Dobrogea Nouă, aprilie 1957 (Anul 10, nr. 2705-2729)

1957-04-02 / nr. 2705

Și-a îmbunătățit munca de activitatea artistică a că­minului cultural din comuna Co­­cargeaua, unde directoare a fost tovarășa Chirea Elena, pînă nu de mult oricine se putea plînge Tovarășa directoare nu-și ducea la sfîrșit nici una din sarcinile ce-i reveneau. Faptul acesta a dus la înlocuirea tovarășei cu un nou director, tovarășul I. Ni­­colae. Deși nu a trecut prea mult de ani la cămin a sosit noul director, totuși se poate observa o îmbunătățire simțitoare în ac­tivitatea acestuia, întocmind un program săptă­­mînal de repetiții ale echipei de teatru, brigăzii artistice de agi­tație, noul director dă dovadă de o serioasa preocupare pentru munca artistică. Și... ca pentru oricare început, noi îi urăm suc­ces. ANGHEL COSTICA, coresp. Ni se semnalează că... ... cetățenii din comuna Jegă­­l­ia, raionul Fetești, sînt mulțumiți că în urma electrificării, satul a fost radioficat. Din păcate însă, pe lingă că S. M. T.-ul din co­mună nu le dă zile în șir lumină electrică, atunci cînd vine lumina, difuzoarele produc numai un hí­rat în loc de muzică sau alte au­diții­ Pentru ce-or fi fost cheltuiți atîția bani cu electrificarea și ra­­dioficarea comunei? Nu crede sfa­tul popular și conducerea S.M.T.­­ului regălia că este timpul să se ia măsuri în acest sens ? k ... agentul veterinar Ene An­­ghel din comuna Abrud, raionul Adamclisi, acordă asistență vete­rinară numai la restaurant și doar atunci cînd solicitanții se prezintă și cu un mic bacșiș­­ de preferință de la 10 lei în sus. Așa a procedat de altfel și în ziua de 16 martie a.c. cînd cetă­țenii Ștefan Pantea și Cîineanu Ioana din satul Hațeg au solici­tat un asemenea serviciu veteri­narului. Au dat oamenii cîte 10 lei și imediat li s-au făcut formele respective pentru a fi despăgu­biți de cîteva oi care muri­seră. Cei în drept sînt invitați să tragă concluziile unor astfel de apucături. EDILII DE AZI AI ORAȘULUI NOSTRU (Urmare din pag. I-a) să aducă o contribuție cit mai mare la munca de înfrumusețare și gospodărire a orașului lor. Cei 200 de oameni s-au angajat să încarce vagoanele pînă la orele 10. Fac o mică socoteală: în to­tal 417 tone de piatră încărcate în numai două ore. Este un re­cord și încă foarte important . Popasul următor l-am făcut în Anadalchioi unde se descarcă pia­tra adusă din carieră. Aici lu­crează aproape numai femei. Cele mai multe au fost mobilizate de gospodina Elena Popescu, depu­tată în circumscripția 108. S-au ivit grave neînțelegeri. Tovarășa Stela Brînzănescu, vicepreședinta comitetului de stradă de pe stra­da Sulfinei, e supărată foc că n-are decit 5 tractoare, tovarășa Popescu e convinsă că și ea are prea puține. Se slădesc gospo­dinele pentru tractoare. Fiecare vrea ca strada ei să iasă frun­tașă în munca de înfrumusețare Litigiile se rezolvă numai după ce tovarășul Stancu le promite că duminica viitoare le va asi­gura mai multe mijloace de trans­port. In cartierul lor se lucrează acum pe vreo 5-6 străzi: strada Dorului, Crinului, Andrei Mure­șean, Duiliu Zamfirescu prelun­girile Ion Roată și Rîndunelelo­r. Ne-am oprit puțin și în par­cul Stadionului. Printre cei 200 de oameni din­ care cele mai­ mul­te sînt femei gospodine, sînt și vreo­­ deputați: Ion Uleșteanu din circumscripția 85, Ioana Sîr­­bu din circumscripția 87, Nelu Cotroniș din circumscripția 76 și alții. Au plantat aproape 200 ar­bori decorativi, au săpat pelu­zele, au curățat gunoaiele și us­căturile, au semănat gazon. La vară vor veni aici să-și petreacă ceasurile de odihnă, să se re­creeze, își vor aduce copiii la joc. k După ce am trecut pe la toate șantierele cetățenești din oraș, după ce am