Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)

1936-06-21 / nr. 10593

Ok v. ^ * * mmm ASTAZI LA ii®»­Jurnal Paramount şi 1) Parada dela 6 Iunie 2) Inaugurarea abato­rului din Constanţa 3) Ziua Aviaţiei. ANN HARDING ŞCOALA in WILLIAM POWELL BĂRBAŢILOR OB B^'aAI DANIELLE „DOMINOUL R£GAL DARRIEUX w p p p pii Intr. gener. lei 30 Charles Vanei V EL ■» t lumii Paramount ţi l) Parada dela 6 Iunie. 2) Ziua Aviaţiei. 3) Inaugurarea Abatorului din Constanţa MAINE PREMIERA LA SAVOY STRADA fără NUME („La Rue Sans Nom“) cu CONSTANT REMY, GABRIEL GABRIO noastră POLA ILLERY Azi ultima zi DANSATOAREA PARISULUI A RO MARIEI­ ANGUSSES ni w p i­n­i­v­itat m­ după MARCEL PREVOST (INFIDELITATE) cu: HENRI ROLLAN MIREILLE BALIN SAMSON FAINSILBER * % * * Stagiunea de vară a Cinematografului A. R. P. A. Mâine cinematograful A. R. P. A. anunță deschiderea stagiunii de vară în fosta grădină „COLOS" din calea Victoriei complect refăcută, cu su­­per-revista „LUNA BUCURIILOR” de cunoscutul revuist P. Andreescu. Cu un ansamblu strălucit format din: G. Graner, Dan Demetrescu, Titi Botez, Al. Giovani, Puiu Mirea şi Marcel Emilian şi D-şoarele Flori­­ca Demian, Elena Body, Inez Corti­­ni de la Theater an der Wien, Tantzi Grigoriu şi VIORICA VRIONI In re­­­­prezentaţie, cu decoruri fastuoase semnate de A. Caramanlău cu un ’ excelent jazz condus de cunoscutul compozitor Mişu Constantinescu şi cu evoluţiile şi dansurile aranjate de studioul Floos Capsall şi Clark Ni­chols desigur că vom avea un spec­tacol de cea mai bună calitate. De notat că în sezonul acesta, sin­gurele spectacole de revistă în cen­trul Capitalei vor fi numai cele ce le va oferi cinematograful A.R.P.A. ca­re şi-a asigurat şi un număr de fil­me, în premieră, din cele mai bune. Deschiderea stagiunii are loc cu fil­mul „COBRA-TANGO" cu Warner Baxter şi Ketty Galllant şi celebrul trio de cântăreţi şi dansatori: Tito Guizar, Vellez și Yolanda. #5. B­enzină românească vândută aviaţiei franceze Greutăţile întâmpinate la exportul de petrol in Gresia şi Olanda.­Şedinţa de ani a Asociaţiei petroliştilor Eri, a avut loc la sediul Asociaţiei Industriaşilor de Petrol din Româ­nia, o şedinţă a societăţilor de pe­trol exportatoare, sub preşidenţia d-lui inginer C. Osireanu, preşedin­tele Asociaţiei. Au participat d-nii Ing. C. Mătă­­saru (Steaua Română), Otto Stern (Astra Română), ing. S. Schmeidler (Româno-Americană), Th. Master­­son şi Halperine (Unirea), L Mari­­nescu (Concordia), ing. Th. Ficşi­­nescu (Colombia), ing. Tacom­an (Creditul Minier), O. Moriatt­ (Pra­hova) , A. P. Margules (Petrol Blok), O. Bergher (Rafinajul), ing. Gheor­­ghiu (Redevența), A. Avacoff (Pe­­tuo­mina) etc. S-a examinat propunerea făcută de către Ministerul de Răsboi Fran­cez prin Ministerul nostru de Fi­­nannţe de a se aproviziona din Ro­mânia, pe timp de un an cu o can­titate de 25.000 tone benzină avia­ţie cu 68—70 octane. Au fost cercetate deasemenea di­ficultăţile ivite în ultimul timp la exporturile, de petrol din Grecia şi Olanda în legătură cu plata contra­valorii acestor exporturi. D. Ing. C. Osireanu a citit o scri­soare prin care d. H. Detterding, director general al societăţii „Royal­ Dutch Company“, răspunde Aso­ciaţiei, mulţumind pentru felicită­rile ce i s-au adresat cu prilejul îm­plinirii a 70 ani de vârstă. D-sa a rugat pe d. Otto Stern, director general al societăţii ,As­tra Română“, care va lua parte la Haga, la Începutul lunei Mie a. c., la sărbătorirea d-lui H. Detterding pentru Împlinirea a 70 de ani de de vârstă şi 40 ani de serviciu în „Grupul Royal Dutsch Shell“, să re­prezinte Asociaţia la această săr­bătorire. D. Otto Stern a primit