dar stăm pe baza ideologiei democratice. Nu înţelegem să ne abatem de la această conduită care corespunde cu interesele noastre profesionale. Asociaţia noastră a aşteptat momentul reîntregirii Federaţiei G. F. R., şi cu ocazia congresului ţinut de această Federaţie în zilele de 14 şi 15 iunie a. c., am adus Federaţiei aportul solidarităţii noastre, contribuind astfel la unitatea massei salariaţilor de la calea ferată. Avem toată încrederea că prin Federaţie ne vom putea valorifica drepturile, câştigând revendicările —fesionale cari ne preocupă. Facem un apel sincer către absolvenţii şcolilor profesionale C. F. R din întreaga ţară, să se înregimenteze in Federaţie, contribuind In acest 99 tele, laturirea ei fi totoda.# Cerem Federaţiei să ne susţină In revendicările noastre. MIHAIL LEONTE Protestul muncitorilor de la fabrica „Mioara“ Primim la redacţie o plângere a muncitorilor de la fabrica textilă Mioara” din şos. Iancului 46. Muncitorii arată că sunt forţaţi să lucreze în permanenţă câte 12 ore pe zi, in loc de 8, cât prevede legea. Sunt plătiţi cu 5 până la 7 lei pe oră. Zilnic sunt înjuraţi şi batjocoriţi de către inginerul Bogorov, şeful secţiei pregătitoare, şi Castencic, şeful de la ţesătorie. Acesta a bătut de curând, destul de grav, pe lucrătoarea Elena Ungureanu, şi a concediat pe muncitorul Moraru, fără ca acesta să fi avut vreo vină. De altfel, sistemul concedierilor este permanent. Orice muncitor nemulţumit de salariul mizerabil pe care-l primeşte şi de orele de muncă pe cari trebue să le presteze ilegal, este concediat, după ce bineînţeles i s-au făcut toate şicanele posibile şi după ce adeseori a fost bătut. Muncitorii fabricei „Mioara” cer ministerului muncii să intervie în favoarea lor, impunând patronului introducerea zilei de lucru de 8 ore. Înlăturarea maeştrilor Bogorov, Castencic şi Zicher şi respectarea tutu-tencic şi Zicher şi respectarea ror legilor,de protecţia mapei. Muncitorii de la atelierele c. f. r. Nicolina-laşi, sunt persecutaţi La direcţiunea atelierelor principale C. F. R. Nicolina-laşi, »’a primit un ordin pentru reţinerea a jumătate din salariu de la toţi muncitorii, destinat Înfometaţilor din Basarabia. Sindicatul profesional al muncitorilor, a ţinut o şedinţă la care, deplângând soarta tristă a Înfometaţilor basarabeni, a cerut ca aceştia să fie ajutaţi de către stat şi instituţiile mari financiare şi comerciale, şi, deci, să se revină asupra măsurii prin care se rupe din pâinea bietului muncitor ceferist salariul pe o jumătate de zi pentru Înfometaţii basarabeni. O delegaţie a sindicatului, In frunte cu d. Popa Ilie, preşedinte, s-a prezentat d-lui inspector Emil Mitescu, şi după Îndelungate discuţiuni s’a stabilit că personalul dela atelierele Iaşi să subscrie benevol orice sume vor, pentru înfometaţi. Totuşi, aplicarea pe teren a acestei Înţelegeri Întâmpină dificultăţi din cauza unor maeştri. Astfel, maestrul Popovici Vasile refuză să primească suma de 15 lei. Sindicatul ne comunică numeroase cazuri printre cari acela al lăcătuşului Mărgărint Ştefan, care, neputând să dea mai multe de zece lei pe lista de subscripţie, a fost bătut de maestrul Vasile Popovici. Sindicatul roagă inspectorul conducător al atelierelor să domolească excesul de zel