Dobrogea Nouă, aprilie 1956 (Anul 9, nr. 2395-2420)
1956-04-01 / nr. 2395
2 DOBROGE-A NOUA Nr. 2395 Din cauza timpului nefavorabil, majoritatea lucrărilor agricole din cîmp ce trebuiau efectuate în luna martie urmează a fi efectuate în luna aprilie. Din această cauză volumul lucrărilor din luna aprilie va fi foarte mare, astfel că epocile și urgențele se vor suprapune și vor trebui mult scurtate. Luna aprilie trebuie considerată luna însâmînțărilor și orice zi bună de ieșit la cîmp să fie folosită din plin. In cultura mare La semănăturile de toamnă se vor aplica de la caz la caz următoarele măsuri: tăvălugitul cu tăvălugul neted la culturile descălțate pentru a pune planta în contact intim cu solul, și grăparul care trebuie să se facă perpendicular cu direcția fundurilor la culturile care au ieșit din iarnă puternic înfrățite. In locurile unde apa băltește este necesară scurgerea apei prin șanțuri. Semănăturile slab ieșite din iarnă (mai ales grîul) se vor îngrășa suplimentar cu 100—120 kg. azotat de amoniu sau mram la 4.000—5.000 kg. la hectar dimineața pe îngheț sau cînd solul are umiditate suficientă pentru ca azotatul de amoniu să fie valorificat de plante. Trebuie luate măsuri pentru combaterea gindacului ghebos (zabrus gibrus) în locurile unde a început din toamnă atacul. Ca primă măsură de combatere este izolarea prin șanțuri, iar apoi tratarea cu arseniat de calciu cu 10—12 kg. la hectar a vetrelor atacate și a vetrelor suspecte. Izlazurile comunale precum și toate fînețele și lucernierele se vor grupa imediat ce se poate ieși la cîmp. Se vor împrăștia toate mușuroaiele de pe pășuni, și finețe și se vor curăța de mărăcini și ciubani. Către sfîrșitul lunii, semănăturile de toamnă se vor privi mai ales de rapiță fie manual, fie prin stropiri cu ierbicide 2,40. Arăturile tăcute din toamnă, imediat la înflorirea brazdelor, se vor cultiva, grapa și însămința în ordinea urgenței cu: orz, ovăz, lucernă, sparcetă, mazăre, floarea soarelui, sfeclă de zahăr și de nutreț, cartofi, porumb pentru boabe și murat, fasole și alte plante de nutreț. Acolo unde din anumite motive nu s-au efectuat arături de toamnă pe toată suprafața, în primăvară imediat ce se poate ieși la cîmp se va trece la efectuare arăturilor la adîncimea de 18—20 ,cm, urmate de grapă în același agregat Trebuie să se ia măsuri ca în primele zile ale lunii să se transporte la cîmp și să se bage sub brazdă întreaga cantitate de gunoi de grajd existentă în gospodărie. Pentru semănăturile ce se fac mai tîrziu, în cazul cînd ogorul se îmburuienează, e necesar să se lucreze de cîte ori este nevoie cu cultivatorul sau extirpatorul ca să le menținem curate de buruieni iar ultima lucrare să se facă cu extirpatorul pentru a pregăti un pat germinativ favorabil încolțirii semințelor. In cazul cînd anumite culturi de toamnă din cauza gerurilor s-au compromis total vor trebui luate măsuri de reînsămînțare cu cereale de primăvară, de preferință lazare sau porumb. Porumbul se seamănă cînd temperatura solului are 8-10 grade timp de 4-5 zile. Porumbul pentru sămînță se alege și se bate separat, înlăturîndu-se partea de la vîrf și baza, oprindu-se pentru sămînță numai boabele sănătoase de la mijlocul știuletelui Dacă în gospodărie brațele de muncii sînt prea puține din cauza aglomerării lucrărilor din această lună, porumbul se poate semăna, ca să nu treacă de epoca optimă, cu mașina în rînduri drepte la distanța de 70 cm, între rînduri și apoi se buchetează pe rînd tot la 70 cm. Cantitatea de sămînță se mărește la 25—30 kg./ha., iar adîncimea de semănat la ambele metode trebuie să fie de 8—12 cm., astfel ca boabele să cadă într-un teren reavăn. Porumbul pentru nutreț se seamănă la fel ca pentru boabe în rînduri drepte dar la distanța de 50—60 cm. După semănatul oricărei plante pentru a-i grăbi răsărirea prin punerea în contact mai strîns cu solul, să se treacă cu tăvălugul neted urmat de o grapă ușoară sau de mărăcini. In grădină se