Dobrogea Nouă, iulie 1957 (Anul 10, nr. 2781-2806)
1957-07-02 / nr. 2781
2 Pentru campania de recoltare a păioasellor ce va începe peste cîteva zile, organizația de bază P.M.R. din G.A.S. Stupina a luat din timp toate măsurile politico-organizatorice. Cu mult înainte s-a pus problema terminării reparațiilor la timp și asigurării brațelor de muncă. In sensul acesta, directorul gospodăriei de stat, Onic Mardiros, și inginerul șef Cîlniceanu s, au prezentat în adunarea generală a organizației de bază referate privind aceste două mari probleme. Membrii și candidații de partid au primit sarcini concrete și au fost repartizați pe cele 3 secții : Stupina, Crucea și Șiriu. Reorganizarea obiectivului de agitatori, instruirea lor cu sarcinile campaniei de către inginerul șef și repartizarea lor pe secții și-au adus contribuția la intensificarea întrecerii socialiste în campania de reparații și întreținerea culturilor. Ajutor concret în îndeplinirea sarcinilor organizației de bază a dat activul fără de partid și organizațiile de masă — U.T.M. și sindicat. Prin organizarea temeinică a consfătuirilor de producție și intensificarea întrecerii socialiste, la data de 21 iunie, 20 de combine din 22 erau reparate și recepționate, secerătorile-legători în număr de 18 de asemenea, 67 tractoare din 69 erau gata pentru lucru, mai primise 2 combine noi, mai aveau de terminat reparația la 2 și de primit încă 3. Deci din acest punct de vedere G.A.S. Stupina e gata să înceapă recoltatul. Nu putem încheia acest capitol fără a aminti de cei mai harnici dintre tovarășii care s-au evidențiat în munca de reparații. Este vorba de mecanicii Grecu Voinea, Neagu Ion, Dumitru D. Dumitru, candidații de partid, Cozina Gh., șef de atelier, Goanță Ion, atemiști și alții. De asemenea, cuvinte de laudă merită comuniștii Manea Vancea, mecanic la brigada complexă U.T.Z., Manea Burcuș, fierar la secția Crucea, buni agitatori, Niculescu Nicolae, candidat de partid, mecanic, și alții care au antrenat tinerii în întrecere și lucrări de calitate. A doua problemă importantă și hotărîtoare în recoltarea păioaselor la timp și fără pierderi a fost asigurarea brațelor de muncă. In urma analizei acestei probleme în organizația de bază, conducerea a fost sprijinită să realizeze și acest obiectiv important. Timpul liber al muncitorilor este frumos și educativ folosit. In gospodărie există brigadă artistică de agitație formată din 17 tovarăși, echipă de fotbal, brigăzile sunt înzestrate cu biblioteci volante, numărul abonamentelor la presa centrală și locală a ajuns aproape la 200, s-au luat măsuri pentru organizarea citirii presei în colectiv și prezentării de conferințe pe diferite teme. In urma instructajului recent făcut la regiunea de partid organizatorilor de partid din G.A.S. și S.M.T., tovarășul Guțilă Constantin, organizator de partid la G.A.S. Stupina, a organizat o Consfătuire cu membrii și candidații de partid, Comitetul de întreprindere și organizatorul de U.T.M. privind măsurile politico-organizatorice pentru buna reușită a campaniei de recoltat. Cu acest prilej s-a întocmit un plan de măsuri cu sarcini concrete pe fiecare membru și candidat de partid, s-a stabilit viteza zilnică pe mașină care să asigure terminarea campaniei de recoltat în 13 zile. Primul snop din bogata recoltă de grîu va fi trimis cu o delegație de pionieri la comitetul regional P.M.R. Pentru popularizarea realizărilor obținute și stimularea fruntașilor în întrecere pe această campanie s-a confecționat o gazetă de perete nouă, unde vor fi afișate articole și un panou de onoare. Cu aceste sarcini s-a făcut acum cîteva zile instruirea agitatorilor de către secretarul organizației de bază, Stroe Mihai, și