Dobrogea Nouă, iulie 1957 (Anul 10, nr. 2781-2806)

1957-07-02 / nr. 2781

2 Pentru campania de recoltare a pă­­ioasellor ce va începe peste cîteva zile, organizația de bază P.M.R. din G.A.S. Stupina a luat din timp toate măsu­rile politico-organizatorice. Cu mult înainte s-a pus problema terminării reparațiilor la timp și asigurării bra­țelor de muncă. In sensul acesta, di­rectorul gospodăriei de stat, Onic Mardiros, și inginerul șef Cîlniceanu s, au prezentat în adunarea generală a organizației­ de bază referate pri­vind aceste două mari probleme. Membrii și candidații de partid au primit sarcini concrete și­ au fost re­partizați pe cele 3 secții : Stupina, Crucea și Șiriu. Reorganizarea obiec­tivului de agitatori, instruirea lor cu sarcinile campaniei de către ingine­rul șef și repartizarea lor pe­ secții și-au adus contribuția la intensifica­rea întrecerii socialiste în campania de reparații și întreținerea culturilor. Ajutor­ concret în îndeplinirea sarcini­lor organizației de bază a dat activul fără de partid și organizațiile de ma­să — U.T.M. și sindicat. Prin orga­nizarea temeinică a consfătuirilor de producție și intensificarea întrecerii socialiste, la data de 21 iunie, 20 de combine din 22 erau reparate și re­cepționate, secerătorile-legători în nu­măr de 18 de asemenea, 67 tractoare din 69 erau gata pentru lucru, mai primise 2 combine noi, mai aveau de terminat reparația la 2 și de primit încă 3. Deci din acest punct de ve­dere G.A.S. Stupina e gata să încea­pă recoltatul. Nu putem încheia acest capitol fără a aminti de cei mai harnici dintre tovarășii care s-au evidențiat în mun­ca de reparații. Este vorba de meca­nicii Grecu Voinea, Neagu Ion, Du­mitru D. Dumitru, candidații de par­tid, Cozina Gh., șef de atelier, Goan­­ță Ion, atemiști și alții. De asemenea, cuvinte de laudă merită comuniștii Manea Vancea, mecanic la brigada complexă U.T.Z., Manea Burcuș, fie­rar la secția Crucea, buni agitatori, Niculescu Nicolae, candidat de par­tid, mecanic, și alții care au antrenat tinerii în întrecere și lucrări de cali­tate. A doua problemă importantă și ho­­tărîtoare în recoltarea păioaselor la timp și fără pierderi a fost asigurarea brațelor de muncă. In urma analizei acestei probleme în­ organizația de bază, conducerea a fost sprijinită să realizeze și acest obiectiv important. Timpul liber al muncitorilor este fru­mos­­ și educativ folosit. In gospodărie există brigadă artistică de agitație formată din 17 tovarăși, echipă de fot­bal, brigăzile sunt înzestrate cu bi­blioteci volante, numărul abonamente­lor la presa centrală și locală a ajuns aproape la 200, s-au luat măsuri pen­tru organizarea citirii presei în colec­tiv și prezentării de conferințe pe di­ferite teme. In urma instructajului recent făcut la regiunea de partid organizatorilor de partid din G.A.S. și S.M.T., tova­rășul Guțilă Constantin, organizator de partid la G.A.S. Stupina, a orga­nizat o Consfătuire cu membrii și can­didații de partid, Comitetul de între­prindere și organizatorul de U.T.M. privind măsurile politico-organizato­­rice pentru buna reușită a campaniei de recoltat. Cu acest prilej s-a întoc­mit un plan de măsuri cu sarcini con­crete pe fiecare membru și candidat de partid, s-a stabilit viteza zilnică pe mașină care să asigure terminarea campaniei de recoltat în 13 zile. Pri­mul snop din bogata recoltă de grîu va fi trimis cu o delegație de pio­nieri la comitetul regional P.M.R. Pentru popularizarea realizărilor ob­ținute și stimularea fruntașilor în în­trecere pe această campanie s-a con­fecționat o gazetă de perete nouă, unde vor fi afișate articole și un pa­nou de onoare. Cu aceste sarcini s-a făcut acum cîteva zile instruirea agi­tatorilor de către secretarul organi­zației de bază, Stroe Mihai, și