Dobrogea Nouă, iulie 1956 (Anul 9, nr. 2472-2497)
1956-07-01 / nr. 2472
Concursul echipelor artistice de amatori din raionul Negru Vodă Conform planificării făcută de regiune, formațiunile artistice de amatori clasate la faza intercomunală pentru faza raională s-au prezentat la concurs. Deoarece la faza raională trebuia să participe 27 de cămine culturale cu formațiunile clasate, comisia raională de concurs a hotărît ca concursul să se facă în aceeași zi în două centre stabilindu-se centrele Negru Vodă și Techirghiol. La Negru Vodă s-au prezentat 14 cămine culturale cu 6 coruri, 8 echipe de dansuri, 3 brigăzi artistice de agitație și 8 soliști vocali totalizînd 280 artiști amatori. La Techirghiol, s-au prezentat 11 cămine culturale cu 7 coruri, 9 echipe de dansuri, dintre care două de dansuri tătărești de la Topraisar și Filimon Sîrbu și una de slavi din satul „2 Mai”, comuna Limanu, 9 soliști vocali, 4 soliști instrumentali și un dansator — totalizînd 251 artiști amatori. La centrul Techirghiol s-au prezentat corul și echipa de dansuri macedone din comuna Cobadin. Programele prezentate au fost răsplătite de spectatori prin ropote de aplauze. Sala căminului cultural din Techirghiol devenise neîncăpătoare. Mulți din cei peste 200 de vizitatori ai stațiunii balneare Techirghiol au renunțat să meargă la mare pentru a vedea spectacolul care a început la ora 11 și s-a terminat la ora 18. Repertoriul căminelor culturale de data aceasta a oglindit în mai mare măsură preocuparea instructorilor artistici de a pregăti coruri și dansuri legate de frămîntările actuale. Astfel, corul căminului cultural din Topraisar a interpretat „Secerișul”, „Cine-i azi voios ca mine”. Corul comunei Cobadin a interpretat „Hai să facem o gospodărie” și „Grîu grîușor”, iar cel din Pecineaga „Pe întinsul țării mele”. Echipa de dansuri a căminului cultural din comuna Limanu a venit la concurs cu dansurile populare dobrogene „Paidurea”, „Toporul“ și „Țigăneasca“, dansuri care se joacă mereu la horă în sat și care au fost interpretate la un înalt nivel. Echipele de dansuri ale căminelor culturale din Costinești, Pecineaga, Cotu Văii, Negrești etc. au plăcut mult spectatorilor — mai ales dansul cu tema „Pusul porumbului în pătrat” interpretat de echipa din satul Maior Chiriacescu. Clasamentul, făcut pe două centre așa cum s-a desfășurat concursul este următorul : La centrul Negru Vodă, au fost premiate corurile din Cobadin — dirijor tovarășa Dumitrescu, Osmancea — dirijor Bucur, și din Independența. La dansuri s-au remarcat Cotu Văii, Negrești și Scărișoreanu. Dintre soliștii vocali s-au remarcat Călărașu Ion din comuna Plopeni, Omer Saide — Albești și solista căminului cultural din Măgura. La centrul Techirghiol au fost premiate corurile Pecineaga — dirijor tov. Criș Florea, Topraisar — dirijor tov. Lungu Constantin, Moșneni — dirijor tov. Ianușa Leonid. La dansuri, premiul I a fost luat de echipele din Costinești și Pecineaga, premiul II de cea din Cumpăna și s-au evidențiat soliștii vocali Ciobănel Aurel — Limanu, Ciucă Maria — Costinești, Burtică Ion — Cumpăna, Secui Elena — Cumpăna, iar dintre soliștii instrumentali: Culea Stan, clarinet — Costinești, Barbu Gh., fluier — Costinești, Vlădescu Valeriu, acarină — Limanu și solistul dansator Nicolae Alexandru din Mangalia. Cele 48 echipe artistice din raionul Negru Vodă se pregătesc pentru campania de vară. Au fost planificate ca în trimestrul III să facă fiecare cîte 6 deplasări. V. I. BUCUR BIBLIOTECARA O șuviță de păr îi tot cădea mereu pe frunte. Lucrul acesta nu o enerva, ci dimpotrivă o distra, își făcuse aproape o preocupare din faptul acesta. Fie cînd discuta cu cititorii, fie cînd era acasă ea ducea mereu mîna la frunte să potolească această șuviță de păr. Așa am cunoscut-o pe bibliotecara Voinea Rodica din comuna Topologu. Tot satul Topologu, raionul Hîrșova, îți va putea vorbi despre Voinea Rodica atemistă, care din 1954 