al maestrului Popovici Vasile. Totodată Sindicatul aduce la cunoştinţă că s-a introdus la atelierele din Iaşi obiceiul nepermis de a se plasa forţat muncitorilor bilete pentru diferite serbări, pentru cari li se fac reţineri. Cei cari refuză biletele sunt insultaţi. Muncitorii protestează împotriva acestor metode şi cer să se ia măsuri. Convocarea adunării eparhiale a Bucovinei CERNĂUŢI, 18. — Mitropolitul Visarion al Bucovinei a dispus convocarea Adunării eparhiale a Bucovinei în sesiune ordinară pe ziua de Vineri, 26 iunie, la ora 9 dim. Pe ordinea de zi, figurează următoarele chestiuni: Rapoartele generale ale secţiei economice pe anii 1931, 1932- 3, 1934-5 şi 1935-6 şi rapoartle comisiunii de control. Vânzări şl cumpărări de imobile: constituirea de păşuni; recursuri In materie de pensiuni. Şedinţa se va ţine In sala consiliului eparhial. sm . La Stadionul O.N.E.F., săptămâna vitoare Grandioase spectacole in aer liber Societatea „Frontul Mărăşeşti“, prezintă Sub înaltul Patronaj al M. S. REGINA MARIA piesa în 22 tablouri „Povestea soldatului de la Mărăşeşti“ de general G. DRAGANESCU Conducerea muzicală, lt.-col. Egizzio Massini. Adaptare şi înscenare: Mime Mizu. Ansamblul, în frunte cu artiştii Teatrelor Naţionale, se compune din: D-nele: Maria Filotti, Sylvia Hodoş, Eug. Ciucurescu, Charlotte Brodier şi d-nii: N. Bălţăteanu, A. Critico, I. Manu, N. Dimitriu, I. Anastasiad, I Vanciu, T. Lapteş, R. Popeia, Nae Bulandra, I. V. Teodoru, Tancovici Cosmin, etc. Regizor general: C. Petrescu- Aranjament muzical: C. Zimbru. Muzica Palatului Regal, Corul Operei Române. Preţul locurilor: 100, 60 şi 40 lei. Loc nenumerotat, în picioare 20 lei. Loc în lojă 140 lei. Biletele de vânzare la biroul O. N E. F., pasajul „Victoria”. Telefon: 38742._________________________________ De la partidul ţărănistradical Sâmbătă 20 Iunie a. c. la ora 7 seara, va avea loc la Clubul Central al partidului ţărănist radical din Calea Victoriei 18, şedinţa Cercului de studii. In cadrul căreia d. Petru Cernăzeanu va desvolta o conferinţă tratând despre: .Rolul Caselor Naţionale de economie şi cecuri poştale“. Şedinţa va fi prezidată de d. Grigore luni an, preşedintele partidului. l TRIANON Mâine Premieră Plafon: I descoperit In,Td 20 şi 30 «£££» BERNICE CLAIRE (din NO! NO! NANETTE) lui Frnanz Tien„a „PĂPUŞĂ BLONDA“ (Two Hearts in Harmony) Jurnal Paramount şi Complectare „Regele Stepului" AZI ULTIMA ZI VICTORIA de KNUT HAMSUN cu Luise Ulrich, Mathias Wiemann, Theodor Loos, Bernard Goetzge Jurnal şi complectare . Taxa forfetară la industria lânei PROBABILITATEA UNUI ACORD INTRE MINISTERUL DE FINANŢE ŞI FABRICI Eri după amiază au continuat la ministerul de finanţe tratativele Intre reprezentanţii ministerului de finanţe şi ai fabricilor textile de lână pentru înlocuirea actualelor taxe de consumaţie pe care le plăteşte această industrie cu o taxă perpetuă. După discuţiile ce au urmat eri sunt multe probabilităţi că un acord între cele două părţi va putea fi un curând Încheiat. Astăzi d. Duma, secretarul general al ministerului de finanţe va avea o conferinţă cu juriştii fabricilor in care se va discuta forma juridică a contractului iar mâine se va ţine o şedință plenară In care sa speră că se va putea da forma definitivă