îngrijesc răsadurile pentru a se dezvolta normal, se udă odată pe zi, se aerisesc și se călesc pentru a fi transportate direct în cîmp. Se repică răsadurile ce vor fi scoase în cîmp mai tîrziu ca: roșii, ardei, vinete. Se fac răsadnițe reci și semireci pentru varza timpurie Imediat ce terenul se zvîntă și se poate ieși în cîmp se încep lucrările de pregătire a terenului, se cară bălegarul și se îngroapă odată cu arătura adincă de 18—20 cm. Se pregătește terenul în cîmp pentru semănat ceapă, ceapă pentru arpagic, usturoi, mazăre de grădină, morcovi, pătrunjel, păstîrnac, sfeclă roșie și praz. Se transplantează în cîmp varza timpurie și conopida, se semăna ridichiile și pepenii, guliile și fasole. Se pune la locul definitiv plantele semincere, varza albă și roșie avîndu-se grija să aibă un spațiu de izolare de cel puțin 500 m. De preferat să fie despărțite prin perdele de protecție. Se vor lua măsuri ca nici alte plante din aceeași familie (crucifere — rapiță, gulii ș.a.), producătoare de sămînță, să nu fie prin apropiere. Semincerii de sfeclă roșie să fie izolați de semincerii de sfeclă furajeră sau de zahăr pentru motivul să nu se corcească O grijă deosebită se va da iavorizării cartofului ca la timpul optim de semănat să aibă colți bine formați și viguroși. Tot in această lună să se amenajeze terenul pentru irigat, trasîndu-se și amenajîndu-se canalele principale și secundare. Lucrări ce se execută în vie și livadă In luna aprilie cînd temperatura solului ajunge la 12 ° C se face dezgroparea viței de vie După dezgropare se face tăiatul coardelor cu scopul de a menține echilibrul butucului de a asigura coarde de rod pentru anul viitor, precum și a asigura coacerea lemnului. Numărul de coarde și cepi precum și lungimea coardelor să se lase după vigoarea butucului. Tăierea foarte bună este cea mixtă, Dr. Guyot (forma simplă sau modificată) Imediat după executarea tăierii se face legarea fie la spalier, fie la arac. După rărire se face sapa mare ce se poate executa cu plugul la adîncimea de 18—20 cm. O deosebită atenție trebuie să se dea și roportului (tăierea rădăcinilor date din altoi). Tot în această lună se completează golurile din vie și se iau măsuri de plantare și înființare de noi plantații viticole. Plantarea se face în terenuri bine pregătite, desfundate de dorit din toamnă la 50—60 cm. adîncime. In livadă, in luna aprilie se continuă lucrările de stropiri, curățat de omizi și tăieri. Dacă sunt gospodării care au de înființat plantații noi și nu au făcut plantarea din toamnă, se poate face în primăvară. Pentru aceasta trebuie pichetat terenul destinat livezii de pomi și făcute imediat gropile. Gropile să fie de 1xl m. și adîncimea de 60—70 cm. înaintea plantării să se facă toaleta pomului. Se taie rădăcinile zdrobite și prea lungi pentru a nu fi îndoite cînd se introduc în groapă. Tăietura se face oblic cu fața tăiată în jos. RamurÜl se scurtează la 30- 40 cm cam 1/3 din lungimea lor. După plantare pomii se leagă de tutori. Se dă sapa mare sau se ară în plantațiile de pomi existenți, bprindu-se săpatul la pomii înfloriți. Se iau măsuri de văruire a tulpinelor de pomi. Se fac altoiri în uscat și se controlează altoii făcuți în luna martie precum și lăstarii ieșiți din altoi făcuți în toamnă realtoindu-se cei care nu s-au prins. Se plantează garduri vii în jurul pepinierelor și a plantațiilor La pomii plantați din toamnă precum și la cei plantați în primăvară se vor verifica legăturile și tutorii. La pomii nou plantați legăturile se fac mai largi, pentru a permite pomilor să se așeze odată cu așezarea terenului La pomii plantați în anii trecuți legăturile pot fi mai strînse. Pentru a nu se roade pomul e bine ca între arac și pom să se pună paie In zootehnie Pentru a se putea face față lucrărilor agricole din luna aprilie, o atenție deosebita trebuie acordată hrănirii animalelor de tracțiune. Se vor valorifica în primul rînd nutrețurile grosiere din gospodărie, cum sînt