este și bibliotecara satului. Tot la bibliotecă am cunoscut-o și eu. Discuta cu niște cititori despre ultimele noutăți literare sosite la bibliotecă. Parcă ar fi vrut să-i convingă că aceste cărți trebuie neapărat citite. Dacă am văzut acest lucru am și făcut imediat asociația de idei că biblioteca aceasta trebuie să aibă destui cititori și nu mi-am înșelat presupunerile. In comuna Topologu, sunt peste 260 de oameni care frecventează cu regularitate biblioteca și din aceștia, peste 30 la sută sînt tractoriști. Aflînd acest lucru curiozitatea m-a îndemnat să o întreb și ceva despre metodele ei de muncă, să aflu cum de a reușit să aibă pînă acum peste 1.500 cărți citite. — Foarte simplu, mi-a răspuns ea. Ca să fii bibliotecar nu înseamnă că trebuie să știi să așezi o carte în raft și să i-o dai cititorului atunci cînd vine să o ceară. Munca aceasta nu este grea, dar este migăloasă și cere răbdare. De acest lucru nu mi-am dat nici eu seama la început. Apoi povestirea ei a continuat pe aceeași temă. Mi-a vorbit cu același entuziasm despre munca ei și despre cititorii ei. Mi-a spus cum a reușit să mărească numărul de cititori. Pentru aceasta a organizat seri de basm cu copiii și tineretul. Numai în decurs de un trimestru, a organizat 6 seri, la care au participat numeroși copii și tineri. In cursul lunii mai, la bibliotecă au avut loc mai multe recenzii printre care și recenzii asupra cărților legate strict de viața țăranilor muncitori cum au fost, de pildă, „Creșterea păsărilor“. Credeți că nu au fost participanți ? Vă înșelați. Peste 50 de persoane au populat sala de lectură și vă asigur că nu au lipsit nici colectivista Maria Munteanu, nici Ana Nică și nici Maria Herineanu, care sunt, de altfel, cititoarele de frunte ale bibliotecii. Dar munca ei nu se mărginește numai la acest punct. Ea acordă o deosebită atenție și bibliotecilor de casă care sunt în comună în număr de 6. Rodica merge pe la ele în fiecare săptămână pentru a vedea cum merge treaba, iar o dată, la două săptămîni, ea reîmprospătează standul de cărți. O altă preocupare a ei este și concursul „Iubiți cartea“ la care s-au înscris peste 60 de persoane. Are pînă acum și 3 purtători ai insignei, iar alți 11 au cerut să fie examinați. In curînd vor cere și alții. Rodica este sigură de acest lucru și poate să garanteze de pe acum că cititori ca Ion D. Viorica sau Maria Munteanu vor solicita în curînd examinarea. Intr-una din zile ieșise pe cîmp. Voia să meargă pînă la părinții ei care muncesc în colectivă Era spre sfîrșitul lunii iunie. A îmbrățișat cu privirea holdele care bateau in galben. Cînd a văzut acestea in minte i-a încolțit o idee. In curînd va începe treierișul și iată că și ei îi revin anumite sarcini. Cum va organiza bibliotecile la arii ? Care sînt cele mai eficace metode în acest sens ? Aceste idei o frămîntau pe Rodica și a încercat să le dea o dezlegare. Acum poate le-a și dezlegat, nu ne îndoim de acest lucru pentru că ea nu se lasă impresionată de greutăți. Ne vom convinge în curînd. C. G. V DOBROGEA NOUA Nr. 2472 Pe urmele materialelor publicate „Cum se preocupă cooperația de consum din raionul Adamclisi de intensificare a schimbului dintre oraș și sat“ In articolul apărut sub titlul de mai sus în ziarul nostru nr. 2435 se arată pe lîngă părțile pozitive și unele aspecte negative. Din cauza activității unilaterale a unor cooperative sătești, de multe ori sarcinile de plan la desfacere sau achiziții nu se realizau. A.R.C.C. din raionul Adamclisi, răspunzînd redacției la serisarea trimisă, arată că cele publicate sînt juste. Articolul publicat a fost prelucrat cu întreg activul cooperativei. De asemenea, conducerea A.R.C.C. a luat o serie de măsuri. Astfel, în planul de muncă s-a prevăzut ca fiecare membru din comitet să răspundă în mod concret de cîte 3 cooperative. Pe de altă parte au fost constituite îndată echipe ce s-au deplasat la domiciliul membrilor cooperatori care