Guțilă Constantin, organizatorul de partid, încă o remarcă. In acest G.A. se muncește cu elan și dragoste, există o atmosferă sănătoasă. Organizațiile de U.T.M. și sindicat, conduse și îndrumate cu simț de răspundere de organizația de bază, educă tinerii și muncitorii membri de sindicat în spiritul dragostei față de muncă, de păstrarea avutului obștesc, de disciplină. Toate acestea au sădit în sufletul muncitorilor dorința și hotărîrea de a repurta și în această importantă campanie succese importante, întîmpinînd marea sărbătoare a eliberării patriei noastre cu angajamentele îndeplinite și depășite. Aplicarea întocmai a măsurilor politico-organizatorice elaborate va asigura strîngerea recoltei în timpul planificat și fără nici o pierdere. RUGESCU ASPASIA VIAȚA PE PARTID (» H «ni ii iflii la l fi. !. Slip pentru campania de recoltat Nici o oră pierdută la recoltat (Urmare din pag. I-r a ceasta a strîngerii și înmagazinării recoltelor este cea mai grea și cea mai importantă. De aceea ei (deocamdată e vorba de cei doi de la G.A.S. ,Dr. Russel, din raionul Tulcea) sunt hotărîți să nu piardă nici un minut bun de recoltat. Fotorepaderul nostru i-a surprins duminică 30 Iunie la lucru și nici unul nu se vădea că e zi de odihnă. Și dacă amâtdoi au recoltat în ziua aceea mai mult de 12 ha, înseamnă că și-au făcut pe deplin datoria. Nu însă toți oamenii sunt la fel de conștienți. Și ca să vă convingeți că așa este:, citiți fotoreportajul , sub titlul: „Unde-s mecanizatorii"?. „Unde-s mecanizatorii“ — coapte. „Mîine trebuie început seceratul“ — și-a zis agronomul trecînd în s palmă un spic, apoi vînturînd boabele dolofane și aurii în vînt. Și așa s-a întîmplat. Vineri și sîmbătă secerătorile - legători au lucrat de bine de rău. Mai încet dar au mers. Sîmbătă după-amiază cînd soarele mai era încă sus, mecanizatorii și aici este vorba de mecanizatori neglijenți au lăsat secerătorilelegători în lan așa cum se vede în fotografie iar tractoarele, le-au tras mai încolo lîngă lanul de porumb. Duminică toate utilajele (4 secerători-legători și 4 tractoare — au stat așa cum se văd în fotografiile de mai sus. Așa că cele pe puțin 24 ha. de orz care puteau fi secerate și legate duminică au rămas în picioare, să se usuce, să se scuture. Unde ar fi fost mecanizatorii în ziua aceea ? Poate că la această întrebare pot răspunde directorul și ing. șef al G.A.S.-ului Lunca- Baia. Și ar fi bine s-o facă luînd în scurt timp măsuri de folosire cu întreaga lor capacitate de producție și pe tot timpul bun a mașinilor și utilajelor agricole la recoltat. La ieșirea din comuna Baia- raionul Istria către Constanța, la distanța de numai 800 - 1.000 de m. de sediul gospodăriei de stat, pe stingă drumului, cu vezi cu ochii, se întinde lanul orzului de toamnă al G. A. S.-ului. Joia trecută cînd agronomul șef al G. A. S.-ului a intrat prin lan spicele aveau un sunet specific holdelor LIPSA DE RĂSPUNDERE Tovarășul Sait Memet, învățător la școala tătară din comuna Abrud, raionul Adamclisi, obișnuiește să vină la școală în stare de ebrietate. Este o situație care se repetă de multă vreme. Tovarășul Călinescu Dumitru, ector raional, deși a fost prin comună, nu a luat nici o măsură folositoare. Prin atitudinea sa, învățătorul Sait Memet reprezintă un prost exemplu atît pentru elevi cît și pentru ceilalți cetățeni din comună. NEDEA VASILE, coresp. LA CLUBUL STAȚIUNII După cîteva ore de plajă, după o masă bună și ore de somn, clubul stațiunii balneare Vasile Roaită este locul cel mai căutat de oamenii muncii veniți aici la odihnă. Cu gîndul spre orașul Festivalului (Urmare din pag. I-a) Cu gîndul spre orașul Festivalului, tinerii din L.N.M.C., conduși zi de zi de comitetul