Dobrogea Nouă, iunie 1956 (Anul 9, nr. 2446-2471)

1956-06-01 / nr. 2446

rrtra­diții Realizări în ocrotirea copiilor în regiunea Constanța In anii care au trecut de la eliberarea țării noastre, mortalitatea infantilă în țara noastră, care în vremurile de altă data deținea primul loc în Europa, a scăzut cu 45,5 la sută. S-au înființat numeroase spitale de copii, creșe, a crescut numărul medicilor pediatri. Pentru pregătirea cadrelor medicale de specialitate, s-au înființat numeroase școli pentru formarea cadrelor medii sanitare: surori de pediatrie, surori de ocrotire, fel­­ceri mamoși, moașe. Astfel de școli s-au înființat și la Constanța. Circumscripția sanitară rurală a fost întărită cu unități noi: bucătării dietetice, subcentre de lap­te etc. In regiunea Constanța crește nata­litatea, adică crește numărul nașterilor și scade mereu mortalitatea infantilă. In anii democrației populare , au luat ființă numeroase instituții de ocrotire a mamei și copilului în orașul ș­i regiunea noastră. Astfel, avem o maternitate în ora­șul Constanța, 3 secții de obstetrică gine­cologie la: Medgidia, Tulcea și Cernavoda, 59­ case de naștere în regiune, un spital unificat de copii la Constanța, un spital de copii la Tulcea, 4 secții de pediatrie 8 dispensare rurale de pediatrie cu stațio­nar în restul regiunii. In oraș și regiune funcționează 3 creșe de cartier și alte 3 creșe de întreprinderi, 14 cămine de zi în întreprindri și instituții și 8 cămine de zi în cartier. Pe perioada muncilor agricole de vară funcționează aproape in fiecare G.A.C. cîte o grădinița sezonieră de copii și creșe sezoniere în G.A.C.-uri cum este de exemplu aceea de la G.A.C. Topalu, raionul Hirșova. In regiune există 136 bucătării de lapte, care au oferit copiilor mai slabi numai în cursul trimestrului I 1956 circa 55.000 litri de lapte, 4.300 kg. zahăr, orez griș etc. Ca o dovadă a efortului depus pentru a scădea mortalitatea infantilă în regiune, este cifra care ne arată că pe primele luni­ ale anului 1956, comparat cu aceeași pe­rioadă de timp din anul 1955, mortalitatea­ infantilă a scăzut de la 18 la suită cît era în 1944 la 10,4 la sută. In orașul Constanța mortalitatea infan­­­tilă a scăzut pînă la 5,6 la sută față de 7 j la sută în anul 1955. In rețeaua de ocrotire a femeii mame,­ avem noi probleme de rezolvat. Ocrotirea prenatală a copilului se face prin luarea în­ evidență a gravidelor. Pînă în prezent au putut fi luate în evidență numai 90 la sută din gravide și se tinde ca toate gravi­dele să se poată bucura din timp și per­manent de ocrotirea calificată din partea instituțiilor sanitare pentru ocrotirea mamei și copilului. Pentru ca fiecare mamă să știe din timp cum trebuie să se îngrijească în timpul gravidității și cum trebuie să-și îngrijească copilul, s-au organizat în orașul și regiu­nea noastră cursurile de „Școala mamei" conduse de medic, de soră de ocrotire sau de moașă. Dr. I. URSULEANU, medic pediatru al reg. Organizațiile de masa, factor important în creșterea tinerii generații Astăzi familia nu este singură, nu crește copilul izolat. Organizațiile de masă din țara noa­stră, în frunte cu organizația de Cruce Roșie, comisiile de femei, organiza­ția U.T.M. etc au între principalele lor obiective de plan ocrotirea și educarea co­piilor și tineretului. In regiunea noastră, comisiile de femei și formațiunile Crucii Roșii luptă perma­nent pentru ocrotirea mamei și