să popularizeze mărfurile sosite în cooperativă, să-i îndrume pe aceștia pentru achitarea părții sociale etc. ---------- Din autoimpunere Din debitul de 2248 lei, ce reprezintă autoimpunerea pe anul 1956, cetățenii din satul Strunga, raionul Adamclisi, au achitat pînă în prezent 1576 lei, urmînd ca în curînd să fie achitată întreaga sumă. Printre cei care au achitat primii aceste sume se află Petre Deacu, Tudor Crețu, Ioana Șerban, Stoiana Costache și alții. VIRGIL M., coresp. V-. Pînă și șoferul autobusului I.R.T.A care m-a dus la Băneasa știa despre „festival“. — Mă, băieți mă 1 mîine e festival la Băneasa și eu nu-s bărbierit ! Tot în autobus, doi tineri se întrebau fiind îngrijorați de cerul înnorat. Oare și mîine o să plouă ? Nu știu ce-o fi răspuns fața acestei întrebări, dar știu că în noaptea aceea luna a strălucit pe un cer senin, minunat și că dimineața soarele a răsărit pe același cer albastru. Băneasa, deși e centru raional, e o comună ceva mai mare decît celelalte. Condiții pentru organizarea unor asemenea acțiuni nu prea sunt, dar tovarășii de la comitetul raional U.T.M. s-au străduit să organizeze o zi de odihnă pentru tineretul din raion și au reușit. In poiana din pădurea de la marginea comunei, către ora prînzului erau peste 5.000 de oameni. In afișele care popularizau această zi și care au fost lipite peste tot în raion, erau anunțate întreceri sportive, programe artistice, chiar și un carnaval penserat. Ce putea să nu le placă tinerilor citind acest program ? Fără să fie îndemnați de două ori au venit cu toții chiar și din comunele mai îndepărtate ale raionului: cei din gospodăriile agricole colective cu mașinile, alții cu căruțele, cu motocicletele, bicicletele, cu tot ce au avut la îndemînă. La un moment dat poiana și pădurea erau pline cu tot felul de „vehicule“. Cîte umbre de pomi, atîtea căruțe, între luminișuri, atîtea autocamioane. Programul s-a desfășurat exact așa cum fusese anunțat. A fost în primul rînd o deschidere festivă în cadrul căreia organizațiile U.T.M. fruntașe din raion au fost stimulate cu material sportiv, patefoane, acordeoane și alte asemenea lucruri necesare distracției tineretului. întrecerile sportive au avut de asemenea loc. S-au desfășurat trei meciuri de volei între diferitele colective sportive ale asociației Recolta; au mai avut loc și mult așteptatele „lupte tătărești“: învingătorii, tinerii colectiviști Eșet Chiazim, Mustafa Marem și Salim Osman s-au dovedit a fi cei mai puternici dintre cei 26 de luptători participanți. In acest timp, pe cele două scene din poiană, echipele artistice ale căminelor culturale din raion au prezentat cele mai bune bucăți pe care le-au avut în repertoriu. Echipa de călușari din Lippița a fost primită cu viu interes. In această comună călușarii au tradiții vechi, moștenite din bătrîni. Ei au interpretat dansul cu mult suflet. Publicul i-a răsplătit cu aplauze din plin, urmărindu-i entuziasmați, cățărați pe scenă, în pomi sau claie peste grămadă în jurul scenei improvizate. Cu două zile înainte nu exista această echipă. In comună doar Mareș Ene și încă doi cunoșteau jocul. Mareș a avut ambiție ca pînă duminică să facă o echipă de călușari. A ales 4 tineri pe sprinceană, două nopți la rînd i-a instruit și i-a făcut să joace la fel ca el. Azi, privindu-i, nu poți crede ; dar Mareș e om serios. A mai existat apoi o serie de metiuri despre care în program nu scria, dar care au apărut firesc din dorința tinerilor. In partea de deal a pădurii, la umbră s-au adăpostit unități ale cooperativelor de consum din comune. Grătar, bere, sirop, fructe, basmale, pantofi, bomboane, într-un cuvînt, tot ce doreai găseai aici. Nu există om care să nu fi cumpărat ceva aici, fie chiar doi mititei și o halbă. Și trebuie spus că s-au consumat cantități uriașe de mititei și bere. Berea cel puțin se cumpăra cu căldarea sau cu butoiașul, depinde cît de larg era colectivul adunat pe deal. Orchestrele