văzut tîrgul cu care muncesc sutele de oameni pentru înfrumusețarea orașului lor, am răsfoit din nou carnetul de re­porter. Am stăruit mai mult asu­pra cifrelor cuprinse în planul de perspectivă a lucrărilor din acest an : rețelele de apă vor fi extinse pe 23 străzi, insumind 5.346 m.l. conductă, rețelele electrice vor fi extinse pe 27 străzi cu o lun­gime totală de 7.910 m.l., se vor executa 336.000 m­t.p. pavaje stră­­zi și trotuare, costul lucrărilor ■ [UNK]a fi redus cu 1.723.000 lei... A­­ceste cifre pot să pară Pent­­!ru oricine ceva de domeniul fan­­’asmagoriei’. Nu însă și pentru ei ce au trecut într-o duminică dimineață pe la zecile de șan­­"ere cetățenești din orașul Con­stanța. Văzîndu-i pe oameni cu cît elan, cu altă hotărîre lucrează, ‘i se șterge din minte orice um­bră de îndoială. Da, este adevă­rat. Orașul nostru va fi mai fru­mos ca oricind. II vor face să fie mai frumos ei, cetățenii, edilii de azi al orașului. I. CIMPEANU In gara Siutghiol cetățenii veniți în zorii zilei încarcă piatră pentru tavaiul străzilor. DOBROGEA NOUA Nr. 2705 Tribuna activistului cultural Rezultatul lui Muidii noastre După o muncă susținută de cir­ca patru luni de zile, formația de teatru a Casei raionale de cul­tură din Tulcea s-a prezentat cu piesa „Omul care a văzut moar­tea“, de Victor Eftimiu, la faza regională a celui de-al IV-lea con­curs, al formațiilor artistice. După cum se știe, ne-am clas­at pe locul care avea să ne ducă la București, în fața unui juriu de mare competință. In fața colec­tivului nostru s-a pus problema perfecționării și terminării piesei, actul III nefiind terminat momentul prezentării la faza re­ln­gională. Aveam două săptămîni în față. Grija prezentării, pentru prima dată, la o fază finală, a produs frămîntări multiple in­ si­nul colectivului nostru. Erau mo­mente cînd hotărisem să renunțăm la prezentarea în această fază, momente condiționate de lipsa de interes a organelor culturale re­gionale, cărora le-am solicitat sprijinul cu multă insistență. Cu cîteva zile înainte de pre­mieră, la sosirea tovarășului re­gizor Ion Drugan, colectivul și-a recăpătat încrederea și a pornit cu elan la muncă — muncă sus­ținută, care depășea și 10 ore pe zi, uneori. Ne-am bucurat în acest sens de înțelegerea conducerilor întreprinderilor din care fac par­te actorii noștri amatori, cărora li s-au acordat zile libere pentru repetiții. Ne-am bucurat, în spe­cial, de aspionul priceput și de­zinteresat al unui adevărat prie­ten și îndrumător, pe care l-am avut în persoana tovarășulu­i Ion Drugan. Am dat astfel, cu mult succes, în două zile trei specta­cole și apoi... la București ! Vom putea face față cu cinste încrederii ce ni s-a acordat de a fi una din formațiunile ce repre­zimtă regiunea Constanța în fina­lă ? Aceasta era întrebarea care ne preocupa în zilele marelui con­­egrs Stăpîniți de emoțiile explicabi­le unui astfel de „examen“, în seara zilei de 20 martie, am in­trat în cabinele de machiaj ale teatrului C. C. S. O nouă și feri­cită surpriză înainte de spectacol! In cabinele de machiaj a intrat un om în vîrstă, cu zîmbetul pe buze și... luleaua între dinți. Am re­­cprosc­at îndată pe maestrul Vic­tor Eftimiu, cel care a dat v­ată personajelor pe care aveam să le întruchipăm în cadrul minunatei sale piese. Cuvîntul de încurajare a aces­tui prețuit dramaturg a însemnat mult pentru acei care, prima dată prezentîndu-se la o finală și cu doi interpreți în ..debut de rol“ au reușit să obțină premiul trei pe țară , un rezultat care ne-a mulțu­mit pe deplin și credem că a mul­țumit și pe acei care ne-au încre­dințat. sarcina de a ne prezenta la ..finiș de cursă“. Ne mîndrim cu rezultatul muncii noastre, re­zultat care