Dobrogea Nouă, septembrie 1955 (Anul 8, nr. 2212-2237)

1955-09-01 / nr. 2212

o Ridicarea nivelului politic, condiție esențiala în munca de viitor a cadrelor didactice In anul școlar 1954—1955 cadrele didac­tice din raionul Hîrșova, muncind bine au reușit să facă din școli adevărate fo­care de educație și cultură, imprimînd ele­vilor o nouă concepție, dezvoltîndu-le dra­gostea de învățătură, de muncă, de patrie și avutul obștesc. Toate acestea se datoresc faptului, că în anul trecut secția de în­­vățămînt a sfatului popular raional, a pri­vit cu mai mult simț de răspundere pro­blema procesului de învățămînt, ea a știut să ceară și să folosească ajutorul cabine­tului pedagogic și al secției de învățămînt a regiunii, fiind ajutată și sprijinită ne­mijlocit de către comitetul raional de par­tid și comitetul executiv al sfatului popu­lar raional. Un prețios îndrumar în ridi­carea calificării profesionale, fără îndoia­lă l-au constituit colectivele pedagogice, cursurile de pregătire a cadrelor didac­tice cît și studiul individual. Studierea și însușirea temeinică a celor mai avansate metode pedagogice, a constituit de aseme­­nea cheia acestor succese. In anul trecut, preocuparea de frunte a cadrelor didactice din raionul Hîrșova, a fost aceea de a realiza cu succes cuprin­derea în școli a tuturor copiilor de vîrstă școlară din satele și comunele raionului Pătrunse de această sarcină de răspunde­re, cadrele didactice din satele și comunele Elena Pavel, Războeni, Gîrliciu, Crucea, Pantelimonii de Sus, Dulgherii și altele au reușit să realizeze planul la invațămintul obligatoriu cu 100 la sută. Aici, directorii de școală, învățătorii, și celelalte cadre di­dactice au știut sa folosească ajutorul or­­ganizațiilor de partid, a sfaturilor popula­­re, a deputaților și a celorlalte organizații de masă și împreună, printr-o muncă de lămurire, mergînd în casele cetățenilor.1 au reușit să cuprindă în anul de învățămînt, pe toți copiii de vîrstă școlară. Un viu exemplu La constituit învățătoarea Nata­lia Giurdea, din Topalu, care deși s-a dus din repetate ringuri la cetățeanul Ion Avram spre a-l lămuri să-și trimită copilul la școală, n-a cedat îndărătniciei acestuia și după ce a discutat cazul în consiliul pe­dagogic, împreună cu alți cîțiva învăță­tori, a mai făcut o vizită respectivului ce­tățean, reușind astfel să-l înduplece. Cu toate acestea au fost însă cadre di­dactice, care au privit cu mai puțin simț de răspundere cuprinderea în învățămînt a tuturor copiilor de vîrstă școlară. Fap­tul că în comuna Ghinilăvești cadrele di­dactice și tovarășul Vasile Gherman, direc­torul școlii de 7 ani, n-au privit, cu serio­­zitate această problemă, a făcut ca un nu­măr de 79 copii să rămînă în afară de școală. Situație asemănătoare se constată și în comuna Casimcea și altele. Atitudi­nea aceasta va trebui să dea de gîndir secției de învățămînt în anul școlar la în­ceputui căruia ne aflăm. îmbucurătoare succese au obținut cadre­­le didactice din raionul Hîrșova și în pro­blema îmbunătățirii procesului de învăță­­mînt. In comparație cu anii trecuți exigen­­ța cadrelor didactice fată de pregătirea elevilor a crescut cu mult­ învățătorii și profesorii și-au pregătit bine lecțiile, fo­losind materialele didactice ajutătoare, res­pectînd programa analitică, făcînd mai atractive predările lecțiilor. Cu succes a aplicat tovarășul Tănase Vasile din Răz­boeni, metoda fonetico-analitico-sintetică precum și îndrumările din metodica citirii, reușind astfel ca cei 35 de elevi ai clasei I-a să citească corect, curent și expresiv să explice sensul cuvintelor mai grele și să poată povesti apoi pe dinafară lecția Aceleași metode le-au întrebuințat