Guțilă Constantin, organizatorul de partid, încă o remarcă. In acest G.A­­. se muncește cu elan și dragoste, există o atmosferă sănătoasă. Organizațiile de U.T.M. și sindicat, conduse și în­drumate cu simț de răspundere de or­ganizația de bază, educă tinerii și muncitorii membri de sindicat în spi­ritul dragostei față de muncă, de păs­trarea avutului obștesc, de disciplină. Toate acestea au sădit în sufletul mun­citorilor dorința și hotărîrea de a re­purta și în această importantă cam­panie succese importante, întîmpinînd marea sărbătoare a eliberării patriei noastre cu angajamentele îndeplinite și depășite. Aplicarea întocmai a mă­surilor politico-organizatorice elabo­rate va asigura strîngerea recoltei în timpul planificat și fără nici o pier­dere. RUGESCU ASPASIA VIAȚA PE PARTID (» H «ni ii iflii la l fi. !. Slip pentru campania de recoltat Nici o oră pierdută la recoltat (Urmare din pag. I-r a­ ceasta a strîn­gerii și înmagazinării recoltelor este cea mai grea și cea mai importantă. De aceea ei (deo­camdată e vorba de cei doi de la G.A.S. ,Dr. Russel, din raionul Tulcea) sunt hotărîți să nu piardă nici un minut bun de recoltat. Fotorepaderul nostru i-a surprins duminică 30 Iunie la lu­cru și nici unul nu se vădea că e zi de odihnă. Și dacă amât­doi au re­coltat în ziua aceea mai mult de 12 ha, înseamnă că și-au făcut pe de­plin datoria.­­ Nu însă­ toți oamenii sunt­ la fel de conștienți. Și ca să vă convingeți că așa este:, citiți fotoreportajul , sub­ titlul: „Unde-s mecanizatorii"?. „Unde-s mecani­zatorii“ — coapte. „Mîine tre­buie început sece­ratul“ — și-a zis agronomul trecînd în s palmă un spic, a­­­­poi vînturînd boa­bele dolofane și au­rii în vînt. Și așa s-a întîmplat. Vi­neri și sîmbătă se­­cerătorile - legători au lucrat de bine de rău. Mai încet dar au mers. Sîm­bătă după-amiază cînd soarele mai era încă sus, meca­nizatorii­­ și aici este vorba de me­­canizatori neglijenți au lăsat secerătorile­­legători în lan așa cum se vede în fotografie iar tractoarele, le-au tras mai încolo lîngă lanul de porumb. Duminică toate utilajele (4 sece­­rători-legători și 4 trac­toare — au stat așa cum se văd în fotogra­fiile de mai sus. Așa că cele pe puțin 24 ha. de orz care puteau fi sece­rate și legate duminică au rămas în picioare, să se usuce, să se scu­ture. Unde ar fi fost me­canizatorii în ziua a­­ceea ? Poate că la a­­ceastă întrebare pot răs­punde directorul și ing. șef al G.A.S.-ului Lunca- Baia. Și ar fi bine s-o facă luînd în scurt timp măsuri de folosire cu întreaga lor capacitate de producție și pe tot timpul bun a mașinilor și utilajelor agricole la recoltat. La ieșirea din comuna Baia- raio­nul Istria către Constanța, la dis­tanța de numai 800 - 1.000 de m. de sediul gospodă­riei de stat, pe stingă drumului, cu­ vezi cu ochii, se întinde lanul orzului de toamnă al G. A. S.-ului. Joia trecută cînd agro­nomul șef al G. A. S.-ului a in­trat prin lan spice­le aveau un sunet specific holdelor LIPSA DE RĂSPUNDERE Tovarășul Sait Memet, învățător la școala tătară din comuna Abrud, ra­ionul Adamclisi, obișnuiește să vină la școală în stare de ebrietate. Este o situație care se repetă de multă vreme. Tovarășul Călin­escu Dumitru, ector raional, deși a fost prin comună, nu a luat nici o măsură folo­sitoare. Prin atitudinea sa, învățătorul Sait Memet reprezintă un prost exem­plu atît pentru elevi cît și pentru cei­lalți cetățeni din comună. NEDEA VASILE, coresp. LA CLUBUL STAȚIUNII După cîteva ore de pla­jă, după o masă bună și ore de somn, clubul stați­unii balneare Vasile Roai­­tă este locul cel mai căutat de oamenii muncii veniți aici la odihnă. Cu gîndul spre orașul Festivalului (Urmare din pag. I-a) Cu gîndul spre orașul Festivalului, tinerii din L.N.M.C., conduși zi de zi de comitetul