consituie un imbold în munca noastră de viitor. FELDMAN CAROL, instructor artistic la Casa raională Tulcea. Seară de ghicitori literare Atragerea unui număr din ce în ce mai mare de cititori a per­mis colectivului bibliotecii raiona­le Negru Vodă să organizeze di­ferite manifestări culturale care prin conținutul lor interesant ri­dică pe o treaptă nouă, superioa­ră, activitatea de pînă acum a a­­cestei biblioteci. Astfel, zilele tre­cute a fost organizată o seară de ghicitori și orare und­e cîștigătorii concursului au fost premiați cu diferite obiecte și cărți. Din cei peste 100 de participanți au fost premiați următorii : premiul Mitran Marin, funcționar la co­­­­mitetul executiv al sfatului popu­lar raional, premiul II Gigeanu Stelian, premiul III Dinu Elena. Succesul obținut prin organiza­rea acestei seri de ghicitori lite­rare constituie un îndreptar în munca colectivului bibliotecii ra­ionale Negru Vodă care într-un viitor cît mai apropiat va oferi posibilitate cititorilor de a par­ticipa și l­a alte asemenea inte­resante și instructive seri de ghi­citori literare. C.­­., coresp. ----#----­ Din domeniul igienei alment­ire 0 vizită La Tulcea II. scopul efectuării controlului alimentelor de origină animală și evitării consumului de produse to­xice, la Casa agronomului din Bu­­curești, sub auspiciile Ministerului Agriculturii, s-a organizat în luna martie un curs de perfecționare a medicilor vet erinari în dome­­niul igienii alimentare. Acest curs cu o durată de o lună este frec­ventat de 80 medici veterinari recrutați din toate regiunile din țară și are ca scop înarmarea lor cu cunoștințe de igienă alimen­tară. In vederea împletirii teoriei cu p­actica, sub conducerea doc­torului Lunu, șeful laboratorului de bacteorologie București, în zile­le de 26 și 27 a IlI-a a.c., cursanții au vizitat Combinatul de conserve de pește Tulcea și „Mila 23“. Construcțiile agrozootehnice din G.A.C., o problemă de actualitate ( urmare din pag. I-a ) agricole regionale și a secției agri­cole raionale care se ocupă cu proble­ma construcțiilor. Este necesar ca U.R.C.A.D.-ul raional să ia urgente măsuri de asigurare a gospodăriilor colective cu toate materialele planifi­cate din fondul centralizat. Prin formarea de brigăzi și echipe speciale se impune ca, concomitent cu muncile agricole de primăvară, a lu­crărilor de întreținere a culturilor și a stringent recoltei, să se desfășoare în același ritm și lucrările de con­strucții. Astfel, construcțiile începute în anii trecuți, cît și cele planificate pentru acest an să fie terminate în întregime. Să se ia încă de pe acum măsuri de amplasare a construcțiilor ținind cont de structura terenului, de con­dițiile de dezvoltare a gospodăriei, de sursa de apă etc. In executarea construcțiilor să se folosească pe sca­ră cît mai largă resursele locale ca stuf, piatră etc., materiale ce se gă­sesc în cantități suficiente în raionul Tulcea. Se cere din partea comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional, în special tovarășului Teodorescu Paul, vicepreședinte cu problemele econo­­mico-agrare, mai multă exigență în sarcinile ce-i revin. Se constată că în actuala perioadă sarcinile i-au scăpat din mină, fapt dovedit și prin slaba desfășurare a campaniei de însămîn­­țări de primăvară. T. IOAN PRIN INOVAȚII­­ LA ECONOMII La lupta pentru cit mai multe economii se alătură zi de zi tot mai mulți participanți. Coman Petre, de pildă, maistru al atelierului­­ le ambalaje metalice de la Combinatul de conserve de pește din Tulcea este un priceput inovator. A­plicind noi me­tode tehnologice acesta aduce combinatului însemnate economii. In clișeu , Coman Petre împreună cu muncitoarea Constan­tina Ior­ga încercînd o nouă matriță pentru producerea de cutii metalice de conserve prin amburtizare, metodă care aduce eco­nomii de cîteva zeci de mii lei. Programul de radio Mărfi 2 aprilie 1957 PROGRAMUL Í 7.00 Buletin de știri, buletin me­teorologic și sumarul presei centrale. 