au distrat toată după-amiaza tineretul adunat aici, iar seara, carnavalul a amuzat din plin pe tineri. Oameni costumați, rachetele colorate, artificiile formau un tablu plin de viață, de tinerețe, de veselie. Cele de mai sus sînt doar cîteva aspecte culese întîmplător. Acest „festival“ cum spun ei va fi multă vreme subibiect de discuție pentru cei tineri ca și pentru cei bătrîni. Și poate comitetul raional U.T.M. va mai organiza unul și mai frumos". R. ȘERBAN FESTIVAL Se pot ateduce o activitate mai bogata La Energo-combinat din Constanța viața culturală a început să prindă viață. Oamenii de aici s-au obișnuit să spună: artiștii noștri, fotbaliștii noștri, dansatorii noștri și asta tocmai pentru că în întreprindere există acum echipă de teatru, de dansuri, de fotbal, de volei, în care o parte din muncitorii întreprinderii își petrec timpul liber pregătind programe cît mai atractive pentru restul muncitorilor. Există în întreprindere un cor cu o tradiție destul de veche: înfiripat în anul 1949 dintr-o mînă de oameni, el numără astăzi peste 60 de coriști. Repertoriul său este foarte bogat și executat așa de ți-e mai mare dragul să-l asculți. La faza orășenească al celui de-al IV-lea concurs s-a clasat pe primul loc, iar mărturie a acestui lucru stau diploma de merit și dreptul de a participa la faza regională. Mai există apoi o echipă de teatru, mîndria întreprinderii, cea care a dzrs faima prin orașele și satele regiunii ca: Tulcea, Babadag și Jurilovcș, pe unde a întreprins turnee. Echipa este apreciată mult de muncitorii întreprinderii și bine le pare acestora cînd își văd pe scenă tovarășii de muncă, interpreted cu atîta măiestrie roluri dintr-o piesă. Ba multora din ei le e chiar ciudă că se află în sală ca simpli spectatori și nu sînt acolo sus pe scenă. Nu rareori sînt cazurile cînd în biroul unde lucrează tovarășul Dinescu Ștefan, instructorul artistic al întreprinderii, intră cîte un tînăr, boțindu-și în mînă șapca și spunînd cu oarecare emoție în glas: „vreau să activez și eu în echipa de teatru. întreprinderea are acum și o formație de muzicuțe, înjghebată în iarna ce-a trecut și cu care s-a prezentat la cel de-al IV-lea concurs. Orchestra este aproape înființată, iar echipa de dansuri naționale putem spune că a prins viață. In timpul liber, tinerii fac sport și pentru această treabă le stau la dispoziție terenul de fotbal, cel de volei, de tenis și tot materialul sportiv necesar. Toate bune pînă acum, dar cu o floare nu se face primăvară. Munca culturală are forme mult mai variate și dacă la întreprinderea Energo-combinat există un cor de 60 de persoane, o echipă de teatru cu un repertoriu destul de bogat, o orchestră de curînd înfiripată, o echipă de dansuri care a prins viață, plus înțelegerea sufletească a tovarășului director-prim, Popovici Ion, aceasta nu este de-ajuns. Munca culturală din această întreprindere nu a cuprins multiplele forme pe care le are. Din partea conducerii întreprinderii și, în special, a celor ce se ocupă cu resortul cultural nu a existat o preocupare permanentă pentru împletirea muncii cultural-artistice cu munca de educație comunistă a tinerilor. Mai sînt încă mulți tineri care-și petrec în mod întîmplător timpul liber și asta pentru că nu sînt atrași spre o preocupare dinainte organizată. Iată, de pildă, ce povestea o dată unul din bătrînii maiștri despre un tînăr din echipa sa pe nume Chivu Tudor. Cînd l-a cunoscut era un element rău cu care credea că nu va face nici o treabă. Abia aștepta să sune ora schimbului pentru a o zbughi numai el știe pe unde. De cînd însă tovarășul Dinescu l-a atras în echipa de teatru, băiatul s-a schimbat foarte mult. A devenit punctual la treabă și destul de conștient. Tinerilor le vorbește numai despre teatru și-l sfătuia chiar pe maistru să vină la repetițiile echipei. In timpul liber merge la spectacole și asta pentru că în primul rînd vrea să învețe cîte ceva din