a­­ceastă însărcinare. „L’ACCUEIL FRANCAIS Cu o deosebită plăcere, ziariştii ro­mâni au luat cunoştinţă de o ini­ţiativă colegială, inaugurată la Pa­ris. Este vorba de organizaţia „L’ac­­cueil francais , al cărei scop este să faciliteze activitatea profesională a gaze­rilor în capitala Franţei, să la procura înlesniri de transport, de găzduire, etc. Serviciul acesta, foarte util bres­­laşilor scrisului zilnic, este dirijat de un comitet de direcţie compus din personalităţi de primul rang din publcistica franceză. Conducerea a­­fectivă o are d-na Madeleine le Ver­lier, directoarea cunoscutei reviste „L'Europe Nouvelle”. In ce priveşte activitatea organiza­ţiei „L’accueil francais” precizăm că ea are următoarele puncte de pro­gram: Fixează întâlniri, pentru ziariştii care solicită, cu oamenii politici, scriitorii, artiştii francezi; organi­zează vizite în muzee, instituţii pu­blice, şcoli, etc.; procură cărţi de in­trare pentru marile şedinţe ale par­lamentului; face toate diligentele pentru a obţine în favoarea gazeta­rilor înlesniri serioase de transport, găzduire, spectacole, etc. „L’Accueil francais” are sediul pe Qual d’Orsay, la numărul 73 bis. A­­ ci colo se află o permanenţă, unde se pot adresa ziariştii străini aliaţi la Paris. Nu l1 se cere decăt identita­tea profesională şi o scrisoare de prezentare din partea reprezentan­tului diplomatic al ţării respective, sau a unui corespondent al organi­zației „L'Accueil”. .Misterele Parisului“ rulează încă de eri, în Capitală. Remarcabilul film al lui Felix Gandera a atras imediat atenţia publicului cinefil bucureştean. Premiera s-a bucurat de succesul meritat , cum era şi de aşteptat. Un subiect mare, o distri­buţie de prim ordin şi o înscenare de extraordinară amploare — iată atâ­tea reale atracţii pentru un public cunoscător. Formidabilul roman al lui Eugene Sue conţine atâta acţiune, atâta pitoresc şi atâta umanitate, încât nu se poate să nu capteze interesul spectatorului şi să nu-l emoţioneze. Defilează în faţa noastră scenele magistrale ale „Misterelor Parisu­lui“, cu personagiile lor axtât de pre­cis conturate: faimosul „maître d’école“, teribil şi uimitor de ade­vărat în interpretarea lui Constant Rémy; irezistibilul „Monsieur Pope­let“ încarnat de Lucien Baroux; prestigiosul prinţ Rodolphe al lui Henri Rollan; sensibila şi delicata Fleur de Marie interpretată de Ma­deleine Ozeray; tulburătoarea Sa­rah, încarnată de Lucienne Lemar­­chand; în fine, toată galeria de magnifice figuri creiate de geniul lui Eugéne Sué, interpretate de cei mai buni actori ai teatrului şi ci­nematografului francez. Cadrul în care evoluiază aceste personagii pitoreşti — Parisul de acum trei sferturi de veac — este reconstituit cu un lux de amănunte impresio­nant. Desfăşurarea e rapidă, dina­mică, dialogul e redus, fiindcă ac­ţiunea e transpusă în imagini de o rară forţă de sugestie. Putem afirma cu certitudine că filmul este la înălţimea romanului. Şi să recunoaştem că asta înseam­nă mult, când e vorba de un roman cu atâta acţiune şi cu atât de va­riate medii sociale, ca „Misterele Parisului“. Premiera de eri de la Capitol şi Roxy — un film bun — merită toa­tă atenția noastră. Este un spectacol cinematografic de mare anvergură. Marea premieră „Misterele Parisului11 după celebrul roman al lui Eugene Sué Teatrul radiofonic în sezonul de vară Odată cu Începutul verii, sălile de teatru, concerte şi opere îşi închid porţile. Radio Insă continuă să di­fuzeze, din studio­ul posturilor, spec­tacole teatrale, care însă din cauza condiţiunilor estivale îşi adaptează repertoriul şi mijloacele nouei situa­­ţiuni sezoniere. Ce piese radiofonice