U.T.M. pe întreprindere, au par­ticipat la o serie de ac­țiuni cu caracter obștesc,­­inițiate de comitetul U. T.M. orășenesc. Ast­fel, tinerii de la S.N M.C. au prestat 3640 d­e mun­că voluntară la constru­irea parcului din Obor, au săpat 33 de gropi pentru stîlpii de ilumi­nat de pe bulevardul V. I. Lenin și 560 m. de șanț pentru cablu, tot pe acest bulevard. Nici în domeniul cul­tural-artistic tinerii de la S.N.M.C. nu s-au lă­sat mai prejos. Ansam­blul coral care a pregă­tit un bogat repertoriu cuprinde 70 la sută nu­mai utemiști, iar echipa de dansuri formată din tineri utemiști a pregă­tit pînă în prezent un dans german, unul ma­ghiar și o suită de dan­suri dobrogene. De a­­semenea, în prezent se fac repetiții pentru pu­nerea în scenă a piesei ,,Titanic vals“ de Tudor Mușatescu. Printre tine­rii actori care vor in­terpreta rolurile princi­pale în această piesă se numără tov. Enache Pe­tru, trasator mecanic, Cosma Cora, cazangiu, Mișcovici Măria, func­ționară, Mereuță Adela, dactilografă și alții. To­varășul Romeo Mogoș de la Teatrul de Stat Constanța dă un ajutor permanent la punerea în scenă a acestei piese. Cu acest repertoriu bo­gat, echipa cultural-ar­tistică a clubului S.N.M.C. va da o serie de reprezentații în ora­șul și regiunea Constan­ța, cu scopul de a strîn­­ge fonduri, care vor fi vărsate în contul Festi­valului. Cu gîndul spre Mos­cova, inima lagărului socialist, cu gîndul spre orașul care va găzdui în august a.c. tineri ve­niți din toate continen­tele globului, tineretul nostru își aduce apor­tul său pentru această grandioasă întîlnire, ca­re va arăta încă o dată lumii întregi năzuința spre pace și prietenie a tuturor tinerilor din lu­me. GH. VASILACHE Un rodnic schimb de experiență (Urmare din pag. I-a) De aceea ei au ținut să arate această presă manuală tuturor colectiviștilor din raion. Cu ajutorul ei 4-5 colecti­viști pot confecționa zilnic 3.500-4.000 bucăți cărămidă de o calitate superi­oară, care reduce cu mult prețul de” cost al construcțiilor. Pînă acum, co­lectiviștii au și realizat cărămidă pen­tru înălțarea unei magazii. Participan­ții la consfătuire au văzut-o, au ad­­mirat-o și cum construcția acestei pre­se manuale de cărămidă nu-i de­loc complicată, toți au h­otărît s-o realizeze pentru gospodăriile lor colective. A­­poi toți au vizitat construcțiile din stufare (cele­ 3 saivane) ale gospodă­riei colective din Istria — o nouă me­todă ieftină și ușor de realizat în fiecare G. A. C. din raion în scopul dezvoltării neîncetate din punct de ve­dere economico-organizatoric a aces­tora. In sfîrșit, surpriza pe care organi­zatorii consfătuirii au pregătit-o parti­cipanților cu ajutorul gospodăriei co­lective gazde și a S. M. T.-ului din Mihai Vitelazu a fost vizita­oare, s-a făcut lotului de 100 ha, porumb în cadrul căruia toate lucrările se exe­cută mecanizat. Consfătuirea a fost în general plină de învățăminte ; ea va da minunate rezultate în munca ce se desfășoară pentru întărirea econo­­­mico-organizatorică a gospodăriilor co­lective. Participanții la consfătuire au dus în toate colțurile raionului cele văzate, au transmis tutu­ror colecti­viștilor căile de ridicare a gospodă­riilor colective la un nivel tot mai înalt, astfel ca fiecare să devină, în­ scurt timp, puternice centre de atracție a tuturor întovărășiți­lor în cadrul lor. Fără îndoială că rezultatele se vor vedea în curînd și nu este­ rău ca exemplul raionului Istria, pe linia u­­neia din cele mai eficace forme de ridicare a tuturor gospodăriilor colec­tive la nivelul celor fruntașe — or­ganizarea de schimburi de experiență — să fie urmat și de către celelalte raioane. N. COSMINEANU Acțiuni pionierești Pe lângă munca perseverentă pe care pionierii și școlarii din comuna Beidaud o depun pentru