măiestria actorilor rutinați. Acesta este desigur un caz mărunt dar din el reiese o serie de lucruri frumoase ce se pot face. Biblioteca întreprinderii este foarte bine aprovizionată cu cărți dar lipsește un bibliotecar permanent așa că stă mai mult închisă. Or, în această situație oamenii nu au mereu posibilitatea să-și procure cărți pentru citit. Ca să mai vorbim despre colectivul de conferențiari, el nici nu există, iar conferințe nu se țin de loc. Drept e că nici nu au unde, deoarece nu există în această întreprindere un club sau cel puțin o sală de festivități, deoarece cea rezervată pentru această treabă este într-adevăr prea mică și de multe ori întrebuințată în alte scopuri decît cel cultural-educativ. Pînă la această dată nu există încă o brigadă artistică de agitație, cu toate că și aici sînt multe fapte bune după cum nu lipsesc nici cele rele. Nu există oare posibilitate pentru înjghebarea unei brigăzi artistice de agitație? Ea există și încă suficiente, dar „nu are cine să facă parte din colectivul de creație”. Or, lucrul acesta nu-i de loc just deoarece lucrează aici un număr foarte mare de intelectuali, funcționari, ingineri și tehnicieni, care ar putea foarte bine să facă față în colectivul de creație, avînd în vedere pasiunea lor pentru problemele culturale și spiritul lor de buni observatori ai treburilor din întreprindere. Nu există însă suficientă preocupare din partea organizației U.T.M., respectiv din partea tovarășului Chirimbu, care acum ține locul de secretar. Chiar comitetul de întreprindere privește cu oarecare rezervă munca culturală pe motivul că „există alte probleme mult mai importante“ după cum se justifică tovarășul Nicolae Dumitru, președintele comitetului. E drept că sînt și o serie de greutăți de ordin obiectiv cum ar fi spre exemplu faptul că oamenii lucrează în ture diferite și că este greu să-i aduni pe toți la repetiție. Nu sînt nici mijloace materiale de ajuns, dar oamenii de aici au dovedit că pot să învingă și aceste greutăți. Spre exemplu cînd s-a montat piesa „Oaspetele în faptul serii“ de Horia Lovinescu cu care s-au prezentat la concurs, oamenii din echipa de teatru au stat și au lucrat la decoruri trei zile în șir. Ce i-a determinat pe ei să facă acest lucru ? Desigur sincera lor pasiune pentru teatru. Iată deci ce lucruri frumoase pot face oamenii din întreprinderea Energo-combinat. Trebuie însă să fie ajutați mai mult. Tovarășul Popescu Tănase, responsabilul cultural al comitetului de întreprindere, este un strungar bun, dar nu un tot atît de bun reazem al muncii culturale. Conducerea întreprinderii și în special cei care se ocupă de problemele muncii culturale să analizeze mai mult posibilitățile reale existente în întreprindere și cu siguranță că se pot face lucruri mult mai mari în această problemă. CUCU ION *\Cvrv~' NOI CĂRȚI APĂRUTE I. S. ANTONIU „Aparate de măsurat și măsurări electrice uzuale“ 154 pag. Iei 3.70 In această lucrare sînt expuse principiile fundamentale de funcționare și de construcție ale aparatelor electrice de măsurat, uzuale, folosite în curent continuu și în curent alternativ, cum și metodele de măsurare cu ajutorul acestor aparate a principalelor mărimi electrice. Sînt tratate, de asemenea, dispozitivele și aparatele auxiliare necesare măsurătorilor în rețelele de înaltă tensiune și în circuitele parcurse de curenți mari cum și o serie de aparate de măsurat speciale. Capitole separate sînt dedicate etalonării aparatelor uzuale și măsurării rezistențelor, capacităților și inductanțelor. Lucrarea se adresează tehnicienilor care efectuează măsuri electrice și poate servi drept îndrumător celor care, avînd cunoștințe elementare de electrotehnică, se inițiază în acest domeniu. Pentru a putea fi citită și înțeleasă cu ușurință, lucrarea cuprinde numeroase scheme și figuri sugestive, demonstrațiile matematice ocupînd un spațiu limitat. ★ K. A. SULGHIN „Construirea receptoarelor de unde