vor difuza posturile româneşti în cursul lunilor calde? Iată o întrebare la care veţi găsi răspunsuri interesante în ulti­mul număr al revistei „RADIO” (ADEVERUL) Radiofonie — Televiziune — Şti­inţă pentru toţi. DIMIN Pâ Tâi T­ribuna muncitorească Regruparea forţelor ceferiste De ce părăseşte personalul de mişcare asociaţia „Staţia“ Personalul de mişcare, care a mai rămas grupat In asociaţia „Staţia” a Început să părăsească în corpore a­­ceastă asociaţie, atât din cauza inac­tivităţii pe tărâmul revendicărilor profesionale cât şi din cauză că pre­şedintele acestei asociaţii i-a impri­mat mai mult un caracter politic, fă­când hitlerista şi asociându-se cu gruparea „Reacţiunea” care caută — prin cele mai nepermise mijloace — să introducă hitlerismul la calea fe­rată. Aşa că, dintr-o asociaţie care nu­măra peste 30.000 de membri, atuttci când ea activa pentru interesele pro­fesionale în cadrul Federaţiei C. F. R., n’au mai rămas azi nici 3000 de membri. Şi chiar aceştia încep să pă­răsească asociaţia. Astfel, personalul de tren din halta Griviţa a părăsit un bloc asociaţia. La acest gest s’a asociat şi personalul de tren din alte părţi şi zilele acestea se reface vechea asociaţie „Mişcarea” a acestor slujbaşi, care se va afilia Federaţiei. Halul de descompunere a asocia­ţiei „Staţia” se poate vedea din fap­tul că însuşi personalul din halta Griviţa, care este în subordinele pre­şedintelui asociaţiei, care este şeful haltei, a dat semnalul de părăsire. Personalul este profund nemulţu­mit că nu s’a făcut nimic în chestia reîncadrărilor şi a fost minţit atâta timp, că preşedintele asociaţiei s’a dovedit a fi o unealtă in mâna ace­lora cari caută distrugerea asociaţii­lor profesionale şi că a cheltuit tot fondul asociaţiei, peste 2 milioane lei, In propagandă hitleristă, contrară intereselor ceferiste. Deasemenea, impiegaţii de mişcare in special cei din provincie — cari au mai rămas in această asocia­ţie, au trimis cu toţii adeziunile la asociaţia lor de breaslă „Agim”, ne­­înţelegând să mai rămână într’o a­­sociaţie al cărei conducător a trădat cauza personalului. Zilele acestea, comitetul provizor al asociaţiei „Mişcarea” a personalu­lui de tren, va face toate formele de afiliere la Federaţie. Personalul căilor ferate s’a desme­­tecit complect şi strânge rândurile, dovedind că nu mai poate fi purtat cu vorba şi minţii de interesaţi şi vânduţi. Cu atât mai mult ceferiştii nu în­ţeleg ca în asociaţiile lor să facă altă politică decât cea profesională și se scutură de spectrul hitlerismului ce câțiva agitatori au căutat să-l intro­ducă în rândurile lor. De la muncitorii din Vijniţa Primim un protest din partea filia­lei Vijniţa a Institutului muncitoresc de educaţie şi sport, Institut care este persoană juridică, cu sediul central la Bucureşti, şi care duce o lăudabilă activitate în toate centrele muncito­reşti, pe tărâm cultural şi sportiv. Filia" ..........f­iliala Vijniţa a acestui institut, ne arată că a vrut să organizeze o şeză­toare culturală, In care scop s’a adre­sat prefecturii judeţului Storojineţ, pentru obţinerea autorizaţiei, deşi In Storojineţ nu este stare de asediu. Prefectul Arthur Apáti a trimis ce­rerea, poliţiei judeţului, care a dat aviz favorabil pentru ţinerea şezătoa­rei. Nemulţumit de acest aviz, pre­fectul s’a adresat... serviciului sanitar judeţean, cu ordin să dea aviz nefa­vorabil. D. medic primar Costici s’a executat şi astfel şezătoarea nu s’a putut ţine. Muncitorii din Vijniţa sunt revol­taţi de astfel de procedee, cari în­seamnă că s’a introdus starea de ase­­diu şi în judeţul lor atât de liniştit. Deasemenea sunt revoltaţi împotriva