buna pregă­tire a examenelor, ei desfășoară sub conducerea cadrelor didactice și aice acțiuni obștești. Munca de întreținere a culturilor, lucrările pe lotul expe­rimental al școlii și strîngerea plan­telor medicinale sînt acțiuni între­prinse de ei. Pionierii au secării o suprafață de 120 ha. grîu de pe te­renul G. A. S. Lunca Baia și au privit 8 ha. vi. Directorul Virgiliu Go­­daru, profesorii Oalățeanu­ Ion, Ștefan Maria, Did­u Gheorghe, Zică Mihai și instructorul superior pe­p­onieri Sima Traian au fost permanent in mijlocul pionierilor. Pot fi­­ dați ca exemplu pionierii Godin Maria, Valea Ana, Vasile Ioana, Caravala Dimoiu, Buco­­vală Enache. S-au strîns și plante medicinale in cantitate de 40 kg. Munca pionieri­lor va fi răsplătită după terminarea examenelor printr-o excursie în orașul Tulcea. IANCU CRISTEA, coresp. Și in comuna Lipnița pionierii și școlara întreprind acțiuni patriotice. Ei au secănt 4 ha. cu grîu la gos­podăria colectivă, cu pli­ni 1,5 hă. puieți, au cules 300 kg. mazăre și au luat sub îngrijirea lor parcul de vară din comună. In afară de aceasta ei colectează plante medicinale, fier ve­chi, și sprijină pregătirea taberei de curte ce va funcționa în vara aceasta. STAN SOCOTEALA, coresp. -----■----­ Noi eâr fi apărute în Editura Tineretului DRUMEȚUL VESEL de S. Mihalkov Istorisind mici întîmplări hazlii, în care umorul se împletește adeseori cu proble­me serioase de­­ educație cetă­­țenească, cunoscutul poet sovietic Ser­­ghei Mihalkov a reușit să ilustreze caractere și situații apropiate inimii micilor cititori, emoționîndu-i. Tematica acestor povestiri în ver­suri este pe cît de bogată și variată, pe atît de interesantă și actuală. Transpunerea în romínește, făcuta de Cezar Drăgoi, reușește nu numai să respecte originalul, ci să dezvă­luie, într-o limbă clară și expresivă, întreaga bogăție de sentimente și idei a textului sovietic. Cartea se adresează pionierilor școlarilor de 9-10 ani. Numeroasele rî ilustrații care însoțesc textul, com­­­­pletîndu-l, sînt reproduse după origi­nalul sovietic. DOBROGEA NOUĂ Nr. 2731 Copii (Urmare din pag. I-a) /­an vacantă acum elevi în clasa a III-a B a școlii elementare de 7 ani nr. 1 din­ Constanța, ori de tehnicienii și muncitorii fruntași Stoian Vasile, Costache Ion, Mircea Dan, Petcu Florentina, Ionescu Sorin, Moga Rodica, acu­m în clasa a IlI-a la școala elementară de 7 ani nr. 1. Atunci poate și Plehan Georgeta din clasa a III-a , va fi doctoriță după cum visează acum­­ în poieniță tîttf# plopi... In drumul spre casă, povestesc impresiile și „intențiile de v­izor“. Se simt oarecum mîndri, că au a­­vut prilejul să viziteze două fabrici atît de importante. Simt că au mai făcut un pas spre viitor pe drumul înfăptuirii viselor lor cele mai fru­moase. Din cînd în cînd discuțiile atît de serioase sînt întrerupte. In afara pasionatei întreceri între mașini, se mai ivesc noi și noi întîmplări care-i captivează. — Sa priviți copii, ce-o fi acela ? — E un tren... — Ba nu tramvai!... — Ba nu e!... — Ba este... — Este au­to­motorul, hotărăște Dincă Paul cu competința fiului de ceferist care vede mai des trenu­rile. Satele rămîn în urmă ca niște păreri, cu copilași în pragul por­ților zîmbind și făcînd semne cu mînia voioșilor călători, cu aspectul lor felurit.. Deodată, m­ășlina face o cotitură și se oprește la marginea șoselii. — Ce s-’a întîmplat, de­ci s-a­ oprit ? se aud grăscioare îngrijo­rate’. — Facem 35 popas’ copii, ne ju­căm în pădurice. Adunăm flori și frunze pentru ierbar și ne jucării. Au țîșnit cu toții din mașini ca două stoluri de vrăbii gureșe și au început să facă o lormă de nedes­cris. Fetele mai cuminți și mai gri­julii culeg frunze și flori pentru serbare dar fac și cîte un buchet mănunchi. Băieții tot neastîmpărați