Dobrogea Nouă, august 1958 (Anul 11, nr. 3115-3140)
1958-08-01 / nr. 3115
Pag. 2« Mai multă atenție muncii culturale în întreprinderi și o problemă ce trebuie urgent rezolvată — activitatea brigăzilor artistice de agitație In ultima vreme, organele sindicale și respectiv comisiile muncii culturale de masă din cadrul comitetelor de întreprinderi și instituții au început să-și intensifice activitatea, lucru ce face să se observe o creștere simțitoare a muncii cultural-educative de masă. Aceasta însă mai ales în urma acțiunii întreprinse de C.C.S. de a înființa în toate regiunile țării cîte o comisie de îndrumare și control privind munca cultural-educativă de masă în întreprinderi și instituții, comisii formate și conduse de către activiști ai C.C.S. și ai unor comitete centrale ale sindicatelor pe ramuri. Un merit deosebit pentru faptul că majoritatea comitetelor sindicale au început să se ocupe îndeaproape de problemele muncii cultural-educative de masă îl are și comisia regională, care a început să traducă în viață sarcinile C.C.S. Intr-adevăr, în numeroase cluburi și colțuri roșii, multiplele forme ale muncii cultural-educative de masă, munca cu cartea, propaganda prin conferințe, informarea politică a oamenilor muncii, munca artistică și sportivă de amatori și altele, au început să prindă viață. Astfel, aceste focare de cultură, cluburi și colțuri roșii, sunt zi de zi tot mai mult vizitate de oamenii muncii din orașele regiunii noastre. Deși se observă o simțitoare îmbunătățire a muncii cultural-educative de masă în mai toate întreprinderile și instituțiile din regiunea noastră, mai sunt însă și unele lipsuri. Așa, de pildă, sunt încă comisii ale muncii culturale și comitete de întreprindere care nu dau atenție tuturor formelor muncii culturale de masă. De aici și lipsa că multe comisii și comitete de întreprindere se mărginesc a avea ca activitate în cadrul întreprinderii sau instituției numai muncă artistică , cor, echipă de teatru, dansuri sau brigadă artistică de agitație. Dar, și în această formă a muncii culturale, respectiv brigada artistică de agitație, se semnalează unele deficiențe, lipsuri serioase. In rîndurile de față ne vom referi în special la activitatea unor brigăzi artistice de agitație, urmînd ca în curînd să analizăm și celelalte lipsuri ale muncii cultural-educative de masă din întreprinderile și instituțiile regiunii noastre. Despre însemnătatea și aportul brigăzilor artistice de agitație în procesul de producție, în educarea muncitorilor nu e cazul să mai vorbim. Toate acestea ne sunt de mult cunoscute și e știut faptul că brigada artistică de agitație, acolo unde ea își trăiește cu adevărat și din plin viața, are la baza activității ei binecunoscutele criterii : un colectiv de creație, membrii brigăzii să nu numere mai mult de 5 pînă la 10 persoane, programele să nu depășească mai mult de 30 de minute și ele să fie susținute la locul de producție, iar conținutul lor să fie cel dorit: satirizarea lipsurilor, a celor căzuți în greșeli, evidențierea faptelor merituoase, a celor care le săvîrșesc, a fruntașilor în producție ; ca urmare, lucrurile merg bine, brigada ajută nemijlocit creșterea procesului de producție, îndeplinirea planului, concură la educarea în spiritul moralei noi a oamenilor muncii. Se întîmplă însă invers. In mai toate întreprinderile, mai ales La L.N.M.C., D.F..N.M., întreprinderea minieră și altele, brigăzile artistice de agitație nu-și trăiesc adevărata viață. încâlcind criteriile bine stabilite ce trebuie să stea la baza activității lor, aceste brigăzi s-au transformat în ansamble de estradă, revistă, numărînd între 30 și 60 de membri, cu adevărate orchestre de jaz, generatoare de melodii deșănțate, cu texte pastișate din spectacolele de estradă ale teatrelor profesioniste