faptului atât de comic şi stupid că prefectul a cerut aviz dela serviciul sanitar pentru autorizarea unei șe­zători cu caracter cultural. ŞEDINŢA DE BREASLA Sindicatul „îmbrăcăminte“ din Calea Şerban Vodă No. 100 va ţine Sâmbătă 20 iunie, ora 8 seara, o şedinţă de breaslă a muncitorilor textilişti. La ordinea de zi fiind chestiuni importante, comitetul face apel ca muncitorii să răspundă în număr cât mai mare. Un apel către absolvenţii şcolilor profesionale c. f. r. din întreaga ţară Asociaţia generală a absolvenţilor şcolilor profesională de la calea fe­rată (A. S. P.), a manifestat totdeau­na împotriva tendinţelor de desmem­­brare a massei ceferiste. Deoarece A. S. P. cuprinde in ca­drele sale un tineret ceferist foarte numeros, n’au întârziat din partea al­tor organizaţii diferite oferte de a­­demenire, cu scopul bine definit de a acapara tineretul ceferist şi a-l în­druma spre o politică fascistă. La astfel de oferte, A. S. P. a răspuns totdeauna: Suntem o asociaţie pur profesiona­lă, legal constituită, nu facem politi­că, dar stăm pe baza ideologiei de­mocratice. Nu înţelegem să ne aba­tem de la această conduită care co­respunde cu interesele noastre pro­fesionale. Asociaţia noastră a aşteptat mo­mentul reîntregirii Federaţiei G. F. R., şi cu ocazia congresului ţinut de această Federaţie în zilele de 14 şi 15 iunie a. c., am adus Federaţiei apor­tul solidarităţii noastre, contribuind astfel la unitatea massei salariaţilor de la calea ferată. Avem toată încrederea că prin Fe­deraţie ne vom putea valorifica drep­turile, câştigând revendicările —­fesionale cari ne preocupă. Facem un apel sincer către absol­venţii şcolilor profesionale C. F. R din întreaga ţară, să se înregimenteze in Federaţie, contribuind In acest 99 tel­­e, laturirea ei fi tot­oda.# Cerem Federaţiei să ne susţină In revendi­cările noastre. MIHAIL LEONTE Protestul muncitorilor de la fabrica „Mioara“ Primim la redacţie o plângere a muncitorilor de la fabrica textilă Mioara” din şos. Iancului 46. Mun­citorii arată că sunt forţaţi să lu­creze în permanenţă câte 12 ore pe zi, in loc de 8, cât prevede legea. Sunt plătiţi cu 5 până la 7 lei pe oră. Zilnic sunt înjuraţi şi batjocoriţi de către inginerul Bogorov, şeful secţiei pregătitoare, şi Castencic, şeful de la ţesătorie. Acesta a bătut de curând, destul de grav, pe lucrătoarea Elena Ungureanu, şi a concediat pe munci­torul Moraru, fără ca acesta să fi a­­vut vreo vină. De altfel, sistemul concedierilor este permanent. Orice muncitor nemulţumit de salariul mi­zerabil pe care-l primeşte şi de orele de muncă pe cari trebue să le pres­teze ilegal, este concediat, după ce bineînţeles i s-au făcut toate şica­nele posibile şi după ce adeseori a fost bătut. Muncitorii fabricei „Mioara” cer ministerului muncii să intervie în favoarea lor, impunând patronului introducerea zilei de lucru de 8 ore. Înlăturarea maeştrilor Bogorov, Cas­tencic şi Zicher şi respectarea tutu-tencic şi Zicher şi respectarea­­ ror legilor,­­de protecţia mapei. Muncitorii de la atelierele c. f. r. Nicolina-laşi, sunt persecutaţi La direcţiunea atelierelor princi­pale C. F. R. Nicolina-laşi, »’a pri­mit un ordin pentru reţinerea a ju­mătate din salariu de la toţi munci­torii, destinat Înfometaţilor din Ba­sarabia. Sindicatul profesional al muncito­rilor, a ţinut o şedinţă la care, de­plângând soarta tristă a Înfometaţi­lor basarabeni, a cerut ca aceştia să fie ajutaţi de către stat şi instituţiile mari financiare şi comerciale, şi, deci, să se revină asupra măsurii prin care se rupe din pâinea bietului muncitor ceferist salariul pe o jumă­tate de zi pentru Înfometaţii basara­beni. O