U.T.M. pe întreprindere, au participat la o serie de acțiuni cu caracter obștesc,inițiate de comitetul U. T.M. orășenesc. Astfel, tinerii de la S.N M.C. au prestat 3640 de muncă voluntară la construirea parcului din Obor, au săpat 33 de gropi pentru stîlpii de iluminat de pe bulevardul V. I. Lenin și 560 m. de șanț pentru cablu, tot pe acest bulevard. Nici în domeniul cultural-artistic tinerii de la S.N.M.C. nu s-au lăsat mai prejos. Ansamblul coral care a pregătit un bogat repertoriu cuprinde 70 la sută numai utemiști, iar echipa de dansuri formată din tineri utemiști a pregătit pînă în prezent un dans german, unul maghiar și o suită de dansuri dobrogene. De asemenea, în prezent se fac repetiții pentru punerea în scenă a piesei ,,Titanic vals“ de Tudor Mușatescu. Printre tinerii actori care vor interpreta rolurile principale în această piesă se numără tov. Enache Petru, trasator mecanic, Cosma Cora, cazangiu, Mișcovici Măria, funcționară, Mereuță Adela, dactilografă și alții. Tovarășul Romeo Mogoș de la Teatrul de Stat Constanța dă un ajutor permanent la punerea în scenă a acestei piese. Cu acest repertoriu bogat, echipa cultural-artistică a clubului S.N.M.C. va da o serie de reprezentații în orașul și regiunea Constanța, cu scopul de a strînge fonduri, care vor fi vărsate în contul Festivalului. Cu gîndul spre Moscova, inima lagărului socialist, cu gîndul spre orașul care va găzdui în august a.c. tineri veniți din toate continentele globului, tineretul nostru își aduce aportul său pentru această grandioasă întîlnire, care va arăta încă o dată lumii întregi năzuința spre pace și prietenie a tuturor tinerilor din lume. GH. VASILACHE Un rodnic schimb de experiență (Urmare din pag. I-a) De aceea ei au ținut să arate această presă manuală tuturor colectiviștilor din raion. Cu ajutorul ei 4-5 colectiviști pot confecționa zilnic 3.500-4.000 bucăți cărămidă de o calitate superioară, care reduce cu mult prețul de” cost al construcțiilor. Pînă acum, colectiviștii au și realizat cărămidă pentru înălțarea unei magazii. Participanții la consfătuire au văzut-o, au admirat-o și cum construcția acestei prese manuale de cărămidă nu-i deloc complicată, toți au hotărît s-o realizeze pentru gospodăriile lor colective. Apoi toți au vizitat construcțiile din stufare (cele 3 saivane) ale gospodăriei colective din Istria — o nouă metodă ieftină și ușor de realizat în fiecare G. A. C. din raion în scopul dezvoltării neîncetate din punct de vedere economico-organizatoric a acestora. In sfîrșit, surpriza pe care organizatorii consfătuirii au pregătit-o participanților cu ajutorul gospodăriei colective gazde și a S. M. T.-ului din Mihai Vitelazu a fost vizitaoare, s-a făcut lotului de 100 ha, porumb în cadrul căruia toate lucrările se execută mecanizat. Consfătuirea a fost în general plină de învățăminte ; ea va da minunate rezultate în munca ce se desfășoară pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. Participanții la consfătuire au dus în toate colțurile raionului cele văzate, au transmis tuturor colectiviștilor căile de ridicare a gospodăriilor colective la un nivel tot mai înalt, astfel ca fiecare să devină, în scurt timp, puternice centre de atracție a tuturor întovărășiților în cadrul lor. Fără îndoială că rezultatele se vor vedea în curînd și nu este rău ca exemplul raionului Istria, pe linia uneia din cele mai eficace forme de ridicare a tuturor gospodăriilor colective la nivelul celor fruntașe — organizarea de schimburi de experiență — să fie urmat și de către celelalte raioane. N. COSMINEANU Acțiuni pionierești Pe lângă munca perseverentă pe care pionierii și școlarii din comuna Beidaud o depun pentru buna pregătire a examenelor, ei