7.10 Cîntece sportive. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.35 Concert de dimineață. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 930 „Priete­na noastră cartea“, „Copită de ar­gint“ — culegere de povestiri de Pa­vel Bajov. 10.00 Din cîntecele și jo­curile popoarelor. 10.30, La microfon Rodica. 10.35 „Noi imprimări pe dis­­curi“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Mu­zică ușoară. 11.30 Melodii populare com­înești. 11.55 Suita „Visul unei nopți de vară“ de Felix Mendelssohn- Bartholdy. 12.40 Punctul pe 1. 12.50 Muzică. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Concert de prînz. 13.50 Anunțuri și muzică. 14.00 Muzică simfonică. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cîntece tinerești. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de muzică populară romî­­nească. 15.50 Muzică ușoară de Ni­­colae Chirciclescu. 16.15 „Vreau să știu“. 16.45 Cîntece. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Piese pentru orgă. 17.30 Tribuna Radio. 17.45 „Interpreți la microfon“ cîr­tă Honorius Zaharescu și violonistul Gheorghe Hamza. La pian : Ecaterina Vaida. 18.15 Să învățăm limba rusă cintînd : „Ploaie liniștită“ de Kolma­­novski. 18.35 Muzică populară. 19.00 Buletin de știri și comentariu. 19.10 Pentru fiecare cîntecul drag. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii“, „Andreas no­rocosul“ — basm norvegian. 20.00 Concert de estradă; Stelele sclipesc pe cer. 20.45 Cronică teatrală. 21.00 „Pagini din muzica contemporană". Lucrări­ de Andre Jolivet. 22.00 Bu­letin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noștri. 23.Q4 Seară de muzică de cameră de Haydn. 23.52—­ 23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică ușoară romînească. 14­ 25 O evocare a actorului Constantin Nottara de Victor Bumbești și Vlaicu Bírna. 14.40 Muzică populară romînească din Mol­dova. 15.00 Muzică ușoară. 15.15 Con­cert simfonic. 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Reco­mandări din program. 16.20 Program executat de acordeonistul Forămiță Lambru și fluierașul Florea Netcu. 16.40 Lucrări de com­­pozitorul Mircea Chiri­ac. 17.15 Vorbește Moscova. 18.00 Buletin de știri. 18.03 Curiozități fi­lologice. 18.10 Din muzica țărilor nordice. 18.25 Cîntă Dorina Drăghici. 18.45 Anunțuri și muzică. 18.55 Sfa­tul medicului. Bronsectazia. 19.00 Cîntece de Vasile Timiș. 19.15 Emi­siune literară. 19.45 Muzică instru­mentală. 20.00 Buletin de știri. 20.03 Muzică. 20.28 Muzică ușoară. 20.45 Pe tema măsurilor luate în vederea experimentării sistemului de salarizare. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Pentru fiecare melodia preferată. 21.30 Anun­țuri și muzică. 21.40 „SAPTAMINA MUZICII MAGHIARE“: Muzică u­­șoară. 22.00 „Mari interpreți“: Frie­da Leider. 23.00 Buletin de știri, bu­letin meteorologic și sport. 23.15—­24.00 Concert de noapte. innninrs Tnnnnnnnrrinnnririn^^ tmr tmmnnnnnnnririnnnrTinmn^^ Tnnnnnririnririnnnnnnrtnnnririnrrînrtrtnnri^ « îmbunătățirea sistemului "Programul de măsuri economice, e­­laborat de plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, în scopul lichidării lipsurilor principale care frînau des­fășurarea într-un ritm și mai rapid a construcției economice și înfăptui­rea consecventă a politicii partidului de ridicare n­eîncetată a nivelului ma­terial și cultural al celor ce muncesc, dovedește în mod incontestabil faptul că, pentru partid nu