copilului Astfel, comisia de femei și secțiile de o Cruce Roșie din cartierele orașului au dus intensa­ activitate educativ-sanitară în rîndul femeilor mame. Mergînd din casă în casă, activistele sanitare din cartierul Tăbăcărie și din alte cartiere au difuzat numai în trimestrul I al anului curent peste 15.000 de foi volante și broșuri educativ, sanitare editate de Ministerul Sănătății, de Crucea­ Roșie și de Casa regională de edu­cație sanitară. In cadrul „Lunii curățeniei1" activistele au contribuit cu sfatul lor difu­zat în peste 675 de locuințe, personal din casă în casă, la educarea mamelor pentru a feri copiii de bolile aparatului respirator. Lupta a fost încununată de succes și anul acesta nu s-a mai vorbit în orașul nostru de o epidemie d­e bronhopneumoni la co­pii, iar mortalitatea infantilă în oraș a scăzut în primele luni ale anului la 5,6 la sută față de 7 la sută de anul trecut. Prin cercurile de citit, prin bibliotecile de casă organizate cu sprijinul organiza­țiilor de masă, mamele învață să-și crească copiii în cele mai bune condiții igienice. Organizațiile de masă, cu sprijinul Con­siliului sindical regional, au înființat și funcțonează pe lîngă toate instituțiile sa­nitare de ocrotire a copilului comitete de sprijin. La Hirșova, de exemplu, comitetul de sprijin, a redat dispensarului de copii una din­ cele mai frumoase clădiri ale ora­șului care a și fost frumos amenajată. Prin grija și sub conducerea U.T.M.-ului, în organizațiile de pionieri, copiii se înva­ță disciplinați, capătă o educație partinică și își formează o serie de deprinderi folo­sitoare. Organizațiile de masă în frunte cu sindicatele trebuie să vegheze ca mamele să-și primească toate drepturile de con­cedii de naștere, drepturile bănești asigu­rate prin Constituție, în marea familie a patriei noastre și sub îndrumarea permanentă a partidului, privi­rile tuturor sînt îndreptate cu grijă către copiii de astăzi, schimbul de mîine al con­structorilor socialismului în Republica noas­tră populară. P­e IS­­­P 51 copiii BI O­S t­P­I In fiecare colțișor al regiunii noastre au fost amenajate sau sunt în curs de amena­jare minunate spații verzi și salarii pentru copii. Toate acestea au scopul de a asigura o copilărie fericită tuturor fiilor oameni­lor muncii. In orașul Constanța, se amena­jează pe o suprafață de 30.000 m.p. frumoa­se spații verzi, la Fetești, pe o suprafață de 4463 m.p., la Hirșova, pe 1520 m.p., la Babadag, pe 6100 m.p. și la stațiunea Va­­sile Roaită, pe o suprafață de 18.200 m.p. Acestea sunt împodobite cu verdeață, flori, bănci etc. Afară de acestea, sute de spații verzi și salarii pentru copii au fost amenajate prin munca harnică a cetățenilor orașelor și satelor noastre. Un aport prețios l-au adus comisiile și delegatele de femei, care au mobilizat masele de cetățeni la muncă voluntară pentru înfrumusețarea orașelor și satelor regiunii noastre. In comuna Ovi­­diu a fost amenajat un minunat parc de odihnă. In circumscripția electorală nr. 91 din orașul Constanța au fost de asemenea amenajate două spații verzi cu flori, bănci și un leagăn pentru copii. Grijă deosebita pentru copiii celor ce muncesc Astăzi grija partidului și guvernului față de ocrotirea copilului se manifestă prin minunatele condiții medicale puse la dispo­ziția acestora. In clișeu, tov. dr. Borcea Smaranda cu sora Ilinescu Maria în timpul consul­­­­tului unui copil la spitalul de copii