Dobrogea Nouă, februarie 1957 (Anul 10, nr. 2653-2677)
1957-02-01 / nr. 2653
üaiá INTILNIRI INTRE CANDIDAȚII F.D.P. ȘI ALEGATORI Alegătorii își exprimă adeziunea lor față de politica partidului și guvernului Cuvântarea tovarășului Simion Bughici (Urmare din pag. I-a) (text prescurtat) Intîlnnirile care au loc între alegători și candidați constituie peste tot manifestări puternice de aprobare din partea oamenilor muncii a liniei politice a partidului nostru, a măsurilor guvernului, a sarciinilor și directivelor pe care partidul le-a preconizat pentru continua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru prosperitatea și progresul neîntrerupt al patriei noastre. Pentru ce sunt chemați cetățenii patriei noastre să voteze candidații F.D.P. ? Muncitorii și muncitoarele sunt chemați să voteze pentru un trai mai bun, pentru dezvoltarea industriei, pentru ridicarea productivității muncii, pentru mărfuri tot mai multe, mai bune și mai ieftne. Țăranii muncitori își vor da votul pentru o viață mai bună și îmbelșugată, pentru înflorirea satelor noastre, pentru recolte bogate. Intelectualii, femeile și tinerii sunt chemați să voteze pentru bunăstare și un viitor luminos, pentru înflorirea științei, artei, pentru ridicarea culturală a poporului nostru, pentru pace. Pentru un asemenea program cheamă Frontul Democrației Populare pe cetățenii și cetățenele patriei noastre să-și dea votul la alegerile din 3 februarie, alegeri ce vor constitui o nouă și puternică manifestare a patriotismului socialist, a unității poporului nostru în jurul partidului și guvernului. Dușmanii poporului nostru, imperialiștii de tot soiul în frunte cu cei ■americani, uneltele lor, care se mai găsesc și în țara noastră, spun că alegerile noastre n-ar fi chipurile democratice, că la noi nu ar exista democrație. Noi le răspundem: „Democrația pe buzele voastre a fost totdeauna o minciună. Voi prin democrație înțelegeți dreptul de huzur al celor ce exploatează, dreptul de a exploata ,sîngeros pe muncitori, dreptul de a surprire a popoarelor din colonii, voi numiți democrație linșajele din cartierele negrilor, asasinatele în masă din Algeria, execuțiile din Cipru“. Posturile de radio imperialiste nevoite să recunoască că pe listele de candidați ai F.D.P. se află muncitori, țărani, intelectuali, afirmă cu nerușinare: „Oare muncitorul de la strung sau țăranul de la plug, este în stare să reprezinte interesele națiunii, ale țării? Ei probabil înțeleg prin națiune și patrie burghezia și moșierimea. Acestora și altora de același soi le-a răspuns cu mai mult de un veac în urmă Tudor Vladimirescu cînd afirma: „Patria se cheamă norodul și nu tagma jefuitorilor“. Muncitorii de la strung, țăranii de la plug, cărturarii, nu numai că pot reprezenta poporul, pentru că sunt sînge din sîngele poporului, dar pot să și conducă țara, și o conduc, pot și creează toate condițiile pentru înflorirea ei. In decursul celor 4 ani ce s-au scurs de la ultimele alegeri pentru Marea Adunare Națională — a spus în continuare vorbitorul — poporul nostru muncitor, sub conducerea partidului, a obținut succese de seamă pe frontul construcției socialiste. Țara noastră a devenit o țară industrial-agrară. Zeci de fabrici noi au fost construite, sute de fabrică au fost înzestrate cu utilaj perfecționat și modern. Zeci și sute de sate au fost electrificate. Asistența medicală a fost lărgită. Noi instituții de cultură au fost create, noi cămine culturale au luat ființă. Țara noastră care era în primele rînduri ale țărilor cu neștiutori de carte, a devenit o țară în care analfabetismul este de fapt fehidat. Toate acestea arată că oamenii muncii de la orașe și sate au urmat cuvîntul partidului