Dobrogea Nouă, martie 1958 (Anul 11, nr. 2986-3011)

1958-03-01 / nr. 2986

2 încredere și prețuire In vremurile noastre, femeia bărbatului atît la muncă și sala vieții economice, politice și socia­lenle în regimul nostru sînt con­ta o dovadă a încrederii și femeile din partea statului și a în alegerile de deputați în sfatu de femei au fost propuse drept Populare. In materialul de față vă pre­de femei propuse drept candidate. MARIA I. CIOROGARU. Lelea Maria, cum i se mai spune prin sat, e o femeie între două vizate, gos­podină harnică, fruntașă în gos­podăria colectivă, prețuită și stima­tă de toată lu­mea. Și cea mai bună dovadă este faptul că alegăto­rii din circum­scripția sa au propus-o pentru a treia oară ca aleasă a lor, ca reprezentantă a intereselor lor. Mai mult, oamenii din sat, colec­se bucură de drepturi egale cu ale liu, cît și în celelalte domenii ale le. Drepturile de care se bucură re­­sfințite și garantate prin lege, prețuirii de care se bucură astăzi oamenilor muncii este și făptul că zile populare de la 2 martie, 1.286 candidate ale Frontului Democrației zentăm trei din cele o mie și ceva tiviști ca și ea, au propus-o anul acesta candidată în circumscripția ijsssch raională nr. 28.­­ Oamenii au în­credere în colec­tivista Maria Ciorogaru. Candi­­­­data alegătorilor din comuna Bei­lic, înscrisă prin­tre primii în gos­podăria colectivă, este mamă a 4 copii a căror e­­ducație și forma­re spirituală le dovedește fiecare la locul de mun­că unde sînt și ei, la rîndul lor, tot atît de prețuiți. DOBROGEA NOUX Nr. 2986 Au trecut aproape două luni de la alegerea noilor organe conducă­toare ale femeilor, de la alegerea delegatelor de circumscripții, a co­misiilor de circumscripții orășenești, din întreprinderi și instituții, a co­mitetelor sătești și comunale. în a­­ceastă perioadă, munca femeilor a îmbrăcat, în cele mai multe locuri, forme concrete, obținîndu-se succese însemnate. Femeile din comuna Cobadin, ra­ionul Negru Vodă, antrenate de de­legate și de membrele comitetelor sătesc și comunal, au reușit să facă lucruri frumoase. Discutînd în una din adunările lor, femeile au h­otă­­rît să electrifice internatul și loca­lul școlii de ciclu II. Aveau însă ne­voie de bani. După puțin timp au găsit soluția. Cerînd sprijinul co­mitetului de părinți și mai ales fe­meilor, au organizat împreună ser­bări, iar cu banii strînși au cum­părat materialele necesare. Unele dintre femei, cum sunt de pildă gos­podinele Brînzeanu Frusina, Neagu Teodora și Elena Ciocan, au con­tribuit personal prin donațiile fă­cute și prin muncă voluntară. Paralel cu aceste acțiuni și cu al­tele de acest fel, aproape 30 de fe­mei iau parte la cursurile organi­zate în cadrul formelor de învăță­­mînt de partid conduse de comite­tul comunal de partid. Pentru viitor, femeile din Coba­­din vor să amenajeze un parc în centrul comunei, să sădească cit mai multe flori, să valorifice cît mai multe păsări prin cooperativă. De altfel aici s-au și valorificat cîteva sute de păsări și ouă. Pe această linie, iu­r valorifica cît mai multe produse, se eviden­țiază și femeile din comuna Inde­pendența. Pînă mai zilele trecute, ele valorificaseră 200 de păsări și cîteva mii de ouă. Lucruri frumoase se pot spune și despre activitatea femeilor din co­muna General Scărișoreanu. Și aici, ca și în multe părți, s-au organizat biblioteci de casă și cercuri de citit în fiecare circumscripție electorală. Femeile s-au angajat și ele să va­lorifice cît mai multe produse ve­getale