delegaţie a sindicatului, In frun­te cu d. Popa Ilie, preşedinte, s-a prezentat d-lui inspector Emil Mites­­cu, şi după Îndelungate discuţiuni s’a stabilit că personalul dela ate­lierele Iaşi să subscrie benevol orice sume vor, pentru înfometaţi. Totuşi, aplicarea pe teren a acestei Înţelegeri Întâmpină dificultăţi din cauza unor maeştri. Astfel, maestrul Popovici Vasile refuză să primească suma de 15 lei. Sindicatul ne comu­nică numeroase cazuri printre cari acela al lăcătuşului Mărgărint Ştefan, care, neputând să dea mai multe de zece lei pe lista de subscripţie, a fost bătut de maestrul Vasile Popovici. Sindicatul roagă inspectorul con­ducător al atelierelor să domolească excesul de zel al maestrului Popovici Vasile. Totodată Sindicatul aduce la cunoş­tinţă că s-a introdus la atelierele din Iaşi obiceiul nepermis de a se plasa forţat muncitorilor bilete pentru di­ferite serbări, pentru cari li se fac reţineri. Cei cari refuză biletele sunt insultaţi. Muncitorii protestează îm­potriva acestor metode şi cer să se ia măsuri. Convocarea adunării eparhi­ale a Bucovinei CERNĂUŢI, 18. — Mitropolitul Visarion al Bucovinei a dispus convocarea Adunării eparhiale a Bucovinei în sesiune ordinară pe ziua de Vineri, 26 iunie, la ora 9 dim. Pe ordinea de zi, figurează ur­mătoarele chestiuni: Rapoartele generale ale sec­ţiei economice pe anii 1931, 1932- 3, 1934-5 şi 1935-6 şi rapoartle comisiunii de control. Vânzări şl cumpărări de imobile: constitu­irea de păşuni; recursuri In ma­terie de pensiuni. Şedinţa se va ţine In sala con­siliului eparhial. sm . La Stadionul O.N.E.F., săptămâna v­itoare Grandioase spectacole in aer liber Societatea „Frontul Mărăşeşti“, prezintă Sub înaltul Patronaj al M. S. REGINA MARIA piesa în 22 tablouri „Povestea soldatului de la Mărăşeşti“ de general G. DRAGANESCU Conducerea muzicală, lt.-col. Egizzio Massini. Adaptare şi înscenare: Mime Mizu. Ansamblul, în frunte cu artiştii Teatrelor Naţionale, se com­pune din: D-nele: Maria Filotti, Sylvia Hodoş, Eug. Ciucurescu, Char­lotte Brodier şi d-nii: N. Bălţăteanu, A. Critico, I. Manu, N. Dimi­­triu, I. Anastasiad, I­ Vanciu, T. Lapteş, R. Popeia, Nae Bulandra, I. V. Teodoru, Tancovici Cosmin, etc. Regizor general: C. Petrescu- Aranjament muzical: C. Zimbru. Muzica Palatului Regal, Corul Operei Române. Preţul locurilor: 100, 60 şi 40 lei. Loc nenumerotat, în pi­cioare 20 lei. Loc în lojă 140 lei. Biletele de vânzare la biroul O. N­ E. F., pasajul „Victoria”. Telefon: 3­8742._________________________________ De la partidul ţărănist­­radical Sâmbătă 20 Iunie a. c. la ora 7 seara, va avea loc la Clubul Central al partidului ţărănist­ radical din Calea Victoriei 18, şedinţa Cercului de studii. In cadrul căreia d. Petru Cernăzeanu va desvolta o conferin­ţă tratând despre: .Rolul Caselor Naţionale de economie şi cecuri poştale“. Şedinţa va fi prezidată de d. Gri­­gore luni an, preşedintele partidului. l T­RIANON Mâine Premieră Plafon: I descoperit In,Td 20 şi 30 «£££» BERNICE CLAIRE (din NO! NO! NANETTE) lui Frnanz Tien„a „PĂPUŞĂ BLONDA“ (Two Hearts in Harmony) Jurnal Paramount şi Complectare „Regele Stepului" AZI ULTIMA ZI V­ICTORIA de KNUT HAMSUN cu Luise Ulrich, Mathias Wiemann, Theodor Loos, Bernard Goetzge Jurnal şi complectare . Taxa forfetară la industria lânei PROBABILITATEA UNUI ACORD INTRE MINISTERUL DE FINANŢE ŞI FABRICI Eri după amiază au continuat la ministerul de finanţe tratativele In­tre reprezentanţii ministerului de finanţe şi ai fabricilor textile de lână pentru înlocuirea actualelor taxe de consumaţie pe care le plă­teşte această industrie cu o taxă perpetuă. După discuţiile ce au urmat