desfășoară sub conducerea cadrelor didactice și aice acțiuni obștești. Munca de întreținere a culturilor, lucrările pe lotul experimental al școlii și strîngerea plantelor medicinale sînt acțiuni întreprinse de ei. Pionierii au secării o suprafață de 120 ha. grîu de pe terenul G. A. S. Lunca Baia și au privit 8 ha. vi. Directorul Virgiliu Godaru, profesorii Oalățeanu Ion, Ștefan Maria, Didu Gheorghe, Zică Mihai și instructorul superior peponieri Sima Traian au fost permanent in mijlocul pionierilor. Pot fi dați ca exemplu pionierii Godin Maria, Valea Ana, Vasile Ioana, Caravala Dimoiu, Bucovală Enache. S-au strîns și plante medicinale in cantitate de 40 kg. Munca pionierilor va fi răsplătită după terminarea examenelor printr-o excursie în orașul Tulcea. IANCU CRISTEA, coresp. Și in comuna Lipnița pionierii și școlara întreprind acțiuni patriotice. Ei au secănt 4 ha. cu grîu la gospodăria colectivă, cu plini 1,5 hă. puieți, au cules 300 kg. mazăre și au luat sub îngrijirea lor parcul de vară din comună. In afară de aceasta ei colectează plante medicinale, fier vechi, și sprijină pregătirea taberei de curte ce va funcționa în vara aceasta. STAN SOCOTEALA, coresp. -----■---- Noi eâr fi apărute în Editura Tineretului DRUMEȚUL VESEL de S. Mihalkov Istorisind mici întîmplări hazlii, în care umorul se împletește adeseori cu probleme serioase de educație cetățenească, cunoscutul poet sovietic Serghei Mihalkov a reușit să ilustreze caractere și situații apropiate inimii micilor cititori, emoționîndu-i. Tematica acestor povestiri în versuri este pe cît de bogată și variată, pe atît de interesantă și actuală. Transpunerea în romínește, făcuta de Cezar Drăgoi, reușește nu numai să respecte originalul, ci să dezvăluie, într-o limbă clară și expresivă, întreaga bogăție de sentimente și idei a textului sovietic. Cartea se adresează pionierilor școlarilor de 9-10 ani. Numeroasele rî ilustrații care însoțesc textul, completîndu-l, sînt reproduse după originalul sovietic. DOBROGEA NOUĂ Nr. 2731 Copii (Urmare din pag. I-a) /an vacantă acum elevi în clasa a III-a B a școlii elementare de 7 ani nr. 1 din Constanța, ori de tehnicienii și muncitorii fruntași Stoian Vasile, Costache Ion, Mircea Dan, Petcu Florentina, Ionescu Sorin, Moga Rodica, acum în clasa a IlI-a la școala elementară de 7 ani nr. 1. Atunci poate și Plehan Georgeta din clasa a III-a , va fi doctoriță după cum visează acum în poieniță tîttf# plopi... In drumul spre casă, povestesc impresiile și „intențiile de vizor“. Se simt oarecum mîndri, că au avut prilejul să viziteze două fabrici atît de importante. Simt că au mai făcut un pas spre viitor pe drumul înfăptuirii viselor lor cele mai frumoase. Din cînd în cînd discuțiile atît de serioase sînt întrerupte. In afara pasionatei întreceri între mașini, se mai ivesc noi și noi întîmplări care-i captivează. — Sa priviți copii, ce-o fi acela ? — E un tren... — Ba nu tramvai!... — Ba nu e!... — Ba este... — Este automotorul, hotărăște Dincă Paul cu competința fiului de ceferist care vede mai des trenurile. Satele rămîn în urmă ca niște păreri, cu copilași în pragul porților zîmbind și făcînd semne cu mînia voioșilor călători, cu aspectul lor felurit.. Deodată, mășlina face o cotitură și se oprește la marginea șoselii. — Ce s-’a întîmplat, deci s-a oprit ? se aud grăscioare îngrijorate’. — Facem 35 popas’ copii, ne jucăm în pădurice. Adunăm flori și frunze pentru ierbar și ne jucării. Au țîșnit cu toții din mașini ca două stoluri de vrăbii gureșe și au început să facă o lormă de nedescris. Fetele mai cuminți și mai grijulii culeg frunze și flori pentru serbare dar fac și cîte un buchet mănunchi. Băieții tot neastîmpărați au rămas ca toți băieții