sau cu improvizații neizbutite, rupte de viață, cu un conținut banal și plin de trivialități. Ele folosesc în montarea acestor spectacole sume mari de bani, confecționînd decoruri și costume costisitoare, dau acestor spectacole o durată de 2 și 3 ore, susținindu-le în fața muncitorilor la intervale destul de mari. Toate aceste „brigăzi artistice de agitație" nu fac decît să denatureze această formă și armă de îndreptare a lipsurilor, această tribună de popularizat și extins experiența înaintată. Ținînd cont de toate lipsurile arătate din activitatea unor brigăzi artistice de agitație, comitetele sindicale de întreprinderi și instituții, comisiile muncii cultural-educative de masă au datoria să analizeze serios această problemă. E necesar ca acolo unde aceste lipsuri s-au manifestat și se manifestă, să se ia poziție fermă și să fie curmată din rădăcină această tendință de denaturare a menirii, a ceea ce trebuie să fie brigada artistică de agitație. Consiliul sindical local și mai ales comisia sindicală regională inițiate de C.C.S. vor trebui să aibă în atentaie această problemă și s-o rezolve cît mai curînd. folosință într-un termen scurt sint rod al priceperii cu care comitetul executiv comunal a știut să mobilizeze masele la acțiunile de folos obștesc. Angajamente, angajamente și... atîta tot Fîntîna părăsită din circumscripția electorală nr. 19 din comuna Săcele, care are o foarte mare însemnătate pentru aprovizionarea populației cu apă, a devenit subiect de discuție în fiecare sesiune a sfatului popular comunal. De cîteva luni se discută într-una despre repararea și darea ei în folosință. Nu există sesiune și nici ședință de comitet executiv, nemaivorbind de alegători, care comentează într-una, în care să nu se discute despre repararea acestei fîntîni. Deputatul Niță Ion, își ia de fiecare dată angajamentul că va mobiliza cetățenii, că se va interesa de procurarea materialelor necesare. Dar el nu-și respectă aceste angajamente. Cetățenii circumscripției care s-au săturat (nu de apă, ci de angajamentele formale ale deputatului) se întreabă, pe bună dreptate, pînă cind va mai dura această tărăgănare ? iif i$$ I rîi ii üt Î 1MtW. rin activitatea cooperativei Lucrătorii cooperativei din comuna Ceamurlia de Jos, printre care Băsău Anghelina, Muscalu Elena, Radu Alexandra, Ivașcu Elena și Barbu Zamfira, s-au străduit ca aprovizionarea cu mărfuri a cooperativei să fie ireproșabilă. Rezultate foarte bune a obținut cooperativa și în munca de achiziții. Astfel, planul de achiziții la ouă a fost realizat în procent de 220 la Sută, iar la păsări de peste 10 ori. Numai într-o săptămînă, s-au achiziționat 1.050 kg. carne de pasăre. Aceste realizări s-au obținut datorită sprijinului acordat de comitetul comunal de partid, comitetul executiv al sfatului popular și comitetul de femei. BÄJENARU ȘTEFAN, coresp. Consfătuirea cadrelor didactice din raionul Hîrșova De curînd, cadrele didactice din raionul Hîrșova s-au întrunit, timp de mai multe zile, intr-o consfătuire, in care s-a analizat procesul de invățămint pe anul școlar 1957-1958. Referatul expus de tov. Ciocirlău Gheorghe, șeful secției invățămint și cultură a sfatului popular raional Hîrșova, intitulat „Rezultatele învățămîntului din raionul nostru în anul școlar 1957-1958 și lupta cadrelor didactice pentru educarea patriotică a elevilor“, a scos în evidență succesele dobîndite de învățătorii și profesorii din raionul Hîrșova, precum și unele lipsuri din activitatea lor. Cu acest prilej, s-au scos în evidență metodele bune folosite la clase de profesorul Mitică Ionescu, de la Școala de 7 ani din comuna Sîmbăta Nouă, și de învățătorii Țintea Ioana, de la Școala de 7 ani din comuna Pantelimonu de Jos, și Bereu Elena, de la Școala de 7 ani din Saraiu. Referatul a scos în evidență