Con­stanța. DOBROGEA NOUA Nr. 2446 DANSUL ALBINELOR Grațiosul dans pe care-l puteți ve­dea în fotografia de față este executat de Gabriela Radovici (mijloc) și talentatele surori gemene Carmen și Mirela Silion, de la clasa de balet a Casei de cultură a sin­dicatelor. Și acestea sînt doar cîteva bale­­tiste surprinse de obiectivul fotografic din totalul de 35 cite numără clasa de balet și care sub grija tovarășei Buruc Lucia învață pe lîngă „dansul albinelor" și alte dansuri. Discuție de 1 Iunie Le-a trezit întîi laleaua Scuturîndu-și clopoțelul : — Sculați, fetelor, mai iute! Astăzi e ziua lui Nelu. — Ia, te uită, cum uitasem! Sări arsă mieșuneaua Dînd cu cotul părăluții Să trezească și panseaua. — Bine zici, vecină dragă, Intră-n vorbă liliacul. Ce-nflorise peste noapte Șapte crengi, ?” umpli sacul. De știam de-aseară asta înfloream și-o cracă albă. — Numai eu nu-i ies în cale Cu nimic — oftează-o nalbă C-a ținut și iarna aia Cît un veac, bătu-o-ar focul. — Lasă c-o să-i ieși la anu­l incintă busuiocul. — Ba, eu drept să spun, prieteni. Am știut — țîșni bujorul Dar vroiam să fiu în frunte Ca să-i mîngîi obrăjorul. — Egoistule ! — Se poate? — Numai tu ? — Ce-nseamnă asta ? Izbucniră toate-o dată Ca să-și cânte năpasta. Și-ar fi fost o păruială De la ușă pîn-la poartă De n-ar fi pofnit a­ride, Dintr-un colț, urzica moartă, Și de nu-ncepea laleaua Iar să sune clopoțelul: — Liniște, vă rog, că-ndată Sună trîmbițe pe stradă Și-i rușine să ne prindă Ziua lui încinse-n sfadă ! To! Ochii, zorilor, pe mare, Se uitau încă prin sită Cînd grădina cu pricina Era gata-mpodobită. Acum mîndră și decisă Să-i facă-n necaz vecinei, Strigă parcă -­ patru vin­­uri, Cine e ca mine ? Cine-i ? Dar o vrabie isteață Ce ciupea de la trei case, Și care dăduse-o raită Peste gard cînd se-nserase, Stînd pe-o ramură de tuia Ciripește ne-ntrebată­­ — Geaba te mîndrești, cumătră, Căci și altele sînt gata. E și ziua Marioarei Și-a lui Dan și-a lui Răduțu, După cum am prins de veste Cînd le da daruri tăicuțu. — Mare lucru­ ai prins de veste! Și ia vorba-n cioc un graur Ce văzuse locuri multe Și-ngrijite și coclauri. Azi e ziua tuturora Celor ce-s micuți pe lume Și-nfloresc voioși sub soare. De-aia-i tot gătit anume. — Este drept ce zice dînsul, Gungurește-o porumbiță, Albă cum e spuma spumii, Stînd pe-o coardă de -a viță , Dar nu-i drept că-i numai ziua, Cum a spus-o vorbitorul, Celor mici ce urcă-n viață, Ci-i al lor tot viitorul. MIRCEA MARC Tabere și colonii de copii pe litoral Rîsul zglobun al copiilor va răsuna Ca în fiecare an vor veni aci mii de co­muncii pentru a-și petrece vacanța de va Vor funcționa anul acesta pe litoral casa „mama și copilulu“ la Vasile Roai copii. Pe linia Ministerului Invățămîntu din regiunea Constanța 450 pionieri și sco De asemenea, peste 2000 copii vor ve Ministerului Sănătății de la Eforie este bi­mat în sanatoriu. Aci, vor veni numai în amenajat un sanatoriu de reumatologie, lită pentru copii. La Eforie vor mai veni 400 Pentru îngrijirea acestora s-au stali­iliza­t și un numeros personal de educatori din nou pe litoralul însorit al Mării Negre, fii, pionieri și școlari, fii ai oamenilor ră,­sau pentru a urma un tratament, circa 25 tabere și colonii de copii plus tă. In total vor vizita litoralul circa 15.000 lui vor veni 6410 copii în 15 tabere, iar lari­­ni pe Luna Ministerului Sănătății. Tabăra ne­amenajată și anul acesta s-a transfor­­m­-o serie 