din lume, se zbenguiesc, sar, aleargă, ba unii au început și o „trîntă". — Un anei, am găsit un arici. Copiii toți alearga la cel care strigase. — Băieți hai să-l luăm, să-l ducem la școală, spuse unul. — Dar dacă are pui, cum o să-l luăm, să rămînă puii singuri ? Obiectează o fetiță. Nu, mare, vă spun eu precis că n-are, dacă ar avea’, ar’ fi cu el. — Atunci îl putem duce la școală... Zis și făcut. Ariciul este luat cu multă precauție și dus cu alai la’ mașină. In altă parte a păduricii, șoferii sînt înconjurați de cîte un grup de fetițe și băieți care caută să-l convingă să-i scoată primii îri întrecerea cu autobusele. E greu să-i convingi! Vor cîte un buchet mare de flori și cîte' o coroniță'. Dar ce să faci ? Trebuie sa le îndeplinești dorința ! ★ Șoferii își primesc darurile. Popasul s-a terminat. Mașinile și-au reluat întrecerea cu toată viteză spre Constanța. mai tare, fețele le Cîntecele răsună strălucesc rîe sănătate și voie bună. Excursia a fost minunată și așa va fi toată vacanța. Copiii zilelor noastre — flori ale patriei — au parte de o viață senină, fericită. . M. VIORICA Miercuri PROGRAMUL I 3 iulie 1957 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Jocuri populare romînești executate la instrumente de suflat. 5.20 Sfaturi pentru țărani: Tratarea boabelor de mazăre contra gărgăriței. 5.30 Sfatul medicului : Profilaxia bolilor genitale la femeie. 5.35—6.00 Muzică ușoară. (La ora 5.45 Secția de gimnastică). 6.00 Buletin de știri. 6.15 Melodii populare romînești. 6.45 Muzică pentru fanfară. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.07 Muzică. 7.15 ,,Cu rucsacul în drumeție“. 7.30 Program interpretat de orchestra de muzică populară „Brîulețul“ din Constanța. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Muzică ușoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică 9.00 Valsuri. 9.30 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară romînească. 10.23 Ciclul „Dirijorul săptămînii“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon. „ARIPI“ de Alexandr Korneichuk. 12.43 Cântece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntece și jocuri populare. 13.35 „In întîmpinarea Festivalului“. 14.00 Anunțuri și muzică. 14.10 Muzică ușoară romînească. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cîntă fluierașul Florea Netcu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de muzică din opere. 15.40 ROMANTISM 1957 emisiune realizată de Victor Botez (reluare). 16.00 Muzică ușoară. 16-25 La microfon: Rodica. 16.30 Cîntece ciobănești și jocuri populare romînești. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Cîntece. 17.30 „Știința învinge“. 18.00 Vorbește Moscova! 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Buletin de știri. 19.10 Program de muzică populară romînească interpretat de soliști și formații de amatori. 19.35 Anunțuri și muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19 .5 „Noapte bună, copii“. 20.00 Seară de operetă. 21.45 Ciclul de „Istoria Teatrului“. 21.15 Muzică de dans. 22.16 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Melodii populare romnești. 23.00 Lucrări de compozitorul Dietrich Buxtehude. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Concert simfonic de muzică romînească. 14.40 Să citim împreună. 15.00 Muzică populară din diferite regiuni ale țării. 15.40 Muzică ușoară de Teodor Sibiceanu. 18.00 Buletin de știri, buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Din cîntecele tineretilui sovietic. 16.45 Lectură din volumn 11 a romanului „Pămmînt desțelenit. 1000 Anunțuri și muzică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Muzică populară imprimată de discuri „Electrecord“. 18.00 Buleet- uri de știri. 