și lipsurile din munca unor cadre didactice, ca Ionescu Elena, de la Școala de 4 ani din comuna Dulgheru și altele. La discuții, majoritatea vorbitorilor au arătat felul cum au muncit în anul de invățămint ce s-a scurs, metodele ce le-au aplicat în procesul de instruire a tinerei generații. Pline de învățăminte au fost spusele învățătorilor Crînguș Ion, de la Școala de 7 ani din Gibbiu, și Marin Gheorghe, de la Școala de 7 ani din comuna Ciobanu, care au împărtășit celor de față metodele cu care au muncit în procesul de invățămint. In zilele ce au urmat, cadrele didactice prezente la această consfătuire au ținut ședințe de lucru și seminarii pe diverse probleme ale învățămîntului. Cu această ocazie, s-au susținut unele referate, pe marginea cărora cadrele didactice au discutat. La încheierea consfătuirii cadrelor didactice din raionul Hîrșova, a luat cuvîntul tov. Cioctrlan Grigore, secretar al comitetului raional de partid Hîrșova, care a arătat sarcinile de cinste și răspundere ce stau în fața cadrelor didactice, de a educa copiii patriei pentru a face din el bravi constructori ai societății noastre noi. POPESCUI VICTOR, profesor Aspect de pe una din plăjile litoralului nostru. NOUL COLUMB Oare mai poate fi vorba de descoperirea unor pămînturi necunoscute in zilele noastre ? Cele ce se petrec în comuna Slava Rusă ne pun în încurcătură. Noul Columb care explorează de luni de zile ținutul din preajma comunei este președintele sfatului popular, tov. Iacoblev Ștefan. El susține că în cele din urmă va descoperi și identifica nu vreun continent nou, ci locul unde va trebui construit căminul cultural. Dar pentru asta cere să fie lăsat în pace. Are nevoie de timp, de liniște. Cei de la sfatul popular raional, însă, nu mai au încredere în presupusa descoperire. Alo... Da. El e la aparat. Cum ? De ce n-am început ? Păi, nu știți că n-am... găsit încă locul ?... lehide receptorul. Se cufundă din nou în gînduri. Cum să procedeze? Și timpul ăsta ce repede trece! Parcă ieri a fost ziua aceea de primăvară în care cetățenii au hotărît într-un glas să construiască anul acesta un local de cămin cultural. Cînd a trecut timpul? se întreabă nedumerit noul nostru Columb, care n-a avut timp pînă acum să descopere încă locul făgăduit construcției. Să înceapă construcția oriunde, la întîmplare ? continuă să reflecteze președintele. Ei, nu, asta nu se poate! Nu vom începe pînă nu vom descoperi locul. Și, mai hotărît decît Columb, președintele nostru își continuă explorările în ținuturile... arhicunoscute ale comunei. Preocupat de descoperirea locului cu pricina, președintele nostru nu mai are vreme să se ocupe de nimic. Deși ne aflăm la jumătatea anului, din cei 46.000 lei contribuție volunară, nu s-au încasat decît 14.168 lei. Dar „amănuntul“ acesta nu-l interesează pe președinte. El e optimist. Toate pînzele sus și mai departe! Intr-o bună zi va descoperi și locul minunat. Dar telefonul, această invenție „nesuferită", iarăși intervine, tulburîndu-l pe președinte. TM AKo... Slava Rusă ? Veniți după materialele de construcții !... Nu ! Nu avem nevoie. N-am descoperit încă locul pe care să începem construcția... V. CHIURTU $ «tiv în«•Jv ■tijV Kk ütüti fiütÜti Ii Iií Și Marin Sitaru a apucat-o pe un drum greșit. Cînd a terminat clasa a IX-a, s-a înhăitat cu o seamă de „farfurgii“ - cum le spun cei din Giurgiu celor care toată ziua se învîrtesc în jurul parcului central. Au încercat părinții Să-l abată de la drumul rău pe care pornise. Au încercat de asemenea și foștii colegi de școală. Totul a fost însă zadarnic. Marin Sitaru a mai stat o vreme la Giurgiu, apoi, în vară, a plecat la Constanța, la sezon. Avea o mătușă „bună“, care a înțeles „durerea nepoțelului“. Dar nici mătușa nu l-a putut ține mult. Marin nu vroia să lucreze niciunde. Ci despre