au ră­mas ca toți băieții din lume, se zbenguiesc, sar, aleargă, ba unii au început și o „trîntă". — Un anei, am găsit un arici. Copiii toți alearga la cel care strigase. — Băieți hai să-l luăm, să-l du­cem la școală, spuse unul. — Dar dacă are pui, cum o să-l luăm, să rămînă puii singuri ? O­­biectează o fetiță. Nu, m­­are, vă spun eu precis că n-are, dacă ar avea’, ar’ fi cu el. — Atunci îl putem duce la școală... Zis și făcut. Ariciul este luat cu multă precauție­ și dus cu alai la’ mașină. In altă parte a păduricii, șofe­rii sînt înconjurați de cîte un grup de fetițe și băieți care caută să-l convingă să-i scoată primii îri în­trecerea cu autobusele. E greu să-i convingi! Vor cîte un buchet mare de flori și cîte' o coroniță'. Dar ce să faci ? Trebuie sa le în­deplinești dorința ! ★ Șoferii își primesc darurile. Po­pasul s-a terminat. Mașinile și-au reluat întrecerea cu toată viteză­­ spre Constanța. mai tare, fețele le Cîntecele răsună strălucesc rîe sănătate și voie­ bună. Excursia a­­ fost minunată și așa va fi toată vacanța. Copiii zilelor noastre — flori ale patriei — au parte de o­­ viață senină, fericită. . M. VIORICA Miercuri PROGRAMUL I 3 iulie 1957 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Jocuri populare romînești executate la instru­mente de suflat. 5.20 Sfaturi pentru țărani: Tratarea boabelor de mazăre contra gărgăriței. 5.30 Sfatul medicu­lui : Profilaxia bolilor genitale la fe­meie. 5.35—6.00 Muzică ușoară. (La ora 5.45 Secția de gimnastică). 6.00 Buletin de știri. 6.15 Melodii populare romînești. 6.45 Muzică pentru fanfară. 7.00 Buletin de știri și sumarul pre­sei centrale. 7.07 Muzică. 7.15 ,,Cu rucsacul în drumeție“. 7.30 Program interpretat de orchestra de muzică populară „Brîulețul“ din Constanța. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Muzică ușoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică 9.00 Valsuri. 9.30 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică popu­­lară romînească. 10.23 Ciclul „Dirijo­rul săptămînii“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon. „ARIPI“ de Alexandr Korneichuk. 12.43 Cânte­ce. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîn­­tece și jocuri populare. 13.35 „In în­­tîmpinarea Festivalului“. 14.00 Anun­țuri și muzică. 14.10 Muzică ușoară romîn­ească. 14.30 Cotele apelor Du­nării. 14.45 Cîntă fluierașul Florea Netcu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de muzică din opere. 15.40 ROMANTISM 1957 emisiune realizată de Victor Botez (reluare). 16.00 Mu­zică ușoară. 16-25 La microfon: Ro­­dica. 16.30 Cîntece ciobănești și jocuri populare romînești. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Re­comandări din program. 17.19 Cîntece. 17.30 „Știința învinge“. 18.00 Vor­bește Moscova! 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Buletin de știri. 19.10 Program de muzică populară romînească inter­pretat de soliști și formații de ama­tori. 19.35 Anunțuri și muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19 .5 „Noapte bună, copii“. 20.00 Seară de operetă. 21.45 Ciclul de „Istoria Tea­trului“. 21.15 Muzică de dans. 22.16 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Melodii populare rom­­­nești. 23.00 Lucrări de compozitorul Dietrich Buxtehude. 23.52—23.55 Bu­letin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Concert simfonic de muzică romînească. 14.40 Să citim împreună. 15.00 Muzică popu­lară din diferite regiuni ale țării. 15.40 Muzică ușoară de Teodor Sibiceanu. 18.00 Buletin de știri, buletin meteo­rologic. 16.15 Recomandări din pro­gram. 16.20 Din cîntecele tineretilui sovietic. 16.45 Lectură din volumn­ 11 a­ romanului „Pămm­înt desțelenit. 1000 Anunțuri și muzică. 17.15 Tribuna Ra­dio. 17.30 Muzică populară imprimată de discuri „Electrecord“. 