și animale prin cooperativa sătească. Acest lucru nu a rămas o vorbă goală. Pînă în prezent s-au contractat și achiziționat prin coo­perativă 4.400 kg. produse cerealie­re, 270 kg. carne de pasăre, 3.640 ouă, evidențiindu-se femei ca Neagu V. Eiena, Purcărea Elena și altele. Femeile din satul Amzacea, ce a­­parține de comuna G. Scărișoreanu, pe lângă celelalte munci cultural­­educative duse în cadrul satului, au luat și unele măsuri de înfrumuse­țare a satului, cum este, de pildă, curățirea și amenajarea căminului cultural, a casei alegătorului, a cur­ților și străzilor etc. Fără tăgadă, rezultate bune au obținut femeile și în alte comune. Dar prin unele locuri, comitetele sătești și comunale ale femeilor au rămas încă în perioada organizării, întocmind doar planuri de muncă. In satul Maior Chiriacescu, din ra­ionul Negru Vodă, comitetul sătesc al femeilor nu a ținut nici o șe­dință cu delegatele de grupe, fe­meile nefiind antrenate pentru a participa organizat la muncă și la celelalte acțiuni social-culturale. A­­cest lucru se întîmplă așa și pentru că biroul organizației de partid din acest sat nu s-a ocupat mai de loc de munca cu femeile. Acest exemplu nu este izolat. Un lucru asemănător se petrece și în comuna Beilic, raionul Adamclisi. Faptul că multe comitete sătești și comunale nu au trecut efectiv la o muncă rodnică și de conținut se datorește în majoritatea cazurilor lipsei de ajutor, de control și îndru­mare. Majoritatea acestor comitete nu au un sediu al lor în care să se întîlnească, să discute, să hotărască ce vor face pe mai departe. Comite­tele executive ale sfaturilor populare trebuie să le asigure acest lucru, iar comitetele comunale de partid și organizațiile de bază trebuie să a­­jute mai consistent noile organe a­­lese ale femeilor, să le conducă și să le îndrume activitatea spre pro­blemele cele mai importante din a­­ceastă perioadă. La sate, o sarcină principală este participarea la mun­că, întărirea organizatorică a gos­podăriilor agricole colective. De primul pas, bine chibzuit și organizat, depind rezultatele de mai tîrziu. [ Tinnnnririnmnririnnrinmn^^ a0 inn» Tnnnnrinnnnnnririnnnnrir^ <r>'$'g~g 0 0 ars^nnrowiJTinrrowoTTnrrrrir^Trrirrinnrroimra seas ryTrTirrrb^ToiroinmriroirTirir'trc'ffTii irmnf tnrffă b c mr Din munca și preocupările femeilor ’ <. Munca femeilor a îmbrăcat forme concrete . Noile organe alese ale femeilor trebuie sa fie mai mult ajutate Un colectiv de femei harnice Fabrica de conserve de pește din Tulcea a fost construită în anii puterii populare. La una din sec­iile de produse finite ale acestei fabrici lucrează cîteva sute de fe­mei. IN CLIȘEU: Un aspect din munca acestui colectiv de femei harnice care dau patriei zeci de vagoane de conserve. INIȚIATIVĂ LĂUDABILĂ O dată cu primele semine ale primăverii— ne scrie corespondentul nostru Mocanu Con­stantin din Murighiol — gospodinele au început curățenia. Prin curți, prin grădini, pe străzi, pretutindeni, femeile sunt văzute curățind de zor. Ce e drept, acest lucru îl face fiecare în curtea ei. Zilele acestea însă, Maria Cernamoreț, pre­ședinta comitetului co­munal al femeilor din Murighiol, a avut o ini­țiativă pe care a pro­pus-o celorlalte femei. Se aflau la căminul cultural adunate pen­tru repetiție. Femeile de aici au alcătuit o formație artistică pen­tru a da spectacole în vederea alegerilor de la 2 martie și în cin­stea zilei de 8 Martie. După ce au terminat repetiția, președinta se adresă celorlalte : — Voi ce părere