cocenii de porumb și paiele care se vor toca și stropi cu apă caldă și sărată. Se va mări cantitatea de concentrate în rație. Unui animal de muncă, pe lîngă paie, trebuie să i se dea în alimentație și concentrate ca orz, ovăz sau porumb In gospodăriile cu oi multe să se separe oile pe loturi, sterpele separat, cele cu 1 și 2 miei separat, pentru a aplica alimentația pe grupe de producție. In această lună se dau la montă iepele pentru ca fătările să se facă în primăvara anului viitor. In zilele frumoase și liniștite, fără vînt, să se facă revizuirea stupilor și curățirea lor pentru ca albinele să-și facă zborul de curățenie care durează cam 1/2 de oră. Dacă durează mai mult e semn că stupul nu are matcă. Trebuie ajutate coloniile slabe prin hrănirea cu 500 gr. zahăr praf + 500 gr. miere din care se face o pastă și se așează deasupra ramelor. Ing. ECAT. BIRNEAN cercetător la Stațiunea Experimentală Valul Traian calendar agricol Principalele lucrări agricole ce trebuie făcute în cursul lunii aprilie Lucrările celei de-a 8-a sesiuni a Marii Adunări Naționale Legea pentru aprobarea Bugetului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1956 Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne. In temeiul art. 24, lit. f, din Constituția Republicii Populare Romîne, hotărăște: Art. 1. — Se aprobă Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1956, prezentat de Consiliul de Miniștri, la venituri în sumă de 45.430,6 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 44.430,6 milioane lei, cu depășirea veniturilor asupra cheltuielilor în sumă de 1000,0 milioane lei. Art. 2. — Veniturile Bugetului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1956 de la întreprinderile și organizațiile de stat și cooperatiste se stabilesc în sumă de 40.293,8 milioane lei. Art. 3. — Veniturile Bugetului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1956, provenite din impozite și taxe de la populație se stabilesc în sumă de 3.949,0 milioane lei, din care impozitul agricol 1.750,0 milioane lei. Art. 4. — Pentru finanțarea economiei naționale pe anul 1956 se alocă de la Bugetul de Stat al Republicii Populare Romîne suma de 26.144,1 milioane lei, din care pentru finanțarea investițiilor capitale suma de 11.037,5 milioane lei. în afară de alocația de la buget, sursele proprii ale întreprinderilor și organizațiilor economice ce se vor folosi în anul 1956 pentru finanțarea economiei naționale se stabilesc la suma de 9.528,1 milioane lei. Art. 5. — Alocațiile de la Bugetul de Stat al Republicii Populare Romine pe anul 1956, pentru finanțarea acțiunilor socialculturale se stabilesc în sumă de 7.693,0 milioane lei, din care: a) Cheltuielile prevăzute in Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat în sumă de 2.112,0 milioane lei; b) Pentru invățămînt, știință și cultură, suma de 3.078,9 milioane lei; c) Pentru sănătate și cultură fizică și sport, suma de 2.020,3 milioane lei. d) Pentru prevederi sociale și ajutorul familial de stat 481,8 milioane lei. Art. 6. — Cheltuielile de întreținere a aparatului administrativ, a organelor judecătorești și procuraturii se stabilesc la suma de 1.364,6 milioane lei, din care: — pentru ministere, instituții centrale, organe judecătorești și procuratură, suma de 806,7 milioane lei; — pentru sfaturile populare ale regiunilor și orașului București suma de 557,9 milioane lei. Art 7. — Cheltuielile din Bugetul de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1956, pentru apărarea statului, se stabilesc in sumă de 3.995,0 milioane lei. Art. 8. — Se aprobă Bugetul Republican, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat și Bugetele locale pe anul 1956, în sume totale la venituri și cheltuieli, după cum urmează: — in milioane lei — Total *T541.859"" Art. 10. — Se stabilesc pe anul 1956 următoarele cote, defalcate din impozitele și veniturile de stat, în bugetele regiunilor și orașului București. Art. 11. ■— Dotațiile din Bugetul