18.05 rrime audiții de muzică romînească. 18.45 Anunțuri și muzică. 18.55 Sfatul medicului.19.00 Cîntă orchestra Jean Ionescu/ 19.30 EXCURSIS emisiune realizată de Eugenia Lipsa. 19.45 Piese printru pian de Smetana. 20.00 Buleting de știri. 20.03 Concert de muzică populara romînească. 20.45 Cîntă Mara Ianoli. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Opera „Boema“ de Puccinti. 23.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. innnrrinnmnmnnmnnn^^ TjmrtnmnriTffTnnnmrinnn^ 5 vtsînrtnnnnnrirtnnnrt^^ rtmnnmr Prin cooperativizarea agriculturii regiunii noastre s-au creat condiții favorabile pentru aplicarea la timp a rezultatelor științifice și a experienței înaintate pe suprafețe tot mai mari. Astăzi, se poate spune că în regiunea noastră sunt posibilități multiple de mărire a producției la hectar. Cele 33 de S.M.T.-uri, înzestrate cu un puternic parc de mașini și tractoare, își aduc contribuția la executarea unui volum mare și variat de lucrări. Pe lîngă aceasta, dacă în trecut sprijinul tehnic era aproape inexistent, astăzi în regiune există numeroase cadre de ingineri și tehnicieni agronomi, care, prin cunoștințele lor, sprijină aplicarea celor mai avansate metode agrotehnice. Cu toate condițiile climaterice nefavorabile din anul trecut, numeroase unități agricole socialiste, aplicînd în mod diferențiat măsurile agrotehnice, au obținut producții mari la principalele culturi agricole. Astfel, la G.A.C. Mihai Viteazu s-a obținut de pe suprafața de 160 ha. o producție medie de 2800 kg. grîu la hectar, la G.A.C. Ogoarele din raionul Fetești de pe suprafața de 203 ha. s-au obținut în medie 1610 kg. grîu la hectar, iar la G.A.C. Peciineaga din raionul Negru Vodă de pe suprafața de 1109 ha. s-a obținut în medie o producție de 1065 kg. la hectar. De asemenea, producții medii susținute au fost obținute la cultura porumbului de numeroase unități agricole. De exemplu, G.A.C. Pânzu Mare a obținut o producție de 2800 kg. la hectar, G.A.C. Comana 2900 kg. la hectar, G.A.S. Agigea 2950 kg. la hectar, G.A.S. Moșneni 3300 kg. la hectar și multe altele. Cu toate acestea, rezervele de care dispune bogata stepă a Dobrogii nu sunt încă folosite în suficientă măsură, ceea ce face să se înregistreze pe regim de producții medii scăzute. Producțiile scăzute pot fi explicate în primul rînd prin extinderea în proporții mari a unor culturi, neglijînd în mare măsură prin aceasta aplicarea unei rotații corespunzătoare și a metodelor agrotehnice recomandate pentru condițiile de climă și sol din regiune. Dacă extinderea suprafețelor însămînțate este limitată, în schimb, aplicarea complexului de măsuri agrotehnice oferă largi posibilități pentru obținerea unor producții mai mari la hectar și constante, fără a suferi variațiuni de la an la an în funcție de condițiile climaterice. Acest lucru a fost confirmat întrutotul de producțiile medii obținute la stațiunea I.C.A.R. Valu Traian unde s-a aplicat o agrotehnică corespunzătoare, spre deosebire de producțiile obținute la unele gospodării colective din apropiere, cu aceleași condiții pedoclimatice, dar care, din cauza extinderii exagerate a suprafețelor cu grîu, nu au putut aplica în bune condițiuni măsurile agrotehnice recomandate. Dacă la cultura porumbului producțiile obținute sunt mai ridicate, la cultura grîului de toamnă gospodăriile colective amintite au obținut producții extrem de scăzute. Aceasta se datorește însămînțării grîului după grîu mai mulți ani de-a rîndul, ceea ce a favorizat înmulțirea dăunătorilor, în special a zablusului, care au compromis lanuri întregi de grîu. Astfel se explică faptul că datorită nerespectării unei rotați raționale a culturilor, majoritatea unităților