clasa a X-a și maturitatea, astea pe parcurs. Au trecut anii... Sitaru n-a intrat în nici o întreprindere, n-a dat clasa a X-a, nici maturitatea, și... A sosit timpul milităriei. Pentru Sitaru a fost un fel de „bea Grigore aghiazmă“. ... „Drepți, soldat Sitaru ! Privește și dumneata la ceilalți militari ! Strici tot aspectul frontului“ — îl mustră comandantul plutonului. Nu era pentru prima oară cînd soldatul Sitaru primea observații. A fost scos și în fața frontului și mustrat pentru atitudine necorespunzătoare. Măcar de n-ar fi fost locțiitorul ăla politic care nu-i dădea pace de loc. Ba, într-o seară, după program, l-a chemat în biroul lui: „Tovarășe Sitaru — i-a spus atunci locotenentul major Cojocaru. Noi am auzit că nici acasă, la Giurgiu, n-ai fost un om așezat. Nu ți-am spus pînă azi. Credeam că te vei îndrepta și fără să-ți mai amintim de ce a fost înainte de armată. Dumneata, însă, ne sporești dezamăgirea cu fiece zi ce trece. Spune-mi mie, așa deschis, ca unui frate, ce te roade ?“. Simțea Sitaru mîna locțiitorului politic, pe umăr. Era un gest prietenesc. Locțiitorul îi vorbea într-un fel anume, așa, ca de la om la om, prietenește. Ce să-i răspundă ? Ce-i roade la urma urmei pe el ? Acasă știe că-i bine , tata tot la depou muncește mama, cu gospodăria. Sitaru a plecat capul rușinat, încerca un sentiment pe care nu-l mai încercase de mult, îi era rușine. Poate că nu numai vorbele locțiitorului politic au avut efect. Dar mai cu seamă, acum, în ultima săptămînă, a văzut el ce înseamnă colectivul, ce înseamnă un om între alți o sută. Acum a înțeles și tîlcul vorbelor spuse de sergentul Zamfir, agitatorul : „Colectivul nu e camerele. Un om nu poate să-i strice pe ceilalți mulți. Ceilalți, însă, pot să-l facă de omenie pe cel care se abate“. ...După perioada de instrucție, Sitaru a fost repartizat la transmisiuni. E drept că pe fișa lui de pedepse au mai apărut notări, însă, puține, din ce în ce mai puține. Spre sfîrșitul anului întîi de cătănie, Sitaru a primit prima recompensă : „mulțumiri în fața frontului“; îndrăgise mult meseria de transmisionist. Recompensa a primit-o pentru reducerea baremului de lucru în recepție. Prindea peste 70 de semnale merse pe minut. Au urmat apoi alte și alte recompense : învoiri de merit, evidențieri și — spre marea bucurie a părinților — o scrisoare prin care comandantul și locțiitorul politic le făcea cunoscut că „soldatul Sitaru s-a evidențiat în pregătirea de luptă și politică“. Anul trei a venit cu un eveniment deosebit în viața lui Sitaru : în semn de prețuire a faptelor lui vrednice, a fost reprimit în rîndurile utemiștilor. Mai tîrziu, prin iunie, soldatului fruntaș Sitaru — căci între timp a fost avansat la grad — i s-a acordat cinstirea de a reprezenta compania de transmisioniști la consfătuirea fruntașilor în pregătirea de luptă și politică pe Comandamentul de armă. Se schimbase mult Sitaru. De nerecunoscut. Comandantul, ca și locțiitorul politic aveau numai Vorbe de laudă despre el. Se maturizase. Utemiștii îl apreciau pentru gîndirea lui profundă, dreaptă, care de multe ori a scos din impas plutonul aflat în întrecere socialistă cu o altă Subunitate. Propunerile lui erau întotdeauna binevenite la adunările organizației de bază. Cînd a fost lăsat la vatră Sitaru, subordonații postului său de luptă au cerut voie comandantului să-l conducă la gară. ★ — Să fii tu ăsta. Sitare ? — se minuna Gheorghiu, vecinul. Marin mătura cu un turn covorul de frunze ruginii din curte. Erau momente grele pentru el. Toți îl știau altfel de cum era acum. Ce să le spună ? Numai prin fapte trebuia să dovedească că nu mai e același de acum trei ani. . S-a angajat la serviciul de mișcare al gării ca transmisionist (ce bine prinde armata !). La numai o lună de serviciu, pentru conștiinciozitatea cu care a muncit, Sitaru a primit, împreună cu alți doi impiegați, primă de salariu. Vestea s-a răspîndit ca lumina de repede. Tot cartierul știa că Marin a fost premiat. Cînd trecea pe stradă, vecinii șușoteau : „Cum s-a mai schimbat al lui Sitaru !