eri sunt multe probabilităţi că un a­­cord între cele două părţi va putea fi un curând Încheiat. Astăzi d. Dum­a, secretarul gene­ral al ministerului de finanţe va a­­vea o conferinţă cu juriştii fabrici­lor in care se va discuta forma juri­dică a contractului iar mâine se va ţine o şedință plenară In care sa speră că se va putea da forma defi­nitivă a acestui contract. N V. _ . AUTORUL ATACULUI BANDITESC DE PE TÂMPA A FOST PRINS Criminalul este Nicodim Teodorescu, elev in cl. 6-a a şcoalei normale din Capitală BRAŞOV, 18. — Am relatat asea­ră împrejurările în care s’a produs atacul banditesc de pe muntele Tâmpa. In tot cursul nopţii orga­nele poliţieneşti cu ajutorul brigăzii mobile de siguranţă, precum­ şi al posturilor de jandarmi, au încon­jurat şi cutreerat muntele Tâmpa pentru descoperirea criminalilor. Cu acest prilej a fost descoperit ca­davrul servitorului Gheorghe Popa, care a fost omorît cu două gloanţe de revolver, în timp ce se dusese să deslege niște măgari. Criminalul l-a răpus, pentru ca să poată opera în voe asupra co­merciantului Beschea Tudor. In lupta care s’a încins între comer­ciant si criminal, a fost rănit si a­­cesta din urmă, cu un glonte de re­volver descărcat de d. Beschea. Comerciantul Beschea se află în stare extrem de gravă la spitalul Gheorghe Mărzescu din localitate. PRINDEREA CRIMINALULUI Azi de dimineaţă, criminalul vă­­zăndu-se încolţit, a coborît de pe muntele Tâmpa din­spre Curmătu­ră, a trecut pe dealul Melcului, a coborît în dreptul fabricii Schell, îndreptăndu-se spre gară. Sergentul Trifu de la postul din dreptul fabrici Schell, văzându-l şi recunoscându-l după semnalmen­tele date de comerciantul Beschea, l-a somat să se predea. Elevul de liceu a scos revolverul şi l-a predat poliţistului, cerându-i să-l ducă la chestură. Aci a fost audiat de chestorul poliţiei, d. dr Ionel durea şi de şeful poliţiei judiciare, d. comisar Sasu. Criminalul a făcut mărturisiri complecte. El se numeşte Nicodim Teodorescu, este în vârstă de 18 ani, de cei din comuna Berbeşti, judeţul Vâlcea şi e fiul învăţătorului loan Teodorescu, din acea comună. CE DECLARA CRIMINALUL Nicodim Teodorescu a declarat că «fptS Hm I» sMws !•§ » P«pal*l nor­male din București. Fiind bolnav, el spune că a trebuit să vină la munte. Când a plecat de acasă a luat de la tatăl său revolverul, a Împrumutat niște bani de la o rudă din Drajna şi a plecat apoi la Sibiu. De aci a ve­nit la Braşov cu un automobil tră­gând la hotelul „Calul Alb”, unde a stat câteva zile. Acum două zile s-a urcat pe muntele Tâmpa cu gândul de a jefui pe restaurator. Avea nevoe de bani pentru a pleca cu automo­bilul la Constanţa, unde voia să facă băi. In acest scop el şi-a făcut o socoteală amănunţita care a fost găsită scrisă pe un carnet. Nicodim Teodorescu recunoaşte în totul crima şi evită să dea răspun­suri precise asupra împrejurărilor crimei. Poliţia are indicii că el a mai dat şi alte lovituri pe la Sibiu, rezultatul acestora înlesnindu-i a­­ventura de la Paşte şi până acum. Servitoarea Maria Popa, soţia ser­vitorului ucis, a fost găsită refugiată împreună cu cei trei copii ai săi în grota restaurantului fie pe vârful muntelui Tâmpa. Ea era aşa de în­spăimântată de cele petrecute în cursul nopţii, încât nici nu mai pu­tea vorbi. După săvârşirea atentatului, Nico­dim Teodorescu a mai tras două focuri de revolver în aer. Simţin­­du-se rănit şi fiindu-i teamă că va cădea şi va fi descoperit, a preferat să fugă, cu atât mai mult cu cât nu ştia ce a făcut servitoarea şi-i era teamă că aceasta va da alarma. Astăzi după amiază la orele 4 au­torităţile vor proceda la reconsti­tuirea crimei.

Next