1100 copii. Tot la Eforie s-a iar la Techirghiol un sanatoriu de poliomie­­copii orfani de la casele de copii din țară. üt din timp un vast personal medico-sa­­și profesori. Sănătatea copiilor, bunul cel mai de preț al mamelor Multe bunuri rîvnim în viață și în munca de fie­care zi și nu ne dăm sea­ma că bunul cel mai de preț este și rămîne SANA­­TATEA. Acest adevăr îi re­cunoaștem numai atunci cînd sîntem bolnavi și ast­fel sîntem lipsiți de bucu­riile vieții, de satisfacția pe care ți-o dă munca zil­nică. Dar pentru o mamă mai presus de orice este sănătatea copilului. Și to­tuși, mai sînt mame care fac greșeli zilnice în creș­terea copiilor. Ele feresc copiii tocmai de elementele cele mai prețioase pentru menținerea sănătății: de soare, de aer și mai ales de apă. Mai sînt încă mame care­ își cocoloșesc copiii cînd îi scot afară, îi țin în casă cu ferestrele mereu închise, nu-î obișnuiesc pe copii să se spele de mici cu apă și rece. Mai sînt încă destui pă­rinți care nu învață copiii să facă gimnastică în fie­care dimineață și nu-i lasă să practice sportul sau exer­ciții de cultură fizică în­ aer liber, sub motivul că „copilașul lor e debil, e plă­­pînd și ca urmare nu poate face sport și nu suportă apa zi de zi însă mamele din regiunea noastră învață că tocmai copiii cocoleșiți, în­fofoliți, nedeprinși cu aerul și cu apa rece, feriți de soare, se îmbolnăvesc mult mai ușor. Zi de zi tinerele vlăstare ale regiunii noas­tre se bucură de bineface­rile culturii fizice și sportu­lui în aer liber, evoluînd cu trupurile­ lor zvelte și vi­guroase, pe terenurile spor­tive, care au apărut pretu­tindeni în locul terenuri­lor virane și maidanelor de altă dată. Sub îndrumarea părinți­lor și cadrelor medicale de specialitate, cu colaborarea profesorilor din școlile de toate gradele, copiii regiu­nii noastre folosesc din ce în ce mai mult și mai ra­țional aerul, apa și soa­rele pentru a-și căli orga­nismul lor. A fi călit înseamnă a fi tare, a fi rezistent față de boli. Sub ocrotirea razelor binefăcătoare ale soarelui, izvor de energie și scăldați de briza mării încărcată cu substanțe întăritoare, copiii din toate regiunile țării noastre, ca și copiii orașu­lui și regiunii noastre își vor fortifica organismul pe plăjile litoralului Mării Ne­gre. Taberele și coloniile amenajate peste tot în sta­țiunile balneare Mamaia, Eforie, Vasile Roaită, Te­chirghiol și Constanța sînt gata să primească pe mi­cuții oaspeți. Prim grija partidului și guvernului, zeci de mii de­ copii vor beneficia de o odihnă plăcută în aceste ta­bere și colonii și întorcîn­­du-se acasă vor lupta cu forțe noi, pentru a-și întări mintea, pentru a căpăta noi 55 cunoștințe spre a deveni aprigi luptători pentru pace și progres. Părinții să nu uite însă că, astăzi știința medicală prin medicii specialiști le stă la dispoziție. Ei tre­buie să ceară permanent sfatul medical competent, înainte de a lăsa copiii lor să facă băi de soare și de mare sau să practice un sport. Știința pusă în slujba poporului trebuie­­ folosită, mai cu seamă a­­tunci cînd este vorba de creșterea copiilor, viitorul­­ fericit al patriei noastre. Să folosim deci în mod rațional aerul, apa și soa­rele pentru că numai așa vom putea crește copii să­nătoși și voinici. Dr. SORIN MUȘAT I Viată fericită, lipsită de griji cu mică a fost bucuria părinților de­­­­străzile Concordia, Dragoslavele, Tabla Buții și altele din cartierul Tăbăcărie