“, „Iacătă ce om a scos armata din el !“, „Așa ginere, zic și eu“. Și timpul și-a urmat cursul... Marin Sitaru a devenit fruntaș pe depou. Anul care a trecut1 i-a adus noi prețuiri : premieri, evidențierea la panoul de onoare și — încununare a meritelor sale — „Medalia Muncii“. Marin Sitaru era fericit! Ii frămînta acum dorința ce-i încolțise spre sfîrșitul perioadei de armată : voia să devină comunist, ca bătrînul lui tată. I-a povestit secretarului organizației de bază și de perioada aceea de scurtă rătăcire : „Mi-e rușine, tovarășe Gorunescu ! Cum am putut fi astfel ?“ Secretarul s-a bucurat. Frămîntarea, izbînda noului în viata lui Sitaru, erau fapte îmbucurătoare. L-a sfătuit să aducă recomandări. Sitaru a fost primit în rîndul candidaților de partid. Recent, biroul organizației de partid și comitetul de întreprindere au făcut o scrisoare de mulțumire comandantului unității de transmisiuni. Cu o săptămînă mai tîrziu, unitatea unde s-a instruit Sitaru a mai primit o scrisoare de mulțumire. Era din partea comitetului de stradă: „ ... Vă mulțumim, tovarăși — scriau cetățenii. Ne-ați dat un om de ispravă, un om care face cinste întregului cartier“. Toți sunt mulțumiți de fostul soldat fruntaș Sitaru Marin. Toți sunt recunoscători armatei, care a dat societății un om format, un om nou. W. M. . SCRISOARE DE MULȚUMIRE .______________----------------------------------------------------------------------- 11 1 |iifIifÍ iiiijf, i DOBROGEA filÖuA Nr. 3115 Boxerii de la Voința s-au reîntors din Brăila Nu de mult, secția de box a colectivului sportiv Voința a făcut o deplasare la Brăila pentru a-și disputa întîietatea în 2 meciuri amicale cu Voința Brăila și Dunărea „NAVROM“ Brăila. Reîntorși din Brăila tinerii boxeri constănțeni nu au avut satisfacția îmbogățirii palmaresului cu încă 2 victorii. In schimb, meciurile ce le-au disputat au fost un bun prilej de verificare a potențialului lor de luptă, a cunoștințelor tehnice și tactice pe care le posedă, precum și un minunat schimb de experiență cu boxerii brăileni. In prima întîlnire pe care au susținut-o cu sportivii de la Voința Brăila, reprezentanții noștri au pierdut cu 7—13. Gala s-a desfășurat pe stadionul „Locomotiva“, în fața a peste 2.000 de spectatori și a opus în ring pe următorii boxeri : Categoria hirtie. Jipa Paul (Constanța) cîștigă la puncte în dauna brăileanului Mărgeanu Ion . Tănase Pintilie (Constanța) aduce cea de a doua victorie a echipei sale, cîștigînd la puncte în fața lui Tornea V. (Brăila). In limitele categoriei muscă, Dinu Ion (Constanța) și Moraru Ion (Brăila) primesc decizia de meci nul. La această categorie, se înregistrează surpriza galei, prin înfrîngerea lui Ahmet Nuri (Constanța) de către brăileanul Stoian Gheorghe. Categoria cocoș aduce în ring pe Ivanov Vladimir (Constanța) și Ionescu Nicolae (Brăila). Ultimul cîștigă la puncte. La categoria pană, Cătălin Ion (Constanța) face meci nul cu Roman Dinu (Brăila). La aceeași categorie, Smochină Dumitru (Constanța) pierde la puncte în fața lui Dinescu Ion (Brăila). Neagu Cosma, boxînd în limitele categoriei semimijlocii, face meci nul cu Lică Gheorghe (Brăila). La categoria ușoară se dispută două meciuri. In ambele, constănțenii Bădilă Dumitru și Gheorghiță Stelian pierd la puncte la brăilenii Enache Grigore și Mircea Viorel. In cea de a II-a gală amicală pe care au susținut-o boxerii noștri în Brăila, în compania boxerilor de la Dunărea „NAVROM“, rezultatul final al întîlnirii a fost de 9—7. Sperăm că în partidele revanșe, constănțenii vor obține