Republican pentru bugetele sfaturilor populare ale regiunilor și orașului București pe anul 1956 se stabilesc în sumă de 422,2 milioane lei. Art. 12. — Impozitul pe circulația mărfurilor, cotele-părți din beneficii și soiurile de mijloace circulante, care nu se varsă la buget de către întreprinderile și organizațiile economice de stat de interes republican sau local, ca și sumele rămași, din beneficii și prisosuri de mijloace circulante la dispoziția întreprinderilor, se vor repartiza de către conducătorii ministerelor, instituțiilor centrale și comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și a orașului București, pe direcții generale și întreprinderi, în limitele prevăzute și aprobate prin Bugetul de Stat pe anul 1956. Miniștrii și conducătorii instituțiilor centrale sunt autorizați să redistribuie și să folosească sumele disponibile din beneficiile, prisosurile mijloacelor circulante și cotele de amortizare destinate investițiilor capitale ale unor direcții generale, pentru finanțarea dotațiilor de stat, a creșterii mijloacelor circulante și a investițiilor capitale ale întreprinderilor și organizațiilor economice din cadrul altor direcții generale, în limitele sumelor aprobate, cu condiția respectării sarcinilor de vărsăminte, stabilite prin buget pe ministere și instituții centrale pentru anul 1956. Redistribuirea mijloacelor disponibile din beneficii pentru acoperirea dotațiilor de stat se va putea face numai cu aprobarea trimestrială a Consiliului de Miniștri. Art. 13. — Ministerele, instituțiile centrale și comitetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să ia toate măsurile pentru Îndeplinirea de către fiecare întreprindere și organizație economică a planurilor de producție în volumul și sortimentele stabilite, a sarcinii de creștere a productivității muncii și de reducere a prețului de cost, pentru introducerea unui regim de stricte economii în vederea mobilizării rezervelor existente, asigurînd vărsarea acumulărilor bănești la Bugetul de Stat în termenele stabilite, rentabilitatea întreprinderilor și eliminarea pierderilor. Art. 14. — Se aprobă contul general de execuție al Bugetului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1954 la venituri în sumă de 41.413,4 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 38.352,0 milioane lei, cu o depășire a veniturilor asupra cheltuielilor în sumă de 3.061,4 milioane lei. Venituri Cheltuieli Bugetul Republican 39.992,735.776,7 Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat 2.112,02.112,0 Bugetele locale 3.325,9 6.541,9 Total 45.430,6 44.430,6 Art. 9. — Se aprobă Bugetele sfaturilor populare ale regiunilor și orașului București pe anul 1956, în următoarele sume: regiunea ~în limba" Suma 1. Bacău 290.920 2. Baia Mare 260.848 3. București 360.291 4. Cluj 438.363 5. Constanța 291.766 6. Craiova 387.575 7. Galați 354.650 8. Hunedoara 212.604 9. Iași 450.466 10. Oradea 300.790 11. Pitești 308.007 12. Ploești 417.986 13. Stalin 412.121 14. Suceava 290.166 15 Timișoara 485.484 16. Autonomă Maghiară 274.165 17. Orașul București 1.005.657 .U <UV, <u " 'v- r • N3S. Nv—■ 3. REGIUNEA S.-S43 S.8 i — ■— .§|s..rE§s ^ o B g- ^ 'Ii c '•3 a ■5 ''S 1. Bacău 90 90 50 2. Baia Mare 90 90 50 3. București 90 50 40 4. Cluj 90 70 50 5. Constanta 80 90 25 6. Craiova 90 60 50 7. Galați 90 80 40 8. Hunedoara 70 60 50 9. Iași 90 90 50 10. Oradea 80 70 40 11. Pitești 90 90 50 12. Ploești 50 70 50 13. Stalin 50 60 30 14. Suceava 90 90 50 15. Timișoara 40 50 50 16. Autonomă Maghiară 90 80 50 17. Oraș București 40 80 . Procentul de defalcare ------------------------------------------------------------------------- S. M. T. Chirnogeni Ziua de 29 martie a constituit o mare sărbătoare pentru întregul colectiv de muncă al S.M.T.-ului Chirnogeni, în această zi i s-a înmînat într-un cadru festiv drapelul de unitate fruntașă pe țară pentru frumoasele realizări în muncă obținute anul trecut. Totodată a mai primit din partea organizației U.T.M. din cadrul S.M.T.