și al guvernului. Pe baza tuturor acestor succese partidul și guvernul au putut trece la noi măsuri de îmbunătățire a traiului oamenilor muncii, la ridicarea cîștigului mediu minim al muncitorilor, la ajutorul de stat pentru copii, la mărirea pensiilor minime, la pregătirea unor noi măsuri pentru îmbunătățirea salarizării. Multe lucruri frumoase și minunate au fost înfăptuite și , în regiunea Constanța. Dar noi, comuniștii, nu ne înCînităm. Noi știm că s-au făcut multe, dar mai avem multe de făcut. Oare se poate face totul dintr-o dată? Să construim fabrici, să mecanizăm agricultura, să construim și instituții culturale, să construim locuințe, drumuri, să electrificăm satele? Soluția de noi depinde. Să producem mai mult, să producem mai ieftin, să nu risipim, să facem economii. Soluția este ca producția să fie mai mare. Cu toate că o serie de întreprinderi din regiunea Constanța au îndeplinit planul, și unde chiar s-au depășit, noi producem încă scump. In unele fabrici produsele sunt încă pierderi pentru economia noastră, pierderi pentru fiecare în parte. Soluția este ca fiecare pe locul unde ne găsim, să ne facem datoria ciît mai conștiincios, să înțelegem că fiecare cetățean trebuie să se gîndească, să se preocupe de interesele generale. Aceasta înseamnă să dăm dovadă de înaltă conștiință cetățenească și să fim mîndri că sîntem cetățeni ai R.P.R. Tovarășul Simion Bughici s-a ocupat îm continuare de situația internațională în care se desfășoară alegerile pentru Marea Adunare Națională, subliniind că forțele imperialiste își continuă aventurile agresive împotriva țării noastre și a întregului lagăr al socialismului. Noi trebuie să fim vigilenți față de aceste uneltiri, noi știm că construirea socialismului nu este ostradă și că se găsesc elemente care sub diferite forme vor să o împiedice. Asemenea încercări se vor lovi de unitatea crescndă moralopolitică a poporului nostru. Sîntem convinși că alegerile pentru Marea Adunare Națională, această uriașă demonstrație de voință de a construi socialismul a poporului nostru, va constitui încă o lovitură dată dușmanilor noștri, va însemna o puternică consolidare ,a regimului democratpopular -- •___*""«'--___________ * * Un aspect din sala Cazinoului unde a avut loc intîlnirea tovarășului Simion Bughici cu alegătorii din circumscripția electorală Constanța-nord. DOBROGEA NOUA Nr. 2653 r Cetățeni și cetățene. La 3 februarie 1957 sîrtîeni chemați să alege și pe noii depistațî ai Marii Adunări Naționale dintre cei mai buni, mai destoinici și mai reprezentativi fii ai poporului nostru. Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat, trebuie să întruchipeze crescîracta unitate politico-morală a poporului muncitor din (, v Republica Populară Română, Partidul Muncitoresc Român, Uniunea Tineretui și Muncitor, sindicatele, Comitetul Femeilor Democrate, organizațiile obștești, cooperatiste, culturale și științifice, se prezintă și la aceste alegeri în cadrul Frontului Democrației Populare, baza cea mai largă pentru afirmarea cetățenească a tuturor oamenilor muncii din patria noastră. (Din Manifestul "Consiliului Central al F.D.P.). Astăzi, litoralul Mării Negre este un bun al întregului nostru popor muncitor *— stbîcnirea tovarășului Mucenic Mamulaș cu alegătorii -A Sala de festivități a Cazinoului din Vasile Roaită a găzduit zilele trecute o însuflețită adunare cetățenească. Au fost prezenți aci muncitori și tehnicieni din S.M.T.-uri și G.A.S.