a­­veți, nu vreți să ne în­­tîlnim mîine să facem p­leacă de muncă vo­luntară pentru a cu­răța străzile din cen­trul satului ? Eu una cred că vom face un lucru bun. A doua zi, cînd soa­rele se ridică de-o șchioapă, femeile erau la datorie. După cîteva ore, pe lingă curățirea străzilor, femeile cură­­țaseră și văruiseră se­diul comitetului comu­nal de partid, căminul cultural, magazinele... Apoi gospodinele au trecut la văruirea pie­trelor și a arborilor de pe marginea trotuare­lor. Centrul satului se schimbase, devenise mai plăcut. Femeile de aici vor ca în cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare de la 2 mar­tie comuna lor să îm­brace strai de sărbă­toare. TRUPINA ALEXANDRINA. Cîte­va lucruri despre președinta comi­tetului comunal al femeilor din comuna Indepen­dența, tovarășa Trupină Alexan­drina, ne-a spus președintele sfa­tului popular că­ruia ne-am adre­sat prima dată: — Se pot spune multe lucruri bu­ne despre tovară­șa Trupină. E o harnică colectivis­tă, iar cu două luni în urmă, pentru spiritul ei organizatoric, pen­tru firea sa sociabilă, datorită pre-GHEBARU MARIA. Printre can­didații F.D.P. din comuna General Scărișoreanu se numără și har­nica colectivistă Ghebaru Maria. Alegătorii din cir­cumscripția elec­torală nr. 7 au propus-o drept candidată a lor pentru că au mul­tă încredere în spiritul ei gospo­dăresc, în price­perea ei, în fap­tul că va ști să reprezinte cu a­țuicii de care se bucură, femeile din comuna noastră au ales-o pre­ședintă a comite­tului lor. De la a­­legerea sa ca pre­ședintă, munca în rîndul femeilor s-a înviorat s-au obținut mul­și de succese. Președintele mai adăugat apoi a că o altă prețuire de care se bucură colectivista Tru­pină Alexandrina o constituie fap­­tul că alegătorii­­ din circumscrip­ția sa au propus-o candidată a F.D.P. în alegerile de la 2 martie a­devărat năzuințele și interesele to­varășilor ei de muncă din colec­tivă. In calitatea sa de președintă a comitetului comu­nal de femei, ea se străduie ca împreună cu cele­lalte femei să î­n­­tîmpine cu noi succese în munca obștească alegeri­le de deputați în sfaturile populare și Ziua interna­țională a femeii. ■ 'k» ■ i Chemare către toate comitetele raionale, comunale și sătești ale femeilor din regiunea Constanța Am Înfăptuit multe lucruri mari. Succesele noastre în viitor însă presupun noi eforturi din partea fiecărui om al muncii. La obținerea acestor succese femeile au un rol însemnat. Unul dintre aceste succese, colectivizarea totală a regiunii Constanța, impune mărețe sarcini pentru con­solidarea acestei victorii istorice. Conferințele raională și regională ale femeilor au elaborat sarcini importante pentru activitatea de vii­tor a femeilor și a comitetelor de femei. Pentru consolidarea economico-organizatorică G.A.C.-urilor din regiunea noastră, pentru realizarea a sarcinilor economice, social-culturale din acest an, pentru înfrumusețarea satelor noastre, comitetul raio­nal al femeilor din raionul Adamclisi cheamă la între­cere toate comitetele raionale, comunale și sătești din regiunea noastră cu următoarele obiective: 1. Mobilizarea sută la sută a femeilor la muncă în G.A.C. în toate campaniile agricole. Nici o femeie bună de muncă din raion să nu aibă mai puțin de 150 zile-muncă în acest an. 2. Fiecare comitet sătesc și comunal al femeilor va antrena un număr tot mai mare de femei în între­cerea socialistă, în așa fel ca în cinstea zilei de X Mai 1958 să asigurăm antrenarea în întrecere a cel puțin 2.000 de femei, în cinstea zilei de 23 August numărul să ajungă la 3.000 de femei, iar în cinstea zilei de 7 Noiembrie la 4.000. 