agricole din regiunea noastră au obținut producții scăzute de grîu. De pildă, G.A.S. Casimcea a obținut o producție medie de 204 kg. la hectar, G.A.C. Stupina, 300 kg. la hectar etc. (acestea au însămînțat peste 60 la sută din suprafața arabilă cu grîu, din care 50 la sută grîu după grîu mai mulți ani la rînd). Aceasta ne dovedește cu prisosință că, aplicarea măsurilor agrotehnice este factorul hotărîtor în ridicarea producției la hectar, iar nu extinderea în mod exagerat a unei culturi fără a-i putea aplica cele mai elementare reguli agrotehnice. Pentru a ne da seama de importanța introducerii unei rotații corespunzătoare a culturilor, este suficient să arătăm că unitățile agricole socialiste care au ținut seama de această măsură agrotehnică au obținut sporuri de recoltă la grîu ce variază între 300 și 500 kg. la hectar față de recoltele obținute de pe suprafețele însămînțate după o slabă premergătoare. Astfel, la I.C.A.R. Valu Traian, in cultura mare pe loturi de 80-100 ha. îngrășate s-au obținut următoarele rezultate : în anul 1955, grîul semănat după leguminoase a dat 2593 kg. la hectar, după floarea-soarelui, 2058 kg. la hectar, iar la grîul semănat după grîu, pe suprafața de 10 hectare, atacat de zabrus, s-au obținut în medie 620 kg. la hectar. In anul 1956, la grîu! semănat după leguminoase s-au obținut 2390 kg. la hectar, iar la grîul după grîu ce a urmat după ierburi perene și nu a fost atacat de zabrus producția a fost de 2089 kg. la hectar. Din cele arătate mai sus rezultă că grîul de toamnă poate asigura recolte bogate și dacă este semănat după el însuși însă numai în cazul cînd nu este atacat de zabrus și dacă înainte a fost o bună premergătoare (leguminoase, ierburi perene etc.). La stațiunea I.C.A.R. Mărculești, în cultura mare, în anul 1956 grîu semănat după mazăre a dat 2318 kg. la hectar, iar grîul semănat după porumb, 1743 kg. la hectar. Deci pentru realizarea producției globale de grîu și porumb prevăzută în Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. este necesar a se trece la organizarea mai științifică a producției agricole prin introducerea unui asolament cu o rotație rațională a culturilor, care să țină seama de interesele actuale ale economiei naționale. Introducerea unei rotații corespunzătoare culturilor agricole va permite o mai bună utilizare a brațelor de muncă, animalelor și a mașinilor agricole, făcînd prin aceasta să scadă prețul de cost. Utilizarea pe scară tot mai largă a ierbicidelor , insecto-fungicidelor precum și a îngrășămintelor chimice contribuie în tai mare măsură la ridicarea producței, însă aplicarea lor fără o rotație nțională nu are efectul dorit. Alternînd plantele la intervale de timp potrivit, germenii boabelor dispar sau se împuținează și tot așa și insectele caii atacă fiecare plantă. Prin introducrea în practica agricolă a unei stații corespunzătoare culturilor se putea mări considerabil producția la unitatea de suprafață, folosind acest scop în mod diferențiat tote cuceririle științei și experienței învitate acumulate pînă acum. Pentru asigurarea unor recolte bogate la grît în anul 1958, va trebui încă de pe acum, inginerii și tehniceriii agraemi din S.M.T -uri, G.A.S.-uri și î.A.G.-uri să treacă la identificarea , stabilirea terenurilor ce urmează a fi îmsămînțate în toamnă cu grîu, legînd terenurile cu cele mai bune phîte premergătoare. I. P. TOMOROGA, Stațiuna I.C.A.R. Valu Traian Fng GH. GHERGHIȘAN, Secținea agricolă regională Să asigurăm o rotație corespunzătoare culturilor agricole Denumirea Producțiile medii obținute în kg./ha. c.,au Pormt Stațiunea I.C.A.R. Valu Traian 2210 3138 G.A.C. Valu Traian 726 1524 G.A.C. Valea Seacă 579 2089 G.A.C. Straja 900 1800