-uri, colectiviști și întovărășiți, bătrîni, femei și tineri, reprezentanți ai diferitelor organizații de masă, ai alegătorilor din fiecare comună din circumscripția electorală Vasile Roaită. însuflețirea și entuziasmul au domnit în tot timpul desfășurării adunării. „Eu, a spus tovarășul Constantineá și Marin. •• am lucrat mulți ani sub vechiul regim, aci în această clădire, și am văzut cum în saloanele acestea orgiile și desfrîul se țineau lanț. Azi, îmi crește inima cînd văd cum vară de vară zeci de mii de oameni ai muncii se perindă prin orașul de calitate slabă, și aceasta înseamnă nostru petrecîndu-și concediul de odihnă sau căutîndu-și sănătatea la mare. Numai în ultimii ani, în Vasile Roaită au apărut spații verzi pe o suprafață de 5 hectare, parcuri minunate, străzi noi, vile complet renovate și altele, toate cu același scop , să facă odihna celor ce vin aci cît mai plăcută. Astăzi, litoralul Mării Negre este un bun al întregului nostru popor muncitor“. „In vederea permanentizării stațiunii noastre, a spus tovarășul Buzoianu Alexandru, vicepreședinte al sfatului popular Techirghiol, noi am luat o serie de măsuri de reamenajare a vilelor, a străzilor. Acum se duce în orașul Techirghiol o muncă neobosită pentru completa colectivizare și angajamentul nostru, al comitetului executiv, este de a depune toate eforturile pentru ca această sarcină să fie îndeplinită cît mai curînd“. „Pentru regimul nostru democrat-popular, pentru condițiile minunate de viață și muncă create de acesta, eu îmi voi da la 3 februarie primul meu vot, a spus utemista Anghelescu Viorica, salariată la C.C.S. Vasile Roaită“. „Folosind timpul prielnic și bazîndu-se pe experiența anilor trecuți care ne-au dovedit că se pot face însămînțări de primăvară începînd încă din luna ianuarie, atunci cînd timpul permite, a spus tovarășul Bălan Alexandru din satul ,,2 Mai“, noi, colectiviștii, am hotărît ca în cinstea alegerilor să însămînțăm 50 hectare grîu de primăvară, lucru pe care l-am și realizat de altfel opul țărăniștilor. Ce om fain. Politician de meserie nu glumă. Uite, mi-aduc aminte și parcă-l văd în față. Aducea la chip cu mine, înalt, simpatic, mustăcioară tunsă scurt și bun de sură. A vorbit apoi tovarășul Mucenic Mamulaș, candidatul circumscripției electorale Vasile Roaită. Realizările înfăptuite pînă acum în raionul nostru sînt bine cunoscute, a spus acesta, pentru că la toate v-ați dat din plin contribuția. Atît acestea cît și cele pe care le vom înfăptui de acum Încolo sînt rod al politicii juste duse de partidul nostru, care zi de zi, ne îndrumă pașii spre noi succese. Toate hotărîrile partidului și guvernului prevăd ca sarcină principală crearea de condiții cît mai bune pentru toți cei ce muncesc. Ca să răsplătim această grijă noi trebuie să muncim și mai bine îndeplinindu-ne cu cinste sarcinile trasate, fiind demni de grija părintelui iubit — partidul. De la ultima plenară, din 27-29 decembrie 1956, în raionul nostru au trecut din întovărășirea agricolă în gospodăria agricolă colectivă 365 de familii. In vederea obținerii de recolte cît mai bogate, colectiviștii și întovărășiții noștri duc în prezent o muncă hotărîtă pentru ca prin transportarea gunoiului de grajd la cîmp să îngrașe suprafețe tot mai întinse de teren. Astfel, în comuna „23 August“ au fost transportate pînă acum 2.000 tone gunoi, în comuna Pecineaga, 200 tone etc., iar în cinstea alegerilor colectivul de muncă al S.M T.ului Albești a terminat reparațiile la mașinile și uneltele agricole în procentaj de 70 la sută. Adunarea s-a încheiat cu un bogat program artistic prezentat de echipa C.C.S.