și to­varășii învățători Constanța Voineag, din Topalu, Socrate Onab din Calfa, Eufrosina Mocanu din Gîrliciu, Gheorghe Pușcași­ din Dulgheru și alții. Unele cadre didactice însă au privit cu superficialitate însușirea materiei de către elevi. Așa s-a întîmplat în clasa tovară­­șului Ilie Nicolae din Topalu unde la sfîr­­șitul anului elevii citeau prost, fără să cu­noască elementarele reguli ortografice, ne­înțelegînd sensul unor cuvinte. Aceeași ne­păsare s-a văzut și la tovarășele Georgeta Bucureșteanu din Sîrbeni, Maria Pîrvu din Casimcea, Maria Vlad din Topologu, Anica Andrei din Horia și Maria Mureșan din Capidava In vederea înarmării elevilor cu price­­peri și deprinderi practice, la școala din Războeni, tovarășul Tănase Vasile, a sus­ținut în fata elevilor numeroase lecții cu conținut practic, lecții ajutătoare, făcînd totodată experimentări pe lotul școlii, im­­primind astfel elevilor deprinderea de a cultiva și de a îngriji animalele și păsă­rile. Aceleași preocupări le-au avut și ca­drele didactice ale școlii din Hîrșova, care împreună cu elevii, au făcut o răsadniță semicaldă cu 1000 de ghivece nutritive, în care au însămînțat zarzavaturi de tot felul Tot astfel și elevii școlilor din Horia, Cal­fa și altele cu ajutorul învățătorilor au căpătat deprinderea unor serii de îndeletni­ciri practice ca: însămînțatul în pătrat al unor culturi cerealiere, sădirea de legumi­noase, plantarea de puieți, altoirea pomi­lor fructiferi, viței de vie, etc. In lumina celor arătate mai sus, se poa­te spune că într-adevăr cadrele­­ didactice din raionul Hîrșova, în comparație cu anii trecuți, au făcut serioase progrese în mun­ca procesului de învățămînt. Totuși mai sunt încă o serie de lipsuri, care nu fac decît să umbrească realizările dobîndite pînă acum. Mai sînt cadre didactice, învă­țători și profesori, care nu caută să-și ri­dice nivelul profesional. Faptul că mulți dintre elevii care au terminat anul acesta școala de 7 ani n-au putut reuși la exame­nul de admitere la școala medie explică superficialitatea cu care ei au fost in­struiți. O altă latură a lipsurilor care se mai resimt în munca cadrelor didac­tice este și aceea a scăzutului nivel po­litic. Învățătorii și profesorii din raionul Hîrșova­ nu citesc și nu studiază materia­lul ideologic. Aceasta s-a observat și în recenta consfătuire, unde puține cadre di­­dactice au luat cuvîntul să critice și să ajute secția de învățămînt raională. Lipsa unui nivel politic ridicat se reflectă și în felul de a munci al multor învățători, și profesori. De aici se explică și faptul că în școlile raionului Hîrșova organizațiile U.T.M. și de pionieri nu-și trăiesc intens viața. Tot de aici pleacă și o serie de con­fuzii pe care cadrele didactice le comit în expunerea lecțiilor. Fără o orientare politică, fără însușirea materialului ideolo­gic, cunoașterea și adîncirea hotărîrilor partidului și guvernului, cadrele didactice din raionul Hîrșova nu vor reuși să des­fășoare un învățămînt de calitate, nu vor reuși să formeze elevilor o conștiință nouă, socialistă, o educație sănătoasă, o atitudi­ne demnă fată de cuceririle poporului, fa­ță de patrie, de construirea unei vieți li­bere și fericite. Paralel cu studiul profe­sional, condiție esențială în desfășurarea cu succes a noului an de învățămînt, ca­drele didactice din raionul Hîrșova, vor trebui să-și cristalizeze o orientare politică de pe poziția clasei muncitoare. Trăirea intensă a unei vieți politice, fo­losirea cu mult curaj a armei criticii și autocriticii, trainica legătură între școală și familie, iată numai cîteva din sarcinile imediate care stau în fața cadrelor didac­tice din raionul Hîrșova. Dragostea față