a acestui contract. N V. _ . AUTORUL ATACULUI BANDITESC DE PE TÂMPA A FOST PRINS Criminalul este Nicodim Teodorescu, elev in cl. 6-a a şcoalei normale din Capitală BRAŞOV, 18. — Am relatat aseară împrejurările în care s’a produs atacul banditesc de pe muntele Tâmpa. In tot cursul nopţii organele poliţieneşti cu ajutorul brigăzii mobile de siguranţă, precum şi al posturilor de jandarmi, au înconjurat şi cutreerat muntele Tâmpa pentru descoperirea criminalilor. Cu acest prilej a fost descoperit cadavrul servitorului Gheorghe Popa, care a fost omorît cu două gloanţe de revolver, în timp ce se dusese să deslege niște măgari. Criminalul l-a răpus, pentru ca să poată opera în voe asupra comerciantului Beschea Tudor. In lupta care s’a încins între comerciant si criminal, a fost rănit si acesta din urmă, cu un glonte de revolver descărcat de d. Beschea. Comerciantul Beschea se află în stare extrem de gravă la spitalul Gheorghe Mărzescu din localitate. PRINDEREA CRIMINALULUI Azi de dimineaţă, criminalul văzăndu-se încolţit, a coborît de pe muntele Tâmpa dinspre Curmătură, a trecut pe dealul Melcului, a coborît în dreptul fabricii Schell, îndreptăndu-se spre gară. Sergentul Trifu de la postul din dreptul fabrici Schell, văzându-l şi recunoscându-l după semnalmentele date de comerciantul Beschea, l-a somat să se predea. Elevul de liceu a scos revolverul şi l-a predat poliţistului, cerându-i să-l ducă la chestură. Aci a fost audiat de chestorul poliţiei, d. dr Ionel durea şi de şeful poliţiei judiciare, d. comisar Sasu. Criminalul a făcut mărturisiri complecte. El se numeşte Nicodim Teodorescu, este în vârstă de 18 ani, de cei din comuna Berbeşti, judeţul Vâlcea şi e fiul învăţătorului loan Teodorescu, din acea comună. CE DECLARA CRIMINALUL Nicodim Teodorescu a declarat că «fptS Hm I» sMws !•§ » P«pal*l normale din București. Fiind bolnav, el spune că a trebuit să vină la munte. Când a plecat de acasă a luat de la tatăl său revolverul, a Împrumutat niște bani de la o rudă din Drajna şi a plecat apoi la Sibiu. De aci a venit la Braşov cu un automobil trăgând la hotelul „Calul Alb”, unde a stat câteva zile. Acum două zile s-a urcat pe muntele Tâmpa cu gândul de a jefui pe restaurator. Avea nevoe de bani pentru a pleca cu automobilul la Constanţa, unde voia să facă băi. In acest scop el şi-a făcut o socoteală amănunţita care a fost găsită scrisă pe un carnet. Nicodim Teodorescu recunoaşte în totul crima şi evită să dea răspunsuri precise asupra împrejurărilor crimei. Poliţia are indicii că el a mai dat şi alte lovituri pe la Sibiu, rezultatul acestora înlesnindu-i aventura de la Paşte şi până acum. Servitoarea Maria Popa, soţia servitorului ucis, a fost găsită refugiată împreună cu cei trei copii ai săi în grota restaurantului fie pe vârful muntelui Tâmpa. Ea era aşa de înspăimântată de cele petrecute în cursul nopţii, încât nici nu mai putea vorbi. După săvârşirea atentatului, Nicodim Teodorescu a mai tras două focuri de revolver în aer. Simţindu-se rănit şi fiindu-i teamă că va cădea şi va fi descoperit, a preferat să fugă, cu atât mai mult cu cât nu ştia ce a făcut servitoarea şi-i era teamă că aceasta va da alarma. Astăzi după amiază la orele 4 autorităţile vor proceda la reconstituirea crimei.