-ului Vasile Roaită. Jianu era om de treabă. Mai zgîrcit însă. Intîi își băga neamurile Pe urmă veneam noi. Oricum, avea grijă și de noi. Cu el odată, Intr-un an de guvern, mi-am făcut bloc ușorul de la șosea și Dăm votul nostru pentru fericirea poporului, pentru pace Intîlnirea tov. Zaharia Viorica cu alegătorii — rbp ♦ ♦ <i înainte de deschiderea întîlnirii, reprezentanții alegăjtorilor din comunele I Castelu, Ciocîrlia, M. Kogălniceanu și Peștera, ce fac parte din circumscripția electorală Medgidia, discută diferite probleme candidata lor, Viocurica Zaharia, bobinatoare fruntașă la J.M.U.M (Urmare din pag. I-a) putată în sfatul popular al orașului Medgidia. „In cinstea ■alegerilor, voi munci în așa fel încît toate musulmanele din cartierul meu să-și dea votul cu drag candidatei noastre Viorica Zaharia, pentru că este o fată cinstită și devotată, pentru că noi o iubim“. Colectiviștii Florea D. Alexe și Dumitrescu Constantin din satul Nisipari au propus ca îm saltul lor să se instaleze cît mai urgent un telefon și sa se idolieze dispensarul cu cadre medico-sanitare corespunzătoare și calificate. Ei au asigurat adunarea că colectiviștii din Nisipari își vor da la 3 februarie cu încredere votul pentru candidații F.D.P. Tot în această adunare, tovarășul Simion Ion, președintele sfatului popular al orașului Medgidia, a prezentat participanților o mică informare despre felul cum s-au îndeplinit încă de pe acum unele propuneri făcute de ei cu prilejul întâlnirilor dintre Candidata Viorica Zaharia și Culegători. „A fost dată în folosință în această perioadă pasarela din gara Medgidia, s-a dat în folosință un depozit de gaz în centrul orașului, construcția de șosele continuă intens, iar lucrarea de pe strada Gheorghe Dimitrov este aproape terminată. Cît de curînd se va mai executa o platformă pentru a se mări piața orașului. Mai sînt o serie de propuneri care, cu ajutorul organelor regionale și cu ajutorul alegătorilor, se vor executa cît de curînd“ — a spus tov. Simion. Apoi, a luat cuvintul candidata. Aplauzele și lozincile „Trăiască candidații F.D.P.“ nu mai conteneau. Tov. Viorica Zaharia a vorbit despre realizările înfăptuite sub conducerea partidului, înscrise în Manifestul Consiliului Central al F.D.P. „Manifestul arată întregului popor — a spus vorbitoarea — că pe răbojul celor 4 ani ■ care au trecut de la ultimele alegeri pentru Marea Adunare Națională, poporul nostru a obținut un șir de izbânzi, pe care nimeni, nici chiar dușmanii, nu poți să le tăgăduiască. S-a făcut în acest timp încă un pas însemnat pe calea construirii socialismului, lăsînd și mai mult în urmă trecutul negru, greu, de apăsare și de umilință, trecutul robiei moșierești și al exploatării capitaliste. Manifestul Consiliului Central al F.D.P. aiciază marile transformări care au avut loc în țara noastră. In raionul Medgidia, au luat ființă întreprinderi moderne bine utilate: întreprinderea unde lucrez eu, LM.U.M., fabrica „Cimentul păcii“, uzina Ovidiu II. Combinatul de superfosfați care se construiește la Năvodari sînt lucrări ce s-au făcut și se fac în acești ani. Viața țărănimii muncitoare s-a schimbat în mod radical Urmașii celor 11.000 țărani uciși în 1907 și ai tuturor celor care veacuri de-a rîndul au luptat pentru pămînt și libertate sînt astăzi stăpîni pe pămîntuil ce-i muncesc. Țăranii muncitori înțeleg că singurul lor drum spre belșug și bunăstare este calea gospodăriei mari socialiste și pășesc cu încredere pe drumul arătat de partid. In afara raioanelor Negru Vodă și Hîrșova complet cooperativizate, în cinstea alegerilor de la 3 februarie și raionul nostru Medgidia a fost cooperativizat“. Vorbitoarea și-a încheiat expunerea vorbind despre politica de pace a țării noastre, lupta ce se duce pentru menținerea și apărarea păcii. „Eu sînt tînără, a spus Viorica, nu am decât 24 de ani și nu doresc ca viața fericită și frumoasă pe care o trăiesc astăzi să mi-o tulbure bubuitul tunurilor sau bombele avioanelor. Și ca mine sînt sute de milioane de fete. Regimul democrat-popular înfăptuiește visul pentru care au luptat și căzut cei mai buni fii ai poporului nostru. Pentru pace, pentru viața fericită care o trăim, pentru viitorul luminos al poporului, Frontul Democrației Populare cheamă pe toți alegătorii să-și dea la 3 februarie cu încredere votul candidaților F.D.P.