de patrie, de partid, de regimul și poporul nostru, dragostea față de realizările și cu­ceririle poporului, atitudinea nouă față de muncă și bunul obștesc, educarea în spi­ritul patriotismului socialist și al interna­ționalismului proletar, sunt sentimentele cele mai frumoase pe care învățătorii, și profesorii vor trebui să le sădească în conștiința copiilor oamenilor muncii, din raionul Hîrșova. In istorica sa cuvîntare la primul Con­­gres al învățătorilor din R.P R., tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, spunea : „învățătorul trebuie să-l educe pe elev în spiritul pa­­triotismului socialist și al internaționalis­mului proletar, în spiritul luptei împotriva dușmanilor interni și externi al regimului de democrație populară. Învățătorului îi re­vine un rol de seamă în lămurirea țără­nimii muncitoare asupra avantajelor me­canizării agriculturii, al întovărășirilor de lucru în comun a pămîntului, asupra superiorității gospodăriilor agricole colecti­ve. învățătorul trebuie să fie exemplu în îndeplinirea obligațiilor cetățenești față de stat și să lumineze țărănimea muncitoare asupra obligațiilor patriotice­­ de a respecta cu sfințenie legile Republicii Populare Ro­mîne, mobilizînd țărănimea săracă și mij­locașă la lupta împotriva chiaburimii — exploatatoarea țărănimii". Ținînd cont de aceste prețioase învăță­minte urmînd calea luminoasă pe care par­tidul ne îndrumă, să facem din învățămînt o școală înaltă menită să pregătească omul celei mai avansate culturi, constructorul și apărătorul de nădejde al minunatelor cuce­riri ale poporului înfăptuite după înțeleaptă politică a partidului nostru. I. DRAGANESCU I IKMLBIIiIBliiinilIIBIinUIKnil iiiHmiiininin IIIBR-BfBIIIIOTMIRIBIIIIIBIiW'IÍIMIMIIiHÍÍ gP'Wü DOBROGEA NOUA Nr. 2212 In ziua aceasta școlile își vor deschide iarăși ospitaliere porțile. Sălile luminoase, unele nou construite, prin care soarele își va trimite razele din belșug, săli spațioase, văruite proaspăt, împodobite sărbătorește vor găzdui iarăși copiii oamenilor muncii, ai țăranilor muncitori din regiunea noastră. Elevii se vor întîlni iarăși cu învățătorii și profesorii lor dragi, părinții lor spirituali. Zile de-a rîndul în consfătuirile ce au avut loc în toată regiunea, învățătorii și profesorii au discutat și soluționat o serie întreagă de probleme, probleme menite să dea un nou avînt procesului de învățămînt în anul școlar ce se începe. In pagina de față sînt cuprinse aspecte din cele discutate în unele consfătuiri, metode și învățăminte ce vor face ca în anul acesta școala să-și trăiască și mai din plin viața. BUCURIE Din cătunul deșteptat în zori Au venit aici in mica haită Un bătrîn și trei mlădii feciori­te se duc la-nvățătură-naltă. Stau de-un ceas cu ochii duși în zări, Parcă-n ciudă trenul nu mai vine; Lung îți pare timpu-n așteptări, Cite gînduri calea nu-ți aține ! Cînd și cînd mai cată-n spre cătun Cei copii plecați la-nvățătură. Rîde-nvățătorul lor cel bun: „Ori vi-i dor de-acum de bătătură ?“ Șuier lung s-a revărsat în văi inimile purice li-s strinse: „De-acum vine trenul măi flăcăi..."" Genele bătrînului îl prinse: „Țineți minte și să nu uitați. Nu-mi umbriți întîia bucurie Cît mai bine acolo să-nvățați. De cătunul nostru să se știe...“ Un alt șuier peste văi pluti Trenul se pierdu în larga zare Străbătind întinsele cîmpii Către Capitala țării-n floare. Ici în haită zările serutînd A rămas bătrînu-n priveghere Luminat de fericitul gînd : „Are azi întîia mingîiere“. După azit-amar cit a slujit ln cătunul depărtat de haltă Pentru prima oară s-au pornit Trei elevi la-nvățătură-naltă. Deapănă de-acum in amintim­ Anii încercărilor deșarte: „Geaba-ngenunchi am ieri pe la zbiri L­aibă și cătunul drept la carte...