-ului Hărman, regiunea Stalin, drapelul C.C. al U.T.M. de unitate fruntașă pe țară pentru meritele deosebite în muncă ale tinerilor tractoriști de aici în campaniile agricole din anul trecut. La festivitatea înmînării celor două drapele au participat tractoriști fruntași din S.MT.-urile din raionul Negru Vodă, delegați ai gospodăriilor agricole colective și întovărășirilor agricole din raza de activitate a S.M.T.-ului Chirnogeni, reprezentanți ai organelor de partid și de stat raionale și regionale. Au mai fost de față tovarășul Petre Moldovan, locțiitor al ministrului Agriculturii, iar din partea C.C. al U.T.M, tovarășul Cîrțînă Constantin. Din darea de seamă prezentată de tovarășul Andronache Ion, directorul S.M.T.ului Chirnogeni, s-a desprins că repararea și pregătirea din timp a parcului de tractoare și mașini agricole, buna organizare și orientare pe teren a brigăzilor de tractoriști și strădania pentru aplicarea metodelor de lucru înaintate (graficul orar, cupluri de semănători și de batoze etc.) au făcut ca planul producției globale al stațiunii pe anul 1955 să fie depășit cu 24 la sută. Inmînarea drapelului de fruntaș pe țară a găsit S.M.T.-ul Chirnogeni in momentul în care, ca urmare a unei intense munci politice de masă desfășurată de întregul colectiv al stațiunii (tractoriști, tehnicieni, ingineri, agronomi de sector și maiștri) alături de organele politice din comunele și gospodăriile agricole colective din raza sa de activitate, a putut raporta partidului că satele și comunele din raza sa de activitate sînt complet cooperativizate. Invățînd din experiența anului trecut, colectivul de mecanizatori de la S.M.T. Chirnogeni a luat din timp o serie de măsuri tehnico-organizatorice care să-i asigure și în acest an îndeplinirea frumoaselor angajamente luate, de a depăși cu 5.600 hantri planul anual de lucrări, de a realiza economii de materiale și piese de schimb în valoare de 95.500 lei și de motorină în valoare de 70.000 lei. Printre altele, tovarășul Petre Moldovan, locțiitor al ministrului Agriculturii, a arătat în încheiere că S.M.T.-ul Chirnogeni a răspuns cu cinste sarcinii de organizator al producției agricole, accentuînd pe necesitatea realizării pe mai departe a cît mai multor economii, pe reducerea prețului de cost și executarea unor lucrări de bună calitate, recomandînd totodată celor prezenți să folosească fiecare minut prielnic de lucru pentru executarea în cel mai scurt timp a lucrărilor campaniei agricole de primăvară. a primit drapelul de unitate fruntașă pe țara ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] «»♦»»+++++++»+$ Contribuția Serviciului regional de control și revizie Constanța la creșterea acumulărilor socialiste Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romîn a pus în fața Ministerului Finanțelor sarcina de a asigura bugete anuale excedentare, în care scop trebuie să lupte pentru un regim sever de economii, pentru controlul prin leu al economiei, pentru creșterea rentabilității socialiste a întreprinderilor. In munca dusă de organele sistemului financiar și de credit din regiunea Constanța pentru sporirea acumulărilor socialiste, o sarcină însemnată are și Serviciul regional de control și revizie, care prin acțiunile de control efectuate, a reușit ca în numeroase cazuri să scoată la iveală o serie de deficiențe în realizarea planului de producție, consumuri de materiale și de manoperă exagerate, cheltuieli neeconomicoase, rebuturi, produse necorespunzătoare calitativ și alte aspecte nesănătoase care influențează negativ asupra volumului acumulărilor socialiste. Este îndeobște cunoscut că unul din factorii care determină sporirea acumulărilor socialiste este realizarea integrală, pe sortimente și la cele mai bune condițiuni de calitate, a sarcinilor de producție. Pe această linie, serviciul regional de control și revizie Constanța a reușit să descopere o serie de defecțiuni la unele din