“. CLARA G. IV Cetățeni «în rândurile naționalită(ilor conlocuitoare! » Regimul democrat-popular înfăptuiește egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor țării, fără deosebire de naționalitate. Pentru întărirea prieteniei și conviețuirii frățești dintre oamenii IS muncii romîni și cei din rîndurile naționalităților conlocuitoare, pentru înflorirea patriei noastre comune, Republica Populară Romînă, 3i dați-vă cu încredere votul vostru candidaților ! 5 F. D. P.! I — E he, timpuri de altădată. S-au dus, s-au dus, și după cum văd nu mai e rost să se întoarcă. Parcă e un făcut, de la o vreme încoace, nimic. Nici măcar ,,vocea" nu prea mai dă semne de viață. Ne-a uitat se vede treaba. Vai și-amar de noi. Nu tu moșie, nu tu făbricuță, nu tu senat, cameră, nu tu rentă, acțiuni... S-au dus, s-au dus toate pe grilă. Parcă nici n-au fost vreodată. Ce-am ajuns să trăim și să ne vadă ochii, coane Griguță! Conu Griguță, un rotofei obez, cu ochii pierduți în pleoapele bulbucate, a tresărit. S-a ridicat puțin din fotoliul zdrențuit ca scuturat de un fior și a exclamat printre sughițuri: — Nu se mai poate, parol. Așa viață mai bine lipsă coane Tăichiță. Și cînd te gîndești că ăștia iarăși și-i aleg pe ai lor mă apucă criza nu alta. Vite, zău îți zic, mi se sfișie inima. Conu Tache care astăzi e copleșit de amintiri intervine împăciuitor : — Lasă coane Griguță, nu-ți mai face inimă rea. Ce e val ca valul trece, vorba lui Petrache Lupu, ăla poetul. — Care poet coane? Petrache Lupu n-a fost poet. Poate vrei să zici de ăsta, ăla, zi-i să-i zic, care a murit nebun — Popescu ? — Care Popescu ? — Ei, ăla de vorbea frumos la Cameră. — Păi, nici ăla nu era poet coane Griguță. — Asta-i și cu d-ta. Dar să-i lăsăm încolo de poeți. Ce, mai poți vorbi astăzi de poezie, de cultură ? S-a dus cultura nene / Unde mai vezi astăzi poeți ca pe vremea noastră? Ce poeți domnule, și ce poezii! Ți-aduci aminte de asta. .,Odă la madam Jo>■ jo" ? Stai, cum începea... A, mi-am adus aminte. Ești frumoasă doamna mea La, la, la La, la, la Dulce ca o cara mea. La, la, la, La, la, la... — E he, timpuri coane, timpuri nu glumă. Timp de poezie, nu altceva. — Și-o să mai vină nene, n-ai grijă. Ascultă la mine. Ca mîina te văd iar în parlament. O, integru, dintr-o bucată, gata să-și jertfească totul pentru țărișoara asta năpăstuită. — Nu mai cred nimic, coane Tăchiță, nimic. Ăștia ne-au pus capac și ai să vezi că după alegeri iar pun la cale ceva. Iar vreo hidrocentrală, iar vreo uzină... Mai știi! Ăștia numai de-astea sînt buni. — Fugi nenișorule de-aici, numai cobi. Dar ce, astea-s alegeri. Conu Tăchiță, slab, cu un gît mult prea lung pentru gulerul ta ALEGERI PE AETAPATĂ re pe alocuri soios, ce-i ține strîns omușorul, a explodat de indignare , continuă apoi din ce în ce mai agitat. — Alegeri, ai! Păi ce știu ei ce-s alea alegeri. Alegeri erau pe timpuri, domnule ! Alea alegeri. Respiră greu, apoi se domolește. — Adu-ți aminte pe vremea noastră. Uite parcă văd. Cînd începeau alegerile nu mai știam de masă, de casă, de nimica. Eram la datorie domnule. Pentru conu Brătianu jertfeam totul, dumnezeu să-l ierte. Nu mai vorbesc ce devotament aveam pentru conu lulică, săracu. — Care sulică, coane Tăchiță? Ăla al Popoaiei care și-a deschis zarzavagerie la Paris ? — Ce Popoaia, nenișorule ! E vorba de conu lulică Maniu, caCînd votam cu el, era om