“ Sta bătrînul zările scrutind Bucuria-i înflorea pe față Ș-a plecat sălășluit de­ un gind : „Nu m-am irosit degeaba-n viață“. I. DOCHERU imiWRILM ÎN IW» ------------­ Pentru o cît mai largă popularizare a metodelor noi este o mîndrie pentru raionul Negru Vodă că a reușit în anul de învățămînt ce a trecut să școlarizeze la ciclul I copii în procent de 98%. Multi învățători și profesori s-au călăuzit în munca lor, de învățătura pedagogiei științifice, care arată că meto­dele de învățămînt nu se cumpără — aces­tea trebuie create și dezvoltate. Procedeele noi care au reieșit din discuțiile purtate în special pe secții, în recenta consfătuire, au arătat preocuparea intensă a cadrelor di­dactice pentru a-și ridica prin orice mij­­loc calificarea profesională. Acum, cînd pedagogia nu mai este ela­­­borată din birou, cînd a devenit o știință, cînd datele ei se bazează pe practică, pe­­experiență, nu putem să nu ținem seama de metodele noi de muncă izvorîte din practica vieții școlare. Procedee noi arătate de tov. Petrescu ca : explicarea cuvintelor care nu-și au si­nonim prin tablou și ilustrații, păstrarea unui caiet special pentru a se trece în el viața scriitorilor și operele acestora, în așa fel încît oricînd elevul să se poată orienta asupra unui studiu literar, folosirea „ope­rei ghicitoare” pentru fixarea cunoștințelor (se citește un fragment și se cere elevului să identifice opera și autorul căreia apar­ține) — dovedesc utilitatea calificare­a cadrelor didactice formelor de inițiate de partid și guvern, dovedesc că așa cum ara­tă Kalinin, profesorul nu e numai un transmițător, ci asemenea unui burete care poate și trebuie să absoarbă din ce în ce mai multe cunoștințe. Concludente tot în acest sens, sunt urmă­toarele cîteva materiale didactice expuse la expoziția din cadrul consfătuirii: va­riate scheme alcătuite la gramatică, utilul album cu plicuri cuprinzînd poze rezervate diferitelor teme, în așa fel încît să poată oferi material ilustrativ pentru orice lecție precum și un nou material didactic foarte practic care să servească atît la operația adunării cît și scăderii (o bandă de carton numerotată de la 1 la.... și acoperită d­e sertărașe corespunzînd fiecărei cifre, mu­­tîndu-se de exemplu sertărașul care aco­peră cifra 5 și adăugîndu-se la cele 4 ser­­tărașe, apare cifra 5 scrisă pe bandă. Ast­­fel operația se desfășoară cît se poate de concret 4 sertărașe plus un sertăraș = 5, adică cifra care rămîne liberă pe bandă). Pe lîngă aceste succese, munca in învă­țămînt din raionul Negru Vodă a arătat că sunt încă multe lipsuri. Legătura aproape inexistentă cu familia a contribuit la pro­­cesul mare de copii ai ciclului II rămași neșcolarizați. Este foarte adevărat că re­­țeaua școlilor de ciclul II este încă neîn­destulătoare în raionul Negru Vodă, însă printr-o muncă comună a învățătorilor și profesorilor se puteau convinge părinții să-și trimită copiii la ciclul II fie chiar și la o școală puțin mai îndepărtată. N-ar trebui să uite nici o clipă cadrele didactice că pe umerii lor apasă răspunde­rea pregătirii unor oameni luminați din mijlocul salelor noastre. Slabe rezultate s-au obținut de asemenea și la munca de alfabetizare — în special în comunele Al­bești, Osmancea, „23 August" și Dumbră­­veni. Exemplul dat de tovarășii Ionescu Vir­ginia din Tuzla, Teodorescu Elena și Teo­­dorescu Ecaterina din Măgura, Munteanu Fiena din Curtipăfia­, care prin conferințe afișe, articole la gazetele cetățenești și munca de convingere la domiciliu au ob­ținut succese frumoase la munca de alfa­­betizare, trebuie să stea în fața învățători­lor și profesorilor care muncesc pentru