există interese mai mari decît cele ale oamenilor muncii. Posibilitatea obiectivă și premisa fundamentală a traducerii în fapt a măsurilor stabilite de partid, urmă­rind îmbunătățirea substanțială a ac­tualului sistem de salarizare, se a­­xează pe principiul director al meș­terii continue a volumului producției industriale și agricole, ca fiind orga­nic și indivizibil legată de ridicarea nivelului de trai. In cadrul celei de-a III-a legisla­turi a Marii Adunări Naționale, care și-a încheiat recent lucrările, deputații au sprijinit și au votat în mod una­nim programul guvernului, exprimîn­­du-și în felul acesta adeziunea depli­nă a harnicului și minunatului nostru popor muncitor la mărețul program de construcție economică. Oamenii muncii din regiunea noast­tă și-au însușit pe deplin semnifica­ția măsurilor preconizate de partid, și de aceea muncesc cu avînt patriotic pentru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor lor de producție. Numeroase sunt și în regiunea noastră întreprin­derile care și-au realizat cu mult îna­inte de termen sarcinile anuale de plan pe anul expirat. In această di­recție o dovadă elocventă o consti­tuie faptul că, pentru îndeplinirea și depășirea calitativă a sarcinilor lor, colectivele de oameni ai muncii de la întreprinderea piscicolă Tulcea, fa­brica „Argus“ Constanța, Centrul me­canic Constanța, fabrica „Cimentul păcii“ Medgidia au primit drapel roșu de producție și titlul de unități frun­tașe pe ramură din partea ministere­lor și C.C. al sindicatelor respective. Eforturile încununate de succes ale oamenilor muncii au făcut ca pe an­samblul regiunii, plănui producției globale industriale să fie depășit și în ianuarie a.c. cu 10,0 la sută, iar în februarie cu 22,9 la sută. Productivitatea muncii condiționează nivelul de viață în sistemul indicațiilor generale re­feritoare la creșterea producției, lo­cul central îl ocupă problemele pri­vind îmbunătățirea sistemului de sa­larizare și normare, asigurarea unei creșteri mai rapide a productivității muncii față de creșterea sa anterioară, reducerea sistematică a prețului de cost, toate acestea constituind condi­ția esențială, singura bază trainică a dezvoltării economiei naționale, înainte de a trece la tratarea fon­dului problemei este necesar de sub­liniat faptul că în cadrul diviziunii existente a muncii și a repartiției re­surselor materiale și de muncă în ca­drul sectoarelor economiei, nu orice fel de creștere a producției prezintă importanță, ci acea creștere a pro­ducției întreprinderilor și sectoarelor care să asigure dezvoltarea armonioa­să a tuturor ramurilor, stabilite pe ansamblul economiei naționale, în funcție de obiectivele economice și politice ale partidului și guvernului. Este cunoscut faptul că, producti­vitatea muncii condiționează cuantu­mul muncii sociale cuprinsă în rezul­tatele muncii, avînd o mare însemnă­tate pentru reducerea prețului de cost. Ca urmare a creșterii continue a pro­ductivității muncii și a reducerii pe această bază a prețului de cort au fost posibile reducerile succesive de prețuri care au dus și duc la crește­rea salariului real al oamenilor mun­cii. Conținutul calitativ al acestei ca­tegorii economice este dat de rapor­tul dintre cantitatea de muncă vie și cea materializată cuprinsă în produs. Creșterea productivității muncii — ca lege obiectivă a socialismului — este posibilă prin reducerea cantității de muncă vie pe seama muncii materia­lizate, însă într-un asemenea raport cantitativ, încît suma totală a chel­tuielilor să fie mai mică pe produs decît a aceleia cuprinse anterior în același produs. In socialism, acest lu­cru este pe deplin posibil și se reali­zează cu succes. In legătură cu