Dobrogea Nouă, septembrie 1958 (Anul 11, nr. 3141-3165)
1958-09-02 / nr. 3141
Pag. 2na în întîmpinarea Festivalului internațional George Enescu ln mare artist-George Incsen S-au împlinit mai zilele trecute 77 de ani de cînd, în micul si pitorescul sătuc moldovean Livenii Dorohoiului, a văzut prima oară lumina zilei cel care, peste ani, avea să întruchipeze în modul cel mai personal, complex si înalt, trăsăturile artistice, geniul muzical al poporului nostru. 77 de ani de la nașterea lui George Enescu. Crescut în mijlocul poporului, Enescu a avut întreaga sa viață un respect, o dragoste nemărginită pentru muzica țării noastre. De la „Poema romina"‘ și universal - celebrele . „Rapsodii“, la Sonata a 111-a pentru vioară în caracter popular românesc, de la Suita „Sătească și „Impresiile din copilărie , la „Uvertura de concert“ pe teme în stil românesc, întreaga creație enesciană este pătrunsă de melosul nostru popular. Și aceasta de la citatul direct, crud al temei folclorice la cea mai rapidă stilizare. Chiar și în lucrări ca Sonata l-a pentru pian, Cvartet II pentru coarde, Simfonia l-a și Simfonia de cameră, opera „Oedip" întilnim trăsături, esențe specific romînești. „Mi-am slujit țara cu armele mele : pana, vioara, bagheta", obijtuia să spună George Enescu. Intr-adevăr, alături de imaginea Enescu — compozitor, unul dintre cei mai de seamă ai vremurilor noastre, avem imaginea Enescu- interpret. Creatorul a zeci de capodopere, in toate genurile, de la lied fi sonată la operă si simfonie, a tălmăcit, irt decursul întregii sale vieți închinate patim al artei si frumosului, sute si sute de pagini din Bach, Beethoven, Brahms, Ceaikovski, Frenk, Schumann, Șostakovici. Expresivitatea si originalitatea frazării, enesciana subtilitate coloristică a timbrului, profunda si intensa muzicalitate, inteligența sa interpretativă sileau pe ascultător ca, evitând latura materială, tehnică, a redării, să-și concentreze întreaga atenție numai asupra muzicii și caracterului ei. Tot astfel, Enescu se substituia adesea, pînă la identificare, sensibilității compozitorului interpretat. O dată mai mult, aceasta făcea ca tălmăcirile sale să fie de-a dreptul copleșitoare prin dezvăluirea atîtor și attor comori de gîndire și simțire elevatoare. Ca violonist, Enescu poseda desigur la superlativ indispensabilele caracteristici tehnice. „In arta sa, însă, notează. David Oistrah, se simte si o inrîurire a violonisticii populare, dar ridicată la un inalt grad de realizare artistică. Pe asemenea culmi, elementele naționale sunt investite cu o valoare universală". Ca pianist, Enescu se distingea, lucru rar, prin posibilitățile sale de „redare orchestrală“. „Reducerile" sale după pagini din Wagner, Debussy, Strawinsky erau revelatoare întru aceasta. Ca dirijor, Enescu impresiona prin deplina stăpînire a partiturii - grație desigur și colosalei sale memorii muzicale - și prin comunicarea dirijor-orchestrant ce o realiza. Capacitatea sa de a smulge orchestra din obișnuința rutinei atrăgea interpretări la cel mai înalt nivel artistic. Departe de a crea simple și reci emoții estetice, Enescu mereu mai mult pe ascultători incita să pătrundă, să înțeleagă toată frumusețea și complexitatea înaltului mesaj uman al artei sunetelor. „Totul, spunea el, se reduce în ultimă instanță la simplicitate, naturalețe, sinceritate. Muzica trebuie să pornească de la inimă și să se adreseze inimii". Ca pedagog, rolul lui Enescu are două sensuri căci, pe lîngă marii violoniști Y. Menuhin, Cr. Ferras etc., crescuți de el, Enescu este inițiatorul școlii moderne romînești de compoziție și interpretare. Creatorul tragediei lirice „Oedip", punct de sinteză al compoziției moderne, oferă prin întreaga sa operă de compozitor, de interpret, de om, un nesecat izvor de învățăminte tinerilor artiști. Festivalul internațional „George Enescu“ din toamna aceasta (București 4-22 septembrie) cu care prilej vom asculta câțiva muzicieni dintre cei mai mari ai vremii noastre, V. Menuhin, David Oistrah, G. Georgescu, Cl. Arran, Ion Votat, J. Bastralli etc., va culmina cu montarea la Teatrul de operă și balet a lui .,Oedit>“, sub conducerea lui C. Silvestru Festivalul .,George Enescu" se anunță a fi la înălțimea marilor concursuri internaționale. Sperăm că, candidații romîni, dintre care desprindem pe St. Ruha, frații Valentin și Ștefan Gheorghiu, D. Poltovski vor îndreptăți, toate speranțele noastre. Țara, poporul și muzica noastră i-au fost lui Enescu lumină vieții; lor le-a dăruit el cu prisosință comorile artei și inimii sale. Viața și opera sa, închinată dragostei, Adevărului, omului sunt pentru noi un permanent și înalt exemplu. DANIEL CONSTANT -------------- ------------------------------------------------------------ I VITRINA LITERARA