lu­minarea acestor oamenii ținuți înainte vre­me în întuneric. Mai există încă în învățămînt cadre di­dactice care nu-și fac planificarea la toa­te obiectele, care fac confuzii ideologice și științifice, care nu studiază metodicile, ca­dre didactice care mai folosesc metode bur­gheze de disciplinare ca : tiparul sau așe­zarea copiilor în ..banca neagră” — metode folosite de Turcu Elena sau cadre ca Popa Vochița din Cobadin care înapoiază ele­vilor lucrările scrise necorectate. Acestea sînt cadre care constituie o pată în acti­vitatea didactică din acest raion și care produc indignarea în primul rind a părin­ților copiilor care au atîta încredere în școală. Toate aceste lipsuri se datoresc și secției de învățămînt a raionului Negru Vodă. Cîteva cazuri numai sînt îndeajuns ca să dovedească lipsurile acesteia în munca de to­mn. De exemplu, tovarășa Volpea Ioana din Bărăganu a dovedit prin exempie că în anul școlar 1954—1955 n-a fost inspec­­tată de nimeni de la raion. Cum reușește atunci secția de învățămînt din raionul Negru Vodă să generalizeze experiența pozitivă din învățămînt, dacă rezultatele unor profesori rămîn neobserva­te? Nu este oare aceasta o slăbire a mun­cii de îndrumare și control ?... Aceste cazuri care nu sunt singurele ob­servate în recenta consfătuire, trebuie să fie un exemplu din care să învețe pe vii­tor atît secția de învățămînt a raionului respectiv cît și cadrele didactice pentru ca în viitor să nu se mai repete. M. BADIU i Consfătuirile cadrelor didactice simt un însemnat prilej de analiză a activității anu­lui școlar trecut, de răspîndire a experienței pedagogice înaintate și, în același timp, de descoperire și înlăturare a lipsurilor ivite în munca unui an școlar. Necesitatea ridicării nivelului profesional și politic al cadrelor didactice și îmbunătă­țirea muncii instructiv-educative în școală au făcut ca anul acesta consfătuirile să-șî axeze obiectivele pe metodele și procedeele folosite de cadrele didactice în predarea obiec­telor respective pentru ridicarea nivelului de pregătire al elevilor, înarmarea lor cu cu­noștințe și deprinderi practice și întărirea educației lor patriotice. In lumina acestor obiective, activitatea desfășurată anul trecut pentru o cît mai bună organizare a procesu­lui de învățămînt a fost analizată în con­sfătuire de către cadrele didactice din orașul Constanța, trăgîndu-se învățămintele nece­sare activității din anul școlar ce începe acum. Rezultatele obținute de profesori sau în­vățători ca Zamfir Georgeta, Modoi Gheor­­ghe, Caragea Petre, Silion Estera, Paraschi­­vescu Constanța sau Pragu Voichița au do­vedit că numai pregătirea profesională și ideologică îmbinată cu o bună organizare și planificare a muncii aduce rezultate pozi­tive în munca didactică. Cadrele didactice care nu au dat importanța necesară pregă­tirii profesionale, organizării lecțiilor și fo­losirii unui bogat material didactic, care nu s-au străduit să îmbine cunoștințele predate cu practica vieții de toate zilele nu au reușit să înarmeze elevii cu necesarul de cunoștin­țe prevăzut în programă. Reliefîndu-se în consfătuiri lipsurile unor cadre didactice ca de pildă Cerchez Eugen, Maravela Ecaterina, Blindea Rada, Dumitrescu Rodica, Galacica Tatiana, Miulescu Maria, ele vor căuta să se îndrepte și, asemeni lor, și alte cadre didac­­tice care se găsesc în aceeași situație. Stu­dierea cu perseverență și continuu, califica­rea cadrelor didactice prin cursurile fără frecvență, activitatea dusă de ele la cercu­rile pedagogice sau la colțurile pedagogice din școli vor duce la aplicarea, cu curaj de metode și procedee cît mai variate și adec­vate specificului și conținutului secției