3. In scopul lărgirii suprafețelor cultivate cu legume și zarzavaturi și pentru intensificarea creșterii păsări­lor în G.A.C., aceste sectoare vor fi deservite de e­­chipe de femei, iar planul creșterii păsărilor să fie depășit anul acesta. De asemenea, producția legumi­colă pe raion să fie depășită cu 15 vagoane. 4. Vor fi antrenate cel puțin 5.000 de femei gospo­dine să aibă gradine de zarzavat proprii, iar din pă­sările gospodăriilor lor individuale să valorifice pe piață cît mai multă carne de pasăre. 5. Comitetele comunale și sătești ale femeilor vor asigura valorificarea prin cooperație a cantității de 25 vagoane cereale. 6. Comitetul raional al femeilor din Băneasa va an­trena pentru creșterea viermilor de mătase cel puțin 1.500 femei care vor asigura din 7 kg. sămînță de go­goși o producție de cel puțin 1.660 gogoși la kg. 7. Pentru dezvoltarea pomiculturii, fiecare gospo­dină să planteze în primăvara acestui an cite 10 pomi fructiferi, iar în toamnă încă 10. 8. Pentru înfrumusețarea satelor, văruitul pomilor, curățirea localurilor instituțiilor din sate și comune, îngrijirea grădinițelor de copii etc., femeile vor fi mobilizate să efectueze pînă la 7 Noiembrie 1958, 20.000 d­e muncă voluntară. Fiecare gospodărie propune să aibă grădină de flori, iar curățenia să fie menținută permanent. 9. Pînă la 8 Martie se vor amenaja 10 grădinițe de copii și pînă la 1 aprilie alte 29. Comitetele comunale și sătești vor forma pe lingă fiecare grădiniță cite un colectiv din 9-15 femei, care vor sprijini permanent funcționarea acestora. 10. Pentru intensificarea muncii culturale în rîndul femeilor, se va organiza și asigura funcționarea în fie­care circumscripție electorală a bibliotecilor de caes și a cercurilor de citit, conduse de comitetele sătești ale femeilor. Numărul femeilor cititoare să crească în cinstea­ zilei de 1 Mai cu 1.090, în cinstea zilei de 23 August cu 2.000, iar pînă la 7 Noiembrie cu 1.500. In fiecare sat se va organiza lunar o audiție la radio cu femeile și li se va ține în fiecare lună cîte o con­­­ferință. In fiecare comună vor fi organizate cercuri de îm­pletituri, broderii, cusături naționale etc. Cu lucrurile confecționate se vor organiza în cinstea zilelor de 1 Mai, 23 August și 7 Noiembrie expoziții comunale și raionale. Să facem din fiecare femeie o luptătoare activă pentru cauza socialismului în patria noastră, pentru consolidarea păcii. COMITETUL RAIONAL AL FEMEII XIE DIN RAIONUL ADAMCLISI Au apărut și rezultatele Așa cum ne scrie și coresponden­tul nostru voluntar Iacobescu Ale­xandru, munca în rîndurile femei­lor din comuna Istria a luat forme concrete. Activitatea comitetelor comunal și sătești ale femeilor este îndrumată de comitetul comunal de partid. Femeile și-au întocmit pla­nuri de muncă, iar cu cîteva zile în urmă s-au și întîlnit într-o ple­nară în care au discutat cele mai­ importante probleme care stau în atenția femeilor în această perioadă și sarcinile care revin fiecăreia. Comitetul comunal de partid a or­ganizat pentru femei un ciclu de lecții în cadrul învățămîntului de partid. Tot în această perioadă, prin munca și interesul depus de comi­tetul comunal al femeilor, s-au or­ganizat 3 șezători, una dintre aces­tea în casa gospodinei Voinea Ni­­culina, delegata de circumscripție S-au organizat, de asemenea, și cercuri de citit pe lingă bibliotecile de casă