scurte pentru radioamatori“ Traducere din limba rusă (Editura Tehnică) 148 pag. Zei 3,35 In această carte sînt examinate particularitățile diferitelor etaje ale receptoarelor pentru unde scurte și sînt date o serie de cunoștințe practice pentru alăturarea montajelor, alegerea pieselor, executarea constructivă și alinierea atît a celor mai simple receptoare pentru unde scurte, cit și a receptoarelor complicate moderne. In afară de aceasta, sînt descrise sumar unele aparate pentru radioamatori. Cartea se adresează radioamatorilor avansați, dar ea poate fi folosită și drept manual pentru proiectarea, executarea și alinierea, atît ale aparatelor simple, cît și ale receptoarelor speciale pentru unde scurte, cum și ale gamei de unde scurte a receptoarelor care funcționează cu toate cele trei game de unde. Nu se poate spune că anul acesta colectivul fabricii „9 Mai“ nu a obținut rezultate bune în muncă. Acest lucru e confirmat de indicii de plan realizați. De exemplu, în trimestrul I atît planul producției globale cît și planul producției-marfă a fost depășit cu 9,06 la sută. In același timp s-a obținut o justă corelație a principalilor indici de plan, în sensul că dinamica creșterii cîștigului mediu este sub aceea a creșterii productivității muncii. întrecerea socialistă, în care sunt antrenați muncitorii, a scos la iveală un număr însemnat de fruntași și evidențiați în producție. Așa de exemplu, comunistul Vlad Tudor, ajustor la secția sculărie, dă lucru de bună calitate și-și depășește norma de producție cu peste 70 la sută, ajutînd în felul acesta la funcționarea optimă a mașinilor, la creșterea productivității muncii și în celelalte secții. Utemistul Mureșan Dumitru, reglor la secția presat cald, se străduiește continuu pentru ridifatarea productivității muncii, îmbunătățirea calității și reducerea rebuturilor, obținînd în această direcție succese însemnate. In luna mai, el și-a depășit norma cu 68 la sută. Sunt și alți muncitori care au dat rezultate asemănătoare ca : Barbu Ion, Ion T. Gherghina, Idriș Aliș, Calan Alexandru etc. Luate comparativ cu posibilitățile existente, succesele colectivului fabricii „9 Mai“ puteau fi mai mari. De altfel, munca desfășurată la fabrica „9 Mai" nu a avut în considerație indicele de bază al activității economico-financiare și anume: prețul de cost. Aceasta rezultă din însăși faptul că prețul de cost planificat a fost depășit în toate lunile. Dacă în luna ianuarie s-a realizat o bună parte din sarcina de reducere a prețului de cost, apoi în lunile următoare nu numai că nu s-a realizat sarcina de reducere dar prețul de cost chiar a crescut față de perioada precedentă, ajungînd pe luna martie la o creștere de 13,1 la sută in loc să fie redus cu 2,7 la sută, după cum prevedea planul. In luna aprilie în loc ca prețul de cost să fie redus cu 4 la sută el a crescut cu 11,6 la sută, ceea ce înseamnă că față de perioada de bază (comparabilă) prețul de cost a crescut cu 15,6 la sută. Fără să nesocotim existența unor greutăți obiective, cum ar fi acelea în problema aprovizionării cu anumite materiale în unele perioade, trebuie să accentuăm că o cauză principală a depășirii prețului de cost o constituie ritmicitatea producției, fapt ce nu a permis ridicarea activității economico-financiare a întreprinderii la un nivel mai înalt. Astfel, conducerea tehnico-administrativă (director Costea Tudor și inginer șef Balaciu Ion) nu a luat toate măsurile necesare îndeplinirii planului de producție zi de zi, decadă de decadă. Se observă că în prima jumătate a lunilor activitatea este nesatisfăcătoare pentru ca în a doua jumătate a lunilor și mai ales în ultima decadă să se efectueze ore suplimentare pentru a se putea realiza și depăși planul. In luna mai, de exemplu, realizările din prima decadă au fost sub plan, astfel: în ziua de 1 mai — 57,4 la sută, pe ziua de 2 mai — 55 la sută, pe 5 mai — 71,1 la sută, pe 7 mai — 68,2 la sută. In