Consfătuirile, în special cele pe secții, au promovat noi și felurite metode care, folosite cu pricepere de cadrele didactice, le vor în­cununa strădania cu succes. Iată de pildă, folosirea la un înalt nivel a metodei conver­sației, a dictării și analizei ortografice sau a planului expunerii la obiectul limba ro­mina au dat rezultate minunate în activita­tea profesorilor Banu Maria, Petroniu Vic­tor, Puiu Enache. La geografie, lucrul cu harta, cu globul, suprapunerea hărților și mai ales folosirea diafitmelor, a excursiilor, reproducerea fenomenelor geografice din ni­sip sau argilă au adus rezultate frumoase în activitatea profesorilor Datcu Gheorghe, Comăneanu Aurelia și Scondănescu Rodica. Legarea cunoștințelor teoretice cu prac­tica la o serie de obiecte și, mai ales la ști­ințele naturii, fizică, chimie, s-a dovedit a contribui din plin la temeinicia cunoștințelor însușite de elevi. In acest sens, consfătuirea a arătat rodul activității matematicii extra­­școlare, în cercuri, care a dat rezultate mi­nunate la concursul matematic pe țară, unde au fost premiați elevi ca Roitman Avram sau Cristea I. și alții. Rezultate frumoase s-au obținut și în predarea fizicii și chimiei, folosindu-se metoda demonstrativă a muncii de laborator, legînd permanent cunoștințele de pract­ica vieții. La S.M.B. nr. 1 elevii au fost îndrumați să construiască aparate cu motoare electrice, cumpăna zidarului, reostat cu manetă, iar la școala nr. 15 elevii au aplicat cunoștințele căpătate la instalarea unei sonerii în școală, prize, becuri elec­trice, precum și în construirea de diferite a­­parate. Scoțînd în evidență aceste metode, consfătuirile și-au îndeplinit rolul de pro­movare a celor mai bune metode, pentru a le generaliza. S-a dovedit practic că pregătirea loturilor experimentale pe lîngă fiecare școală prile­juiește complectarea cunoștințelor la știin­­ț­ele naturii, verificarea lor în practică. Acti­vitatea elevilor pe loturile experimentale înarmează pe elevi cu noile metode de lucru în agricultură, le trezește dragoste și inte­res pentru această muncă. Consfătuirile nu au dezbătut îndeajuns necesitatea amenajării de loturi experimentale. Un singur exemplu frumos: tovarășul Iacobescu Nicolae care a muncit cu­ drag împreună cu elevele la pro­curarea semințelor din iarnă, la încercarea puterii lor de germinație, continuînd munca efectrv pentru a observa dezvoltarea fiecărei plante, putînd astfel să tragă concluzii asu­pra îmbunătățirii culturilor. S-a trecut ușor peste dezinteresul celorlalte cadre didactice care deși au avut condiții în școlile unde funcționează nu s-au preocupat de acest lu­cru și, mai ales, acelea care deși au început o oarecare activitate pe lot nu au conti­­nuat-o din neglijență. Secțiunea de învă­țămînt în referat și prin discuții trebuia să­ accentueze necesitatea organizării activității pe loturile experimentale sau colțurile vii, să arate lipsa de interes a unor cadre didac­tice care de altfel trebuiau îndrumate și trase la răspundere încă din timpul anului pentru acest fapt. Un deosebit accent trebuia să fie pus în aceste consfătuiri pe activitatea desfășurați în secția de lucrări practice, desen, muzică, ajutoare prețioase în deprinderea elevilor cu munca organizată, în dezvoltarea spiritului de observație, a simțului pentru frumos. Prin discuțiile create pe marginea referatelor pre­zentate de tovarășii Rădulescu L, Zanah­il M. și Luțcan I, s-au dezbătut aceste proble­me ; totuși ele trebuiau discutate cu toate cadrele didactice pentru a se putea demon­stra ajutorul acestora în buna desfășurare a procesului de învățămînt la celelalte obiecte p­ecum și legătura ce trebuie să se realizeze între ție. Munca