existente. Femeile din comuna Istria au pri­mit cu cîtva timp în urmă un sediu al lor. Dar pentru a-1 face curat, femeile au muncit voluntar amena­­jîndu-1. Multe din femei s-au angajat să valorifice prisosul lor de cereale, păsări, ouă etc. Unele dintre ele au și valorificat produse la coo­perativă, luînd în schimb mărfuri industriale. Printre acestea se nu­mără Bănaru Elena și G. Bechir, care au contractat cîte 300-400 kg. grîu și porumb, valorificînd în ace­lași timp ouă și păsări. Pe întreaga comună, femeile au valorificat prin cooperativă, 34 păsări și 1.356 ouă. Mult au valorificat și Sofica Uchea, Florica Doncea, Eugenia Brici, Ioana V. Dumitru și altele. Aceasta­ i de altfel și o acțiune cu care femeile întîmpină alegerile de deputați în sfaturile populare și ziua de 8 Mar­tie. De mult m-a frămîntat gîndul să scriu o scrisoare la ziar. Bar eu sînt o femeie care nu știu să mînuiesc condeiul pentru că în anii copilă­riei n-am avut posibilitatea să în­văț. Aveam frați mai mici și eu tre­buia să muncesc alături de părinți pentru a agonisi hrana. Apoi nu se ocupa nimeni de noi, cei de la țară. Dar voi scrie așa cum mă pricep despre viața și munca femeilor de la noi și m-aș bucura să se publice. La noi în sat s-a format încă de acum 7 ani o gospodărie agricolă colectivă care a unit cei mai hotă­­rîți oameni din sat. Alături de băr­bați, de soții noștri, am mers și noi, femeile, cu inima deschisă și cu voie bună. Astăzi muncim împreu­nă cu bărbații noștri în colectiva noastră dragă, care ne-a schimbat viața și ne face să trăim mai bine. Pentru noi și copiii noștri am rea­lizat atîtea lucruri frumoase. Dato­rită faptului că anul trecut a par­ticipat majoritatea femeilor la mun­că în gospodăria colectivă, gospodă­ria noastră a obținut venituri mari. Acest lucru a adus cu sine o răspla­tă tuturor prin zilele-muncă efec­tuate. Pentru fiecare zi-muncă, noi am primit cite 5 lei, 8 kg. porumb, 3 kg. grill, 1 kg. orz, 0,050 kg. brîn­­ză, 0,400 kg. cartofi, zarzavaturi, fu­raje și altele. Datorită veniturilor mari pe care le obținem în fiecare an, mulți dintre noi și-au putut face case noi și tră­­­ iesc tot mai bine. Mulți dintre noi și-au cumpărat și instalat aparate de radio, alții și-au cumpărat mobi­lă. Mai mult, satul nostru Run­cu a fost electrificat, iar acum mai toți și-au tras lumină electrică. Acum cînd se apropie primăvara, femeile nu stau o clipă. Ți-e mai mare dragul să le privești cum ro­botesc în curte și în casă, cum scu­tură, cum spală, cum văruiesc. Și dacă ne gîndim, nu-i un lucru mă­runt; sănătatea, apărată în felul a­­cesta, e o condiție deosebită pentru a putea munci cu folos cînd se va dezprimăvăra. De altfel, treaba asta și faptul că în zilele acestea va în­cepe în tot satul curățenia străzilor din centru și pînă la ultima casă este o inițiativă și un angajament luat de noi femeile în cinstea ale­gerilor de deputați în sfaturile popu­lare de la 2 martie, precum și în cinstea Zilei internaționale a fe­meii. Vreau să ridic și o problemă e­­xistentă la noi în sat. Unii bărbați nu-și lasă femeile la muncă din mo­tive neînsemnate, iar alții trimit numai femeile și ei își fac de lu­cru m­­ai știi pe unde. Or, știut e că numai participînd cu toții la muncă vom face din gospodăriile noastre colective mari producătoare și adu­cătoare de venituri. De aceea, e ne­cesar să participe toate femeile la treburile gospodăriei și să facem în așa fel să-i aducem și pe soții care se fofilesc. Femeile din satul nostru se an­gajează să