unitățile controlate. De exemplu, în controlul efectuat la G.A.S. Fetești și Tîrgușor, s-a scos la iveală faptul că la însămînțări s-a utilizat sămînță necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, ceea ce a influențat asupra ★ ILIE OPRESCU controlor revizor principal Direcția de control și revizie din Ministerul Finanțelor ■k cantității și calității recoltei obținute. De asemenea, în controlul efectuat la întreprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia, s-a constatat că rebuturile în producție depășeau cu mult procentul admisibil, ceea ce a influențat simțitor asupra volumului acumulărilor socialiste. Un alt factor important care determină volumul acumulărilor socialiste, prin aceea că influențează realizarea planului de producție și de aci reducerea prețului de cost, este modul în care se efectuează aprovizionarea cu materii prime, materiale și combustibil. Cunoscut fiind că felul în care se desfășoară aprovizionarea constituie încă o frînă în unele unități în realizarea ritmică a planului de producție, în calea creșterii productivității muncii și a scăderii prețului de cost, organele Serviciului regional de control, și revizie Constanța s-au preocupat în reviziile efectuate și de această problemă. Astfel, la verificarea efectuată la Comraiprod Constanța s-a constatat că planul de aprovizionare pe anul 1955 în loc de a fi întocmit de unitatea respectivă pe baza necesităților reale, a fost elaborat din biroul Uniunii regionale a cooperativelor Constanța, fără a se ține seamă măcar de necesitățile izvorîte din planul de producție. Datorită acestui mod birocratic de întocmire a planului de aprovizionare, Cornraiprodul Constanța a fost lipsit de o serie de materiale ca : lemn de construcție, casele etc., pe care a fost nevoit să le achiziționeze din fondul pieții, ceea ce a determinat și creșterea prețului de cost. Pe de altă parte, în planul de aprovizionare al acesleiași unități, au fost înscrise materiale absolut inutile, cum ar fi, importante cantități de talpă (deși Comraiprodul nu avea sector de încălțăminte), vopsele, deși nu fuseseră consumate nici stocurile din anul 1953 etc. Constituirea unor asemenea stocuri, care nu corespund nevoilor curente ale unităților, au drept consecință imobilizarea inutilă a fondurilor de rulment și lipsirea altor întreprinderi de aceste materiale, provocînd în felul acesta pagube serioase statului. Volumul acumulărilor socialiste este determinat și de felul în care se utilizează materia primă și materialele, de preocuparea care există pentru reducerea consumurilor specifice, pentru buna gospodărire materialelor. Pe alocuri elemente necinstite, de rea credință, strecurate în întreprinderi, în loc de a gospodări cu economie materialele încredințate lor, le sustrag pentru a realiza profituri personale. In această direcție, organele Serviciului regional de control și revizie Constanța s-au străduit sa descopere asemenea manifestări și elemente. De exemplu, în controlul efectuat la Trustul regional de construcții locale Constanța, organele Serviciului regional de control și revizie au stabilit că Iașînschi Ștefan, conducătorul tehnic al bazei de utilaj și-a însușit bunuri ale întreprinderii prin întocmire de acte false. Același lucru s-a întîmplat la magazinul „Universal“ unde o serie de elemente necinstite și-au creat profituri personale prin sustrageri și dosiri de mărfuri, păgubindu-se avutul obștesc și înșelîndu-se cumpărătorii. Unul din factorii esențiali care influențează asupra volumului acumulărilor socialiste este productivitatea muncii. Vorbind despre importanța hotărîtoare a creșterii productivității muncii, Lenin arată că „productivitatea muncii este în ultimă analiză factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orînduiri sociale“. Obținîndu-se o creștere a productivității muncii, prețul de cost al produselor se reduce, ceea ce determină creșterea acumulărilor socialiste și deci obținerea de fonduri