decada a II-a (1Q—20 mai) realizările au oscilat între 80 și 100 la sută, iar în ultima decadă, și mai exact în ultimele 9 zile ale lunii, realizările au fost de peste 100 la sută, ajungînd pînă la 115,9 la sută. Desfășurarea producției în salturi nu este o chestiune „internă“ cum înclină să creadă unii tovarăși și că ceea ce ar conta este realizarea planului lunar. Acest mod de lucru cere din partea muncitorilor eforturi mari, ore suplimentare de muncă, fapt ce duce la achitări de salarii în plus și totodată la o producție necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Așa se explică faptul că o serie de mașini se defectează des din cauză că nu rezistă unele piese confecționate în secția sculărie, unde fondul de salarii planificat a fost depășit numai în luna aprilie cu circa 2.000 lei. In plus de aceasta, cîștigul mediu realizat a depășit indicele de realizare a productivității muncii cu 8,2 la sută. Tot ca urmare a neritmicității producției, productivitatea muncii planificată nu a fost realizată decît în proporție de 84 la sută, iar planul producției globale nu a fost îndeplinit cu 6,1 la sută. Nerealizarea planului de producție a dus în același timp la creșterea greutății specifice a cheltuielilor generale de fabricație și ale întreprinderii pe unitatea de produs. In trimestrul I al acestui an planul cheltuielilor generale de fabricație a fost depășit cu 5.000 lei, iar planul cheltuielilor generale ale întreprinderii cu 45.000 lei. Trebuie să precizăm că depășirea cheltuielilor generale de fabricație se datorește nerealizării factorului de putere la energie electrică tocmai ca urmare a neasigurării unei producții ritmice, a deselor defectări și opriri a unor mașini. Așa s-a ajuns la depășirea prețului de cost planificat lună de lună la fabrica „9 Mai". Problema neritmicității producției la această fabrică este o chestiune care trebuie studiată cu atenție de către colectivul de conducere cu participarea largă a maselor de muncitori, tehnicieni și funcționari, împreună cu organizația de partid, comitetul de întreprindere și organizația U. T. M., deoarece ea dăinuiește de mult în această unitate și continuă să constituie o frînă a activității. Iată de pildă că și în luna iunie planul producției globale ca și al producției-marfă nu s-a realizat în prima jumătate a lunii, înregistrîndu-se următoarele cifre : pe 1 iunie — 67,6 la sută, pe 2 iunie — 70,2 la sută, pe 7 iunie — 92,7 la sută, pe 8 iunie — 89,8 la sută, pe 16 iunie — 95,4 la sută etc. Cauzele acestei situații rezidă în primul rînd în neorganizarea suficientă a muncii. Așa, de exemplu, în loc să se studieze din timp necesitățile de scule în funcție de planul de producție din luna următoare și a sculelor existente pentru a se fixa sarcina de plan a secției sculărie, pentru ca și colectivul de aici să-și poată organiza munca în mod temeinic, se dă spre executare unele comenzi care se opresc apoi pentru a executa altele și acest lucru cauzează timpi morți și face să scadă productivitatea muncii. In condițiile fabricii „9 Mai“ secția sculărie are un rol deosebit de important, avînd în vedere lipsa sau insuficiența unor scule și piese de schimb la mașinileunelte care duc la dese stagnări în producția de bază. O cauză tot atît de mare în neritmicitatea producției o constituie numărul ridicat de absențe ale muncitorilor din producție, datorită slabei preocupări a comitetului de întreprindere (președinte Iosif Vasile) și a organizației de partid (secretar Stan Ilie) pentru educarea oamenilor, pentru întărirea disciplinei socialiste în muncă. Astfel, față de anul trecut numărul absențelor nemotivate se menține destul de ridicat iar în luna martie el a depășit de mai bine de două ori numărul celor din martie 1955 (255 zile-omi față de 111 zileom). Dintre cei care obișnuiesc să lipsească nemotivat, făcînd greutăți producției amintim pe Comandașu Riveica, Stoian Stana și Olaru Alexandru. Desfășurarea