victorii care să-i reabiliteze. mum notum La Jurilovca va începe în curînd construirea unei noi afumătorii de pește, înzestrată cu instalații moderne. Capacitatea noii afumătorii va depăși de 5 ori pe a celei existente. Se vor afuma toate speciile de pește ce se pretează a fi date în consum sub această formă și mai ales plătica, scrumbia, chefalul și morunașul. ★ La 25 august, prin librăriile din orașul nostru începe difuzarea manualelor școlare. Cursurile Universității populare muncitorești ținute la clubul S.N.M. Constanța au fost absolvite anul acesta de 69 muncitori și tehnicieni. Acum se fac pregătiri pentru deschiderea și buna funcționare a cursurilor din noul an școlar. ★ La clubul C.G.S. din Eforie s-a ținut în ziua de 28 iulie conferința „Vecina noastră luna“. A conferențiat astrofizicianul Ion Dănilă. ★ Cooperativa de consum din Mangalia a vîndut pînă acum legume și zarzavaturi în cantitate de 130.000 kg. Această cantitate a fost valorificată de țăranii muncitori din împrejurimi prin secția de valorificare a cooperativei. ★ Cele 15 standuri organizate în stațiunile de pe litoral au vîndut pînă acum oamenilor muncii veniți la odihnă 30.000 de vederi și 7.000 volume cărți. ★ De curînd, un grup de turiști din Statele Unite a vizitat stațiunile de pe litoral după ce mai întîi vizitase câteva orașe din țară, printre care Orașul Stalin, Sibiu, Cluj și capitala țării, București. ★ Organele vamale din portul Constanța, veghind la respectarea legilor economice ale R.P. Române, au descoperit în cursul anului igyș și în prima jumătate a anului iaș8 contrabande a căror valoare depășește cu mult suma de 1.500.000 lei. Ca răsplată a muncii depuse, Ministerul Comerțului a acordat salariaților vămii Constanța frumoase premii în bani. ★ Nu de mult, gospodăriile colective din Valea țapului și Tudor Vladimirescu și-a au cumpărat camioane noi, marca „ZIL“, ,1 din sumele obținute prin predarea cantităților de produse agroalimentare contractate cu statul. Comitetul orășenesc de femei, în colaborare cu conducerea bibliotecii regionale, a organizat în ziua de 29 iulie a.c. la sediul comitetului o consfătuire cu responsabilii bibliotecilor de casă, în scopul extinderii metodelor bunei în munca cu cartea. Executarea arăturilor de vară asigură producții sporite la hectar .Urmare din pag. I acesta, se face o arătură adîncă în primele zile după recoltare, de 18- 20 cm., urmată de grapă. In vederea semănatului, se va lucra cu cultivatorul sau cu plugul superficial înaintea semănatului, dacă au ieșit prea multe buruieni și samulastră sau terenul este prea îndesat. Dacă terenul nu are suficientă umiditate sau gospodăria nu dispune de suficiente tractoare pentru a face arătură adîncă direct, se recomandă să se facă o arătură superficială de 10-12 cm. cu rama de 5 brazde, urmată de grapă, iar după 2-3 săptămâni arătura adîncă de 18-20 cm. Pe terenurile care urmează să fie însămînțate cu culturi de primăvară și în special cu porumb, o dată cu recoltatul păioaselor sau imediat după recoltat, se va face o arătură superficială la adîncimea de 12-14 cm., urmată de grapă, iar în toamnă o arătură adîncă la 20- 22 cm. în brazdă crudă. Rezultate bune s-au obținut și atunci cînd solul s-a arat vara la adîncimea de 20 cm., iar toamna la 10 cm. Arăturile de vară ce se execută în această perioadă trebuie grapate obligatoriu, de preferință cu grapa stelată. Timpul fiind destul de înaintat și ținînd seama că arătura de vară este prima lucrare care pune bazele unei recolte sporite în anul viitor, inginerii și tehnicienii agronomi din toate unitățile socialiste și conducerile acestor unități trebuie să ia celebrare a tuturor forțelor, astfel ca în scurt timp pianul arăturilor de vară să fie realizat în întregime. Ing. GH. GHERGHIȘAN, secția agricolă regională 1