facă toate aceste lucruri și le vor face. MARIA BURLAC­U, colectivistă din satul Runcu comuna Pantelimonu de Sus către redacție Despre noi și munca noastră Candidata la locul de muncă Printre muncitoarele fruntașe de la fabrica de biscuiți „Munca“ din orașul Constanța se numără și Amet Nazandie. Muncitoarea Amet e cunoscută și în cartierul său din acțiunile obștești. Pentru acest lucru ale­gătorii din circ­umscripția ele­c u­rală orășenească nr. 33 au pro­­pus-o drept candidată a lor. IN FOTOGRAFIE : Candidata Amei Natandie la locul de mun­­­că. Dragi gospodine. Cu toatele știți să preparați cele mai delicioase preparate culinare. Dar, din nefericire, în multe case sînt bolnavi cronici care­ necesită o alimentație specială, o alimentație DIETETICĂ, cum o numim noi me­dicii. Pentru a veni în ajutorul dv., ne-am gîndit să inaugurăm această rubrică și să învățăm cum trebuie preparată corect alimentația diete­tică. Astăzi vă dăm trei rețete pentru alimentația bolnavilor de stomac (ulcer, gastrite hiperacide). REȚETA Nr. 1 : SUPĂ DE CHIFLE SAU FRANZELĂ (cantitățile sunt pentru o porție) Se pune la fiert 1l/2 pahar cu zea­mă de zarzavat strecurată. (Această zeamă se capătă prin fierberea unui morcov mic, V4 rădăcină de pătrun­jel, tăiate felii și puse la fiert în apă — cam trei pahare). Cînd zar­zavatul este fiert se mai adaugă un cartof mic tăiat în două. Se pune puțină sare. Se fierbe bine, apoi se strecoară. Zeama de zarzavat, ast­fel preparată, se fierbe din nou. Cînd supa clocotește, se adaugă o chiflă tăiată în cuburi mici și se lasă să fiarbă 20-30­ de minute. Apoi se tre­ce supa prin sită și se pune din nou la fiert cu­­ pahar plin cu lapte fierbinte și se dă în clocot. Cînd dăm supa la masă, adăugăm l­a lin­guriță unt, margarina, sau unt­delemn crud. Se poate adăuga V4 gălbenuș amestecat cu 1 lingură de lapte rece, smînitînă sau caimac. REȚETA Nr. 2 : PERIȘOARE DIETETICE (cantitățile sunt pentru o porție) Carnea (150 grame) se curăță de pielițe și se trece de 3-4 ori prin mașina de tocat carne ! Apoi se a­­daugă o linguriță rasă de orez fiert pe jumătate, puțină sare, și o lin­gură de apă, în care a fiert orezul. Se bate bine compoziția ca să se lege și se fac 3-4 perișoare care se fierb în aburi, ca în rețeta de mai sus. Dacă vrem să fierbem peri­­șoarele în apă trebuie să adăugăm oi de ou sau albuș. Perișoarele se pot servi cu piure de legume și cu puțin unt sau untdelemn crud. REȚETA Nr. 3 : CEAIUL DE MĂCIEȘ Pentru ca ceaiul de măcieș să fie o adevărată sursă de Vitamina Q trebuie să se respecte următorul mod de preparare : se spală 10-12 boabe de măcieș, se pun în apă clo­cotită (atît cît cuprinde un pahar cu apă) intr-un vas bine smălțuit și bine acoperit. Se fierb 10 minute. E important ca vasul să fie plin, pînă la gură. După ce ceaiul a fiert 10 minute, se pune ACOPERIT la rece și se lasă 4-5 ore. Apoi se stre­coară și se servește cald sau rece (după preferință). Ceaiul, astfel pre­parat, nu se păstrează mai mul de 24 ore. Se folosește un ceai pe zi. Cele trei rețete pot fi folosite atît de bolnavii de stomac cît și de cei de ficat. Dragi gospodine, în viitoarea pa­gină a femeii vom continua să vă dăm rețetele noastre dietetice. Ne puteți scrie pe adresa redacției, ce­­rîndu-ne și alte sfaturi în legătură cu prepararea alimentației pentru bolnavi și vă vom răspunde fie în coloanele ziarului la rubrica noas­tră, fie prin poștă. Dr. SONIA I. MARIN Să învățăm bucătăria dietetică Sfatul medicului pentru gospodine

Next