18.00 Buleet- uri de știri. 18.05 rrim­e audiții­­ de muzică romînească. 18.45 Anunțu­ri și muzică. 18.55 Sfatul medicului.­­19.00 Cîntă orchestra Jean Ionescu­/ 19.30 EXCURSIS emisiune realizată­ de Eu­genia Lipsa. 19.45 Piese printru pian de Smetana. 20.00 Bule­ting­ de știri. 20.03 Concert de muzică populara ro­mînească. 20.45 Cîntă Mara Ianoli. 21.00 Buletin de­­ știri. 21.05 Opera „Boema“ de Puccinti. 23.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. innnrrinnmnmnnmnnn^^ TjmrtnmnriTffTnnnmrinnn^ 5 vtsînrtnnnnnrirtnnnrt^^ rtmnnmr Prin cooperativizarea agriculturii regiunii noastre s-au creat condiții favorabile pentru aplicarea la timp a rezultatelor științifice și a experienței înaintate pe suprafețe tot mai mari. Astăzi, se poate spune că în regiu­nea noastră sunt posibilități multiple de mărire a producției la hectar. Cele 33 de S.M.T.-uri, înzestrate cu un pu­ternic parc de mașini și tractoare, își aduc contribuția la executarea unui volum mare și variat de lucrări. Pe lîngă aceasta, dacă în trecut spriji­nul tehnic era aproape inexistent, as­tăzi în regiune există numeroase ca­dre de ingineri și tehnicieni agronomi, care, prin cunoștințele lor, sprijină a­­plicarea celor mai avansate metode a­­grotehnice. Cu toate condițiile climaterice ne­favorabile din anul trecut, numeroase unități agricole socialiste, aplicînd în mod diferențiat măsurile agrotehnice, au obținut producții mari la principa­lele culturi agricole. Astfel, la G.A.C. Mihai Viteazu s-a obținut de pe su­prafața de 160 ha. o producție medie de 2800 kg. grîu la hectar, la G.A.C. Ogoarele din raionul Fetești de pe suprafața de 203 ha. s-au obținut în medie 1610 kg. grîu la hectar, iar la G.A.C. Peciineaga din raionul Negru Vodă de pe suprafața de 1109 ha. s-a obținut în medie o producție de 1065 kg. la hectar. De asemenea, producții medii susținute au fost obținute la cultura porumbului de numeroase uni­tăți agricole. De exemplu, G.A.C. Pâ­­­nzu Mare a obținut o producție de 2800 kg. la hectar, G.A.C. Comana 2900 kg. la hectar, G.A.S. Agigea 2950 kg. la hectar, G.A.S. Moșneni 3300 kg. la hectar și multe altele. Cu toate acestea, rezervele de care dispune bogata stepă a Dobrogii nu sunt încă folosite în suficientă măsu­ră, ceea ce face să se înregistreze pe regim­ de producții medii scăzute. Pro­ducțiile scăzute pot fi explicate în primul rînd prin extinderea în­ propor­ții mari a unor culturi, neglijîn­d în mare măsură prin aceasta aplicarea unei rotații corespunzătoare și a me­todelor agrotehnice recomandate pen­tru condițiile de climă și sol din re­giune. Dacă extinderea suprafețelor însă­­­mînțate este limitată, în schimb, a­­plicarea complexului de măsuri agro­tehnice oferă largi posibilități pentru obținerea unor producții mai mari la hectar și constante, fără a suferi va­­riațiuni de la an la an în funcție de condițiile climaterice. Acest lucru a fost confirmat întrutotul de produc­țiile medii obținute la stațiunea I.C.A.R. Valu Traian unde s-a aplicat o agrotehnică corespunzătoare, spre deosebire de producțiile obținute la unele gospodării colective din apro­piere, cu aceleași condiții pedoclima­tice, dar care, din cauza extinderii exagerate a suprafețelor cu grîu, nu au putut aplica în bune condițiuni măsurile agrotehnice recomandate. Dacă la cultura porumbului produc­țiile obținute sunt mai ridicate, la cul­tura grîului de toamnă gospodăriile colective amintite au obținut producții extrem de scăzute. Aceasta se dato­­rește însăm­înțării grîului după grîu mai mulți ani de-a rîndul, ceea ce a favorizat înmulțirea dăunătorilor, în special a zablusului, care au com­promis lanuri întregi de grîu. Astfel se explică faptul că datorită nerespec­­tării unei rotați raționale a culturilor, majoritatea