cînd au aflart de destinația noii clădiri ce se ridica pe strada Concordia. Copiii lor n-aveau să mai umble de acum hai-hui pe­ străzi... In anul­­ 1953 localul grădiniței de copii nr. 12 era gata. Autocamioanele au des­­cărcat apoi măsuțe și scăunele frumoase, confecționate­ din fag lustruit, dulapuri, ta­blouri, jucării... Acum este al treilea început de vară în care copiii de vîrstă preșcolară ai munci­torilor din împrejurimi se pregătesc pentru încheierea unui an de frumoasă, și rodnică activitate in cadrul grădiniței lor. ★ In sala de gimnastică, Sanda, Valentina, Marioara și alte cîteva fetițe îmbrăcate în șorțulete bleu, cu gulerașe și fundițe albe, execută grațios jocul „Florile“. Cînd ter­mină, alt grup de „nerăbdători“ de pe margine, în frunte cu Viorel și Victoraș, încheagă pe loc dansul ritmic „Ștrengarul“. Și jocurile, cîntecele și poeziile nu mai contenesc. Tovarășa educatoare Lucia Șer­­bănescu se poate mîndri cu un rod bogat al muncii sale. Jucăriile de tot felul din sala de joc — păpuși, cărucioare, roabe, mingi, camioane, tobe, goarne, cuburi și altele — materialele didactice ca și tablou­rile colorate de pe pereți, toate au servit educatoarei în scopul îndeplinirii sarcinii importante pe care o are, de a pregăti multilateral cop­ii pentru școala elementară, de a le da o educație sănătoasă, aleasă. ★ Nu-i altă bucurie mai mare pentru părinți ca aceea de a-și vedea copiii mulțumiți, fericiți. Croitorul Alexe Gheorghe de la cooperativa „îmbrăcămintea", muncitorul Ion Topîrceanu de la Trustul 10 Construcții și mulți alții au gustat de nenumărate ori asemenea bucurii,­­ ori de cîte ori au venit la grădinița nr. 12 să-și vadă copiii, ori să-i aștepte să meargă împreună spre casă. De-i găsea, de pildă, în sala de joc, nici nu aveau vreme să stea de vorbă. Unii, printre care Costel Dima și Petcu Mihai, au înclinații spre construcții și în mîinile lor cuburile prind forme de uzine, case, poduri. Fetițelor le plac nu numai cîntecele și dansurile, ci și jocurile „De-a spitalul“ ori „De-a farmacia“. Cînd e vorba de jocurile pe nisip, în aer liber, apoi acolo nu se mai poate face deosebire. Lenuța Banciu, Sanda Spiridon, Miorița Păunete, Gigi Topîrceanu, Adriana Gherasim, Micu Dumitru și toți cei 40 de copii de la a­­ceasta grădiniță se întrec în a dura lu­crări cît mai frumoase... din nisip. Fericită viață și lipsită de griji — așa cum este azi viața tuturor copiilor din pa­tria noastră N. SIMION „CASA PIONIERILOR“ Cită diferență între trecut și prezent! Care dintre noi nu-și aduce aminte de anii copilăriei cînd vroia să-și construiască un planor, un motoraș, o sonerie, dar lipsit de scule, materiale, aceste visuri simple a­cum pentru oricare pionier, atunci rămî­­neau irealizabile. Astăzi, nu se mai poate vorbi de nerealizarea oricăror visuri pe care și le făuresc copiii noștri. Casa pio­nierilor din orașul nostru este locul unde fiecare pionier se îndreaptă cu încredere, știind că laboratoarele, atelierele, materia­lele, sculele, aparatele cu care este dotată Casa” pionierilor Ie sînt puse la dispoziție. Printre numeroasele cercuri care func­ționează aci, să amintim doar cîteva: cel de fizică, de chimie, de geografie, de istorie, de aero și nave,modele sau de co­­reografie, de artă dramatică etc. Ele sînt foarte multe... Fiecare pionier găsește aci o preocupare pentru care dovedește mai multă înclinație și dragoste. Iată, de