patriotică depusă de pîo» meri și elevi sa­u munca de sprijinire a cam» pan­iile agricole trebuia reliefată ca mijloc de întărire și dezvoltare a educației patrio­­tice a elevilor, mijloc de cunoaștere a reali­tății, de apropiere de oamenii muncii de pe ogoare și dezvoltare a simțului de prețuire și respect față de muncă. Restr­­atul prezentat de tov. Stelian Dumi­tru despre „Rezultatele muncii de alfabeti­zare în anul școlar 1954-1955 și sarcinile ca­drelor didactice pentru lichidarea neștiinței de carte­, nu a născut discuțiile care ar fi soluționat această problemă care prezintă aritea părți negative în orașul­ nostru. Fap­­tul că sunt condiții grele în desfășurarea muncii la alfabetizare este cunoscut de ani de zile, dar faptul că trebuie lichidat anul acesta cu neștiința de carte, chiar dacă ar impune un mare efort, aces­a se pare a nu fi tot atît de cunoscut. Secțiunea de învă­țămînt trebuia să tragă la răspundere ca­drele didactice care nu și-au îndeplinit an­gajamentul luat și pentru aceasta trebuia să controleze personal cu ajutorul unor colec­tive special formate munca de alfabetizare și să nu se mulțumească cu rapoartele­ pri­mite la secții. In consfătuire, trebuiau ară­tate metodele folosite de cei care au obținut rezultate frumoase și, dezbătînd aceste pro­bleme, să se găsească căi sigure care vor duce la lichidarea neștiinței de carte anul acesta. Referatele prezentate în consfătuiri de tov. Dudă Ion, șeful secției învățămînt oraș și tov. Stelian Dumitru, inspector, au reliefat­ o serie de metode bune, de realizări și lip­suri, oglindind în general munca depusă de cadrele didactice anul trecut. In schimb, dis­cuțiile duse pe marginea lor nu au ajutat cu nimic realizarea scopului consfătuirilor. A lipsit total spiritul critic și chiar auto­critic din discuțiile celor putini înscriși la cuvînt. In general, s-a observat o rezervă din partea tuturor cadrelor didactice, poate chiar indiferență pentru problemele ridicate din referate. Aceasta se datorește în mare parte și faptului că organizațiile de partid din școli sau grupuri de școli nu au reușit să imprime o atitudine hotărîtă, un spirit critic cadrelor didactice care le-ar fi ajutat la înlăturarea negativului din muncă. De altfel, despre rolul organizațiilor de partid din școli sau grupuri de școli și ajutorul care trebuie să-l dea acestea colectivelor din școlile respective nu s-a amintit nimic în consfătuire. Cadrele didactice au început să înțeleagă rostul consfătuirilor, să găsească în ele me­tode de îmbunătățire a activității instructiv­­educative. Alături de oamenii muncii de la orașe și sate care-și sporesc eforturile pen­tru realizarea primului nostru plan cincinal, învățătorii și profesorii folosind experiența din munca lor, neprecupețindu-și timpul vor lupta să înarmeze tineretul cu cunoștințe temeinice, îndrumate de comitetul orășenesc de partid și cu ajutorul comitetului executiv al sfatului popular oraș, ele își vor da din plin contribuția la lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. V. STANESCU ! Consfătuirile, metodă de îmbunătățire a procesului de învățămînt Învățători și profesori fruntași în învățămînt UNGUREANU ION IGNAT­ELENA IACOBESCU NICOLAE AMET SAISTE [Lrector al școlii elementare din membră de partid, profesoară la membru de partid, profesor la învățătoare la școala tătară din Agigea, școala de 10 ani din Babadag, școala de fete nr. 1 din Constanța. Mereni. CIRSTOIU CONSTANTIN membru de partid, directorul școlii de 7 ani din Zebei­. batrinu­ana directoarea școlii de 4 ani din Osmancea TĂNASE VASILE învățător, școala de 4 ani din Războieni. PETRESCU LAURENȚIU învățătoare, școala de 7 ani din Tuzla.

Next