procesului tehnologic a fost mult îngreunată și de veniul mare de absențe motivate. Ușurința cu care s-au făcut unele învoiri sau au fost motivate unele absențe de către conducerea întreprinderii a dus la creșterea numărului lipsurilor din producție care pe primele 5 luni de zile ale acestui an au fost de 2554 zile-oni, depășind cu mult numărul celor din anul trecut de pe aceeași perioadă. Aspectele negative își au însă origina, cu orice încercare de tăgadă din partea unora, în slaba muncă politică ce se duce în această fabrică. Organizația de partid se ocupă mai mult în general de problemele producției și mai ales de problema prețului de cost, care nu este dezbătută cu muncitorii. In planul de muncă al organizației sînt prevăzute cîteva ședințe care nu au un caracter suficient de concret cum ar fi: „analiza muncii politice, economice a organizației de partid, etc. și nu se fixează data precisă cînd trebuie să se țină, ceea ce a făcut ca ședințele să se amine de pe o zi pe alta, de pe o lună pe alta, sau dacă au fost ținute, din cauză că nu au fost pregătite din timp, ele n-au dat rezultatele dorite totdeauna. Invățămîntul de partid, de economie concretă merge slab, cursanții și chiar secretarul organizației U. T. M. tov. Zaharia Dumitru, nu participă cu regularitate la cursuri, ceea ce împiedică ridicarea nivelului lor ideologic și de aici o slabă orientare politică și chiar delăsare în activitatea de producție. Pe linia ridicării nivelului cunoștințelor economice nu s-au organizat conferințe și discuții. Sarcinile fixate de către organizația de partid fiecărui comunist se rezumă în cea mai mare parte la pregătirea unui muncitor de a deveni candidat sau membru de partid și aceasta este sarcina pe un an de zile. Cîteva sarcini care sînt legate mai direct de producție sînt pur și simplu obligațiile lor pe linie administrativă, pentru care sînt salarizați. Astfel lucrînd, organizația de partid nu a putut da un sprijin satisfăcător producției și mai ales asigurării ritmicității ei. Pentru a lichida cu rămînerea în urmă în privința reducerii prețului de cost, a realizării planului pe sortimente și îmbunătățirii calității produselor, este neapărată nevoie de a se trece la organizarea unei producții ritmice. In acest sens, trebuie înlăturate deficiențele de planificare și organizare a muncii luîndu-se măsuri de repartizare din timp a sarcinilor de plan pe secții, mașini și oameni, pentru a se putea organiza și aproviziona locul de muncă la vreme cu materiale, piese de schimb scule. Studierea temeinică a procesului tehșinologic, adoptarea de noi măsuri de îmbunătățire și urmărire a lui pe parcurs, va ajuta colectivul fabricii să înlăture gîtuirile de producție ce există între secții, evitînd golurile în producție. Paralel cu aceasta, o gajă deosebită trebuie avută față de mașini, pentru o folosire rațională și îngrijire exemplară, care să permită a da o productivitate sporită prin ținerea ei permanentă în funcțiune. Realizarea acestor obiective este posibilă dacă organizația de partid va duce o muncă mai susținută în rîndurile muncitorilor, trasînd sarcini concrete fiecărui comunist, legate direct de producție, cu termene precise de îndeplinire, dacă se va strădui mai mult pentru ridicarea nivelului cunoștințelor lor politice, tehnice și economice și va îndruma comitetul de întreprindere și organizația U.T.M. de a antrena în întrecere masa de muncitori, tehnicieni și funcționari. Organizarea de schimburi de experiență între echipe și oameni, ținerea regulată a consfătuirilor de producție cu participarea largă a muncitorilor fruntași și a tehnicienilor, vor duce în mod sigur la desfășurarea procesului de producție în mod ritmic, cheia unor noi și noi succese atît în ce privește creșterea productivității muncii cît și creșterea salariului nominal. I. SFRIJAN Cum se preocupă colectivul fabricii „9 Mai“ de desfășurarea ritmică a procesului de producție