domnule Cum venea la putere mă și chema. .,Ce zici Tăchiță, iei finanțele" ? Eu ce să zic. Parcă puteai să-l refuzi, îndată îi și făceam pe plac. .,Dacă zici mata, coane lulică, le iau, de ce nu. N-ar strica, mai ziceam eu, să am ceva și la domeniu". El, parcă-l văd, îmi zîmbea. .,Păi să iei și domeniile, dar vezi, ai grijă. Stau prost și eu cu bugetul". Lasă coane, îl îmbunam eu. Vorba lui Napoleon — ,,bate fierul cît e cald", sau cum zicea Aristotel — ,,o mină spală pe alta și amîndouă umplu buzunarele". Am eu grijă. Se poate! Tocmai pe dumneata să te uit! Și să știi că nu-l uitam. Intr-un an, doi, se alegea și el săracu cu o vilă, o limuzină și citeva fășioare de pămînt, numai bune să faci. n moșioară. Și Lulu pră v mm moșia de la Săftica. Era om și el domnule. Lua și el, luam și noi. Mare șnapan era însă ăsta, Argentoianu. Nu ciupeai nimic de la el. Era numai și numai pentru el. Așa lăcomie n-am mai văzut. Inchipuie-ți că odată, cînd a fost el prim, n-am ciupit mai nimic. — Lasă coane Tăchiță, nu mai spune: Pe cît mi-aduc aminte ți-a picat cîte ceva și cu el. — Ce mi-a picat nenișorule, ce mi-a dat, ce ? — Păi, făbricuță de cherestea de la Piatra Neamț n-ai făcut-o cu el? — Scurț. Păi De aia a fost cine știe ce brînză ? N-am ținut-o nici 5 ani și am vîndut-o. Nu m-am ales cu nimic, ascultă ce zic eu. — Lasă cea,ne Tăchiță că a fost și el om. A fost ce să mai vorbim. — O fi fost pentru alții, pentru % (din Manifestul Consiliului Central al Frontului gi Democrației Populare) 3 mine mai puțin. Eu domnule nu uit. De conu sulică, de conu Lulu o să-mi amintesc cît ai trăi. Ăștia da oameni. Am să-i pomenesc, mereu. — Ce să-i mai pomenești coane Tăchiță! Ca pe noi cine ne-o pomeni. — Are nene cine ne pomeni, n-avea nici o grijă. In ușă s-au auzit cîteva ciocănituri. Cei doi, conu Tăchiță împreună cu conu Griguță au tresărit. In sfîrșit, conu Tăchiță s-a ridicat sfios din fotoliul din care ies afară smocuri de regras și îndreptîndu-se spre ușă o deschide. In prag s-a făcut văzută silueta masivă a unui om. — Să trăiești coane Tăchiță, salută încruntat omul din ușă. Am venit după banii ăia. Te rog să mă ierți, dar a trecut un an. Nu mai am capital, domnule. Ce să mă fac! Dumneata cred că mă înțelegi. Vezi doar ce timpuri trăim. — înțeleg Fănică, dar credemă și tu, ți-am de unde ! Treci săptămîna viitoare. E vorba să vină Iancu de la Iași. Am o afacere cu el. — Ce să mai trec coane, că mi s-a urît de cîte ori am trecut. Eu ți-am dat marfă, mie să-mi dai banii. Mi-ajunge de cînd tot mă amîni, vrănică printre altele a scăpat și o înjurătură la adresa conului Tache. — Vinde ceva din acarete, că ai slavă domnului, și dă-mi banii. Altfel să știi că întorc foaia. Nu se mai poate. Conu Tăchiță și-a mai scăzut din înălțime și în cele din urmă șovăind scoate de pe un deget un inel gros, de aur, și îl întinde zîmbind silit lui Fănică: — Ia-l și tu pe ăsta și vezi ce faci. Cred că ne-am achitat. — Așa coane Tăchiță, așa. Noi trebuie să ne înțelegem. Ne cunoaștem de mult. Să știi de la mine că n-am să te uit. Cînd mi-e mai pica ceva bun, niscaiva vinat, dau pe aici. E vorba să-mi aducă unul niște wisky. American domnule, de la sursă. Ți-aduc și dumitale. Să trăiești și n-am să te uit. Fănică a ieșit salutînd jovial și trîntind 'după el ușa. Conu Tache s-a apropiat de conu Griguță scrîșnind din cele citeva măsele cariate. — Ziceai nemșorule că pe noi n-are cine să ne pomenească. I văzuși ? Pramatia ! Asta-i ăla care l-am avut administrator la Săftica. Acum se ocupă cu afaceri pe picior. Mi-a dat și mie cîte ceva și uite acum vrea să-mi ia zilele. Și mai ziceai că n-are cina, să ne pomenească... G. CONSTANTIN, zzmexpamtoi mmsrnrnmmam *