unităților agricole din re­giunea noastră au obținut producții scăzute de grîu. De pildă, G.A.S. Ca­­simcea a obținut o producție medie de 204 kg. la hectar, G.A.C. Stupina, 300 kg. la hectar etc. (acestea au în­­sămînțat peste 60 la sută din supra­fața arabilă cu grîu, din care 50 la sută grîu după grîu mai mulți ani la rînd). Aceasta ne dovedește cu pri­sosință că, aplicarea măsurilor agro­tehnice este factorul hotărîtor în ridi­carea producției la hectar, iar nu ex­tinderea în mod exagerat a unei cul­turi fără a-i putea aplica cele mai elementare reguli agrotehnice. Pentru a ne da seama de importan­ța introducerii unei rotații corespun­zătoare a culturilor, este suficient să arătăm că unitățile agricole socialiste care au ținut seama de această mă­sură agrotehnică au obținut sporuri de recoltă la grîu ce variază între 300 și 500 kg. la hectar față de recol­tele obținute de pe suprafețele însă­­mînțate după o slabă premergătoare. Astfel, la I.C.A.R. Valu Traian, in cultura mare pe loturi de 80-100 ha. îngrășate s-au obținut următoarele re­zultate : în anul 1955, grîul semănat după leguminoase a dat 2593 kg. la hectar, după floarea-soarelui, 2058 kg. la hectar, iar la grîul semănat după grîu, pe suprafața de 10 hectare, ata­cat de zabrus, s-au obținut în medie 620 kg. la hectar. In anul 1956, la grîu! semănat după leguminoase s-au obținut 2390 kg. la hectar, iar la grîul după grîu ce a urmat după ier­buri perene și nu a fost atacat de za­brus producția a fost de 2089 kg. la hectar. Din cele arătate mai sus rezultă că grîul de toamnă poate asigura recolte bogate și dacă este semănat după el însuși însă numai în cazul cînd nu este atacat de zabrus și dacă înainte a fost o bună premergătoare (legu­minoase, ierburi perene etc.). La stațiunea I.C.A.R. Mărculești, în cultura mare, în anul 1956 grîu se­mănat după mazăre a dat 2318 kg. la hectar, iar grîul semănat după po­rumb, 1743 kg. la hectar. Deci pentru realizarea producției globale de grîu și porumb prevăzută în Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. este necesar a se trece la organizarea mai științifică a producției agricole prin introducerea unu­i asolament cu o rotație rațională a culturilor, care să țină seama de interesele actuale ale economiei naționale. Introducerea unei rotații corespunzătoare culturi­lor agricole va permite o mai bună utilizare a brațelor de muncă, ani­malelor și a mașinilor agricole, fă­cînd prin ac­easta să scadă prețul de cost. Utilizarea pe scară tot mai largă a ierbicidelor , insecto-fungicidelor precum și a îngrășămintelor chimice contribuie în t­ai mare măsură la ri­dicarea producței, însă aplicarea lor fără o rotație nțională nu are efectul dorit. Alternînd plantele la intervale de timp potrivit, germenii boabelor dispar sau se împuținează și tot așa și insectele caii atacă fiecare plantă. Prin introducrea în practica agri­colă a unei stații corespunzătoare culturilor se­­ putea mări conside­rabil producția la unitatea de supra­față, folosind­­ acest scop în mod diferențiat tote cuceririle științei și experienței învitate acumulate pînă acum. Pentru asigurarea unor recolte bogate la grît în anul 1958, va tre­bui încă de pe acum, inginerii și teh­­ni­c­eriii agraemi din S.M.T -uri, G.A.S.-uri și î.A.G.-uri să treacă la identificarea , stabilirea terenurilor ce urmează a fi îm­sămînțate în toam­nă cu grîu, legînd terenurile cu cele mai bune phîte premergătoare. I­. P. TOMOROGA, Stațiuna I.C.A.R. Valu Traian Fng GH. GHERGHIȘAN, Secținea agricolă regională Să asigurăm o rotație corespunzătoare culturilor agricole Denumirea Producțiile medii obținute în kg./ha. c.,au Pormt Stațiunea I.C.A.R. Valu Traian 2210 3138 G.A.C. Valu Traian 726 1524 G.A.C. Valea Seacă 579 2089 G.A.C. Straja 900 1800

Next