pildă, pionierele Rădulescu Doina și Grigorescu Elena, bale­ste, sau Rădica Ana și An­­ghel Petre, membri ai cercului dramatic, au devenit intr-adevăr cei mai buni artiști ai ansamblului de estradă. Mai mult, mem­brii acestui ansamblu sînt foarte mîndri, și au și de ce. Vinerea trecută, la ora „Bună dimineața copii" a fost transmis tot programul lor în care erau satirizați cei codași la învățătură și evidențiați frun­tașii. Cu toate preocupările lor intense în ve­derea prezentării cu materia însușită la­ examenele de sfîrșit de an, pionierii s-au pregătit să întîmpine așa cum se cuvine și sărbătoarea lor — ziua de 1 Iunie. In cinstea acestei zile, ansamblul de estradă va prezenta un spectacol, se va organ­za un matineu literar pe tema „Copilul de ieri și de azi oglindit în literatură“ în ca­drul căruia de bună seamă că-și vor da concursul cei mai buni recitatori. De ase­menea, pionierii din orașul nostru se vor întîlni cu prilejul acestei zile într-un cam­pionat de volei. Nici cei mici de la gră­diniță n-au fost uitați. Membrii cercului de mîini îndemînatice au pregătit și pen­tru ei o sumedenie de cadouri, pentru ca de ziua lor să le facă o surpriză plăcută. LA­O . Intre creșele și căminele de zi înființate pe lîngă întreprinderile din orașul nostru, se­ numără și aceea a D. G. Petrol . Sta­ția de export Constanța, înființată încă din anul 1950, se află instalată în cea mai frumoasă și confortabilă clădire a în­treprinderii, avînd numărul suficient de în­căperi, dotată cu toate instalațiile necesare (apă curentă, băi, lumină electrică, calorifer etc.) și avînd un parc bogat cu flori și plantații. Copiii asistați în creșa și căminul de zi al acestei întreprinderi — în număr de 30 — au asigurată o hrănire rațională, o tem­­peratură normală în camerele copiilor, în­căperi bune, luminoase, spațioase și bine ventilate, o îmbrăcăminte corespunzătoare, o ședere zilnică suficientă la aer proaspăt, o alternanță corectă între somn și stare de veghe și un somn zilnic suficient. De ase­menea, asistența medicală a copiilor este asigurată în permanență de personalul me­­dico-sanitar al întreprinderii (un medic pediatru și o soră). Datorită măsurilor luate, nu s-a înre­gistrat nici o epidemie în rîndul copiilor asistați. O sarcină deosebit de importantă și de care personalul instituției, în frunte cu tovarășa educatoare Borcea Silvia, se achi­tă cu cinste, este aceea a educației copiilor asistați. Conținutul muncii ca și metodele de muncă folosite în această instituție asi­gură pe deplin o dezvoltare fizică și psihică normală a copilului. Toate aceste realizări reflectă grija pe care partidul și guvernul nostru o au pen­­tru ocrotirea copilului, pentru creșterea unei generații sănătoase și viguroase. Personalul creșei și căminului de zi al întreprinderii s-au evidențiat în muncă în frunte cu tov. responsabilă Baldovin Clara pentru buna pregătire profesională, pre­cum și pentru devotamentul și îngrijirea atentă acordată tuturor copiilor asistați. Dr. ZOTTA CONSTANTIN, medic-șef punct sănătate Petrol Constanța Se mărește rețeaua de asistență medicală An de an crește numărul unităților sanitare, al paturilor și capacitatea de spitalizare. Astfel, față de anul 1944, numărul paturilor a crescut în 1955 cu 312,4%. In clișeu, moașa șefă Guran Maria de la maternitatea Spitalului unificat de adulți din Constanța însoțită de o soră de ocro­tire vizitează pe noii născuți. 1

Next