în plus pentru dezvoltarea economiei naționale și pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această privință, organele de control și revizie din regiunea Constanța au manifestat de asemenea o preocupare serioasă, reușind să scoată la iveală o serie de factori negativi care influențau asupra productivității muncii. De exemplu, în controlul efectuat la întreprinderea piscicolă Constanța s-au constatat depășiri necorespunzătoare la fondul de salarii, datorită ne realizării productivității muncii planificate ca urmare a unei organizări nesatisfăcătoare a activității de pescuit în cursul anului 1955. La Șantierul Naval Maritim Constanța s-a constatat că nu a existat o preocupare pentru utilizarea rațională a forțelor de muncă, din care cauză s-a ajuns la situația ca pentru lucrări de regie să fie folosiți muncitori calificați, iar pentru lucrări normate să fie folosiți muncitori auxiliari. Acest mod de utilizare a muncitorilor, pe lîngă faptul că duce la cheltuieli de salarii în plus, nu asigură nici calitatea corespunzătoare a lucrărilor Ar Am arătat mai sus unele aspecte din munca Serviciului regional de control și revizie Constanța Scoțînd la iveală deficiențele din unitățile controlate și cauzele care le-au provocat, acestea au fost aduse la cunoștința conducerilor unităților controlate și a forurilor lor tutelare, luîndu-se măsuri de remedierea lor. De asemenea, elementele necinstite, de rea credință au fost trase la răspundere cu toată tăria. Prin remedierea deficiențelor constatate și prin recuperarea pagubelor cauzate avutului obștesc, Serviciul regional de control și revizie a adus o contribuție importantă la sporirea volumului acumulărilor socialiste în regiunea Constanța. La aceste rezultate a contribuit întreg colectivul serviciului, condus de tov. controlor revizor șef Stoicescu Ștefan. De asemenea, rezultate bune în muncă au obținut controlorii revizori Trandafir Vasile, Ionescu Emil, Stan Constantin, Dumitriu A. Gheorghe și alții. Cu toate că serviciul regional de control și revizie Constanța a obținut o serie de rezultate bune în munca sa, reușind să aducă o contribuție la sporirea acumulărilor socialiste, totuși în munca acestui serviciu mai persistă încă unele lipsuri importante care se cer a fi remediate cît mai grabnic. O primă lipsă în munca acestui serviciu este aceea că planul de control nu a fost în suficientă măsură orientat spre verificarea principalelor unități din sectorul economic, ceea ce a făcut ca unele unități economice deosebit de importante să fie lipsite de ajutorul controlului în remedierea deficiențelor existente. O altă lipsă a Serviciului regional de control și revizie Constanța este aceea că unii tovarăși din organele de control ca: Salup Ion, Anton Dumitru, Sandu Stroe și alții nu adîncesc în suficientă măsură problemele, nu cercetează cu atenție cauzele deficiențelor, ceea ce face ca parte din materialul prezentat de acești controlori să fie de slabă calitate și să nu contribuie în măsura necesară la îmbunătățirea activității unităților controlate. In această privință o lipsă revine și tov. controlor revizor șef Stoicescu, care nu s-a preocupat în suficientă măsură de îndrumarea și de ajutorarea lor pe teren. De asemenea, trebuie să remarcăm că Serviciul regional de control și revizie Constanța nu s-a preocupat în măsura necesară de controlul și îndrumarea organelor controlului financiar intern, precum și a organelor din sistemul financiar și de credit, organe care de asemenea au sarcina de a controla unitățile socialiste și prin munca lor să scoată la iveală deficiențele, să îmbunătățească activitatea lor și să contribuie la sporirea acumulărilor socialiste. Remediindu-și lipsurile existente, Serviciul regional de control și revizie va putea să aducă în viitor o contribuție mai importantă la îmbunătățirea activității unităților controlate, la reducerea prețului de cost al producției și la creșterea acumulărilor socialiste.