aceasta, în socia­lism, prin normarea muncii, se stabi­lește cantitatea de muncă de o anu­mită calitate, cu care fiecare om al muncii trebuie să participe în munca socială ale cărei rezultate (produsele muncii) stau la dispoziția întregii so­cietăți. In general, factorii care acționează asupra nivelului îndeplinirii normelor acționează și asupra celui al produc­tivității muncii. Normarea defectuoasă a influențat în mod negativ activitatea unor unități industriale Să analizăm acum pe scurt care au fost lipsurile principale din domeniul salarizării și normării muncii și creș­terii productivității muncii, care au frînat ritmul mai rapid de creștere a producției în cadrul unor întreprin­deri industriale, de interes republican, din regiunea noastră. In acest scop tabelul statistic pre­zentat mai jos, alcătuit dintr-o serie de momente în scopul analizei în di­namică, relevă decalaje apreciabile între procentul de îndeplinire a nor­melor de producție și între cel al pro­ducției globale, fapt care afectează și procentul de îndeplinire a planului productivității muncii în corelație cu cel al cîștigului mediu. Din citirea și analiza corelată și în interdependență cu cifrele rezultate, care consemnează fapte economice vii, se desprinde cu ușurință concluzia primă și majoră a faptului: oscilația procentuală vizibilă dintre nivelurile indicilor arătați mai sus nu-și poate găsi justificarea decît într-o defec­tuoasă stabilire a normelor de pro­ducție, condiționată fiind de practica asigurării unui anumit nivel al cîști­gului mediu, independent de procen­tul de creștere al productivității mun­cii. De la data cînd s-au elaborat și îm­bunătățit masiv normele în întreprin­deri — respectiv din anul 1953 și la ea — cununiile b­utucu-ui gamiatu­­rice ale întreprinderilor au suferit schimbări esențiale: s-au introdus mașini mai perfecționate și dispozi­tive care determină o productivitate mărită, s-au îmbunătățit și s-au me­canizat procesele tehnologice, s-au in­trodus și generalizat metode înaintate în muncă, s-au făcut invenții, inova­ții și raționalizări ca o dovadă a creș­terii nivelului tehnico-științific, cali­ficării muncitorilor în producție. Și cu toate acestea nu s-a trecut în mod sistematic la reexaminarea periodică, științifică a normelor, spre a le pune de acord cu progresul tehnicii noi. In felul acesta normele au căpătat un caracter static, empiric și nu au mai constituit elementul mobilizator și hotăritor în creșterea producției. S-au aplicat pe scară largă norme statistico-experimentale, folosindu-se metode sumare de stabilire în locul celor științifice, așa cum se prezintă situația în cazul unităților prelucră­toare de metale cu producție indivi­duală și de serie mică și în special la cele cu lucrări manuale de ajustaj și montaj cum este cazul S.N.M. Con­stanța, atelierelor navale „23 August“ Constanța etc., cu specific de repa­rații care impune o varietate aprecia­bilă de procese tehnologice. Această practică a avut o influență negativă asupra nivelului realizat al productivității muncii care se prezin­tă cu totul nesatisfăcător la întreprin­derile analizate, deoarece nu s-a fă­cut o cercetare minuțioasă a tuturor diviziunilor procesului tehnologic, nu s-a analizat în mod amănunțit lucrul muncitorului și al mașinii respective, în scopul stabilirii judicioase a nor­melor, în vederea scoaterii în eviden­ță și folosirii posibilităților de redu­cere a timpului normal, care ar fi dus la o și mai simțitoare creștere a productivității muncii. S-a urmărit doar realizarea unui anumit nivel al cîștigului mediu, fapt care a avut re­percusiuni asupra imposibilității de a se determina timpul de bază și cel ajutător — respectiv timpul operativ al normei — în funcție de calificarea teh­nico-profesională, de îndemînarea muncitorilor și de gradul de mecani­zare și automatizare a procesului teh­nologic, adică de nivelul tehnic al mijloacelor de muncă. Un asemenea procedeu empiric de stabilire a normelor nu a putut și nu poate lua în considerare pierderile de timp, eliminarea acțiunilor nepro­ductive și a timpilor morți, folosirea cît mai completă și mai productivă a timpului de lucru, efectele micii me­canizări, și duce la o proastă utilizare a mașinilor și instalațiilor. Astfel de lipsuri în organizarea muncii s-au manifestat în cursul pe­rioadelor anterioare în special la : I.IV V.U. Medgidia, S.N.M. Constanța, Atelierele C.F.R. Palas Constanța, cît și la Centrul mecanic Constanța, unde fondul de timp maxim posibil al ma­­șinilor-unelte s-a folosit în proporții necorespunzătoare. De ce salariul tarifar era, pe alocuri, inconsistent ? Aceste lipsuri au fost generate în cea mai mare măsură de faptul că sistemul de salarizare existent nu mai corespunde actualei faze de dezvol­tare a economiei naționale. Mergînd pe linia asigurării unui ni­vel anumit al cîștigului mediu, Între­prinderile au „uitat“ obligația studie­rii și folosirii imenselor rezerve de creștere a productivității muncii și nu au luat măsuri hotărîtoare care să decidă bătălia producției. Desigur că, în această privință, o mare vină au și ministerele tutelare, prin direcțiile lor generale. Legat de cele de mai sus, a rezul­tat o serioasă nepotrivire între nive­lul salariilor tarifare și cel al cîști­­gurilor medii. Pînă la sfîrșitul anului 1956, deși salariul mediu a crescut considerabil față de anul 1950 ca ur­mare a creșterii productivității mun­cii, salariile tarifare nu au crescut în mod corespunzător. Greutatea speci­fică a salariului tarifar în mărimea cîștigului mediu a scăzut, reprezen­­tînd actualmente în cadrul industriei aproximativ 50-60 la sută, iar într-o serie de ramuri și mai puțin. Micșorarea continuă a greutății spe­cifice a salariului tarifar în mărimea cîștigului mediu a dus la ruptura din­tre salariile tarifare și cîștigurile me­dii planificate. Urmărind creșterea cîștigului muncitorilor în condițiile creșterii productivității muncii, con­ducerile întreprinderilor s-au lovit de neajunsurile sistemului de salarizare și, neavînd dreptul să modifice sala­riile tarifare, au folosit diferite căi, mai mult sau mai puțin legale, în scopul completării salariului tarifar la nivelul cîștigului mediu planificat. Ea aceasta a contribuit în mare­ur -­sură și slăbirea disciplinei de salari­zare și normare, personalul productiv nu a fost stimulat ca să-și ridice ca­lificarea, penii muncitori cu o califi­care inferioară au putut să cîștige mai bine decît cei cu calificare me­die și chiar superioară. Inconsistența salariilor tarifare dus și la practicarea muncii în acord­­ global fără a se avea în vedere pro­ductivitatea muncii. Un exemplu în această privință ni-1 oferă S.N.M. Constanța. Norma de timp 2726 ore- de salarizare și normare - condiție esențială, a avîntului­ continuu în economia națională FEBRUARIE 1957 6, % % % , Indep. Indep. Indep. Indep- plan plan plan nn°TMe prod. prod. cîștig prüQ' global muncii mediu 198 104 97 103 211 108 105 100 223 92 93 92 220 102 96 102 223 168 154 159 213 130 ” 122 119 DENUMIREA Ö ÎNTREPRINDERII £ 1. S. N. M. Constanța 2. Fabrica „9 Mai“ 3. Atelierele navale „23 Aug.“ C-ța 4. Atelierele C.F.R. Palas Constanța 5. I. M. U. Medgidia __ Total NOIEMBRIE~Î956 % % % iJen Indep. Indep. Indep. JanP* lormelor pian prod, plan prod, ij le prod. globale muncii mgdj* 211 113 99 117 199 113 119 114 226 127 126 110 222 117 117 115 212 143 148 128 213 127 123 121

Next