I. leninitel - JlliOIPEk V. Tendriakov face parte din de scriitori generația sovietici care au debutat în literatură după terminarea victorioasă Marelui Război pentru a Apărarea Patriei. Nuvela „Hîrtoapele“ este una din ultimele lucrări ale tînărului scriitor sovietic. In lucrarea sa, scriitorul pornește de la fapte, simple, cotidiene. Aflăm astfel că orășelul Gustoi Bor n-are gară, iar pînă la calea ferată există un drum foarte prost întreținut, spaima șoferilor din raion. Aceasta nu-i împiedică pe șoferi să „agațe“ mușterii. De aceea, și Vasea Dergaciov, eroul principal al nuvelei „ca toți șoferii de altfel, socotea că-i dreptul lui să ia bir de la călători, ca o răsplată firească pentru toate chinurile pe care le îndură el de pe urma prieteniei cu drumurile“. Pierind cu treburi urgente la gară, Dergaciov ia cîțiva mușterii printre care o bătrînă limbută, un achizitor lucrînd în cooperație, un tînăr ofițer foarte încrezut, un director de S.M.T. un flăcău voinic etc. Descrierea drumului pînă la km. 21 pare banală, dacă scriitorul n-ar fi intervenit cu unele șarje la adresa personajelor, înainte de a trece de ultimul obstacol de pe șosea, mașina se răstoarnă. Este momentul de la care acțiunea devine intens dramatică. Este momentul care determină pe scriitor să-și caracterizeze personajele prin propriile lor acțiuni. In urma accidentului este rănit grav flăcăul cel voinnic, iar faptele legate de salvarea acestuia conturează caracterizarea personajelor. Dergaciov, șoferul infractor, pentru început se gîndește cu disperare la pedeapsa ce-1 așteaptă „...Ei, dar acum e tot una, V ili Terentiii... De aici înainte n să scapi de toate grijile, ți-o* năși și ție um locșor liniștit“, aceasta pentru un timp, deoarece situația disperată a flăcăului rănit trezește în sufletul său remușcarea și dorința de a-l salva. Dacă, cel rănit moare se datorește în faptul primul rînd directorului de S.M.T., Kneajin, un laș și un birocrat incorigibil. Kneajin, o dată ajuns la stațiune, refuză să dea un tractor pentru transportarea rănitului la spital. Talentul de prozator al lui Tendriakov se relevă mai ales prin felul cum a știut să redea în a doua parte a nuvelei împrejurările legate de salvarea rănitului, felul cum a reușit să caracterizeze pe tînărul ofițer și pe soția sa. Bine realizat este doctorul de faion. Chemat pentru a opera pe rănit, doctorul, în lipsa mijloacelor de locomoție, pleacă noaptea pe jos, desculț, prin noroaie, cale de 30 km.; prin acest personaj scriitorul a creat un personaj tipic pentru societatea sovietică: alături de tînărul ofițer care-și îndreaptă Jinsurile și bineînțeles Dergaciov, șoferul care a înțeles gravitatea faptelor sale și luptă pentru a îndrepta greșelile. Ritmul dramatic al acțiunii, dar mai ales profundul ei realism fac din această nuvelă o lucrare valoroasă, actuală, oferind totodată cititorului o lectură emoționantă. AL. FLOREA ____________________________»----------- Unul dintre miile de anonimi Cine nu rămîne impresionat de activitatea noastră sportivă atît de bogată și complexă ? Cine nu se bucură de orice nou succes al acestei mișcări sportive ? Și totuși, cui cunoaștem cîte ceva despre munca activiștilor sportivi obștești, acești înflăcărați iubitori ai sportului, pe care se sprijină atît de mult mișcarea de cultură fizică și sport de la noi. In rîndurile ce urmează vă prezentăm pe un asemenea sprijinitor anonim al sportului de la noi. Este vorba de tov. Tudor Șovăială, activist obștesc al U.C.F.S- ului regional Constanța. Dacă vrei să stai de vorbă cu omul acesta între două vîrste, înalt, blond și cu ochii albaștri, n-ai decis să-ți faci puțin timp liber pe înserat și să treci pe la sediul U.C.F.S.-ului. Fără doar și poate, pe tov, Șovăială îl vei găsi aici. Intr-adevăr, de 5 ani de cînd este președinte al subcomisiei regionale de competiții și clasificări la fotbal, cu aceeași regularitate cu care dimineață de dimineață coboară treptele scării din port spre serviciu, seară de seară tov. Șovăială este prezent la U.C.F.S. Vă interesează să știți ce face ? O, dar cîte nu sînt de făcut cînd iubești sportul și ești săritor ! Iată, luni seara are loc obișnuita ședință a subcomisiei al cărui președinte este, marți seara sînt la ordinea de zi programările de jocuri, joi e ședința comisiei regionale de fotbal, și cîte altele. Numai printr-o astfel de muncă neobosită, a ajuns tov. Șovăială ca, împreună cu ceilalți membri, să ridice în ultimul an calitatea activității subcomisiei de competiții și clasificări. Și, judecind obiectiv, subcomisia aceasta are cu ce se lăuda: toate competițiile din regiunea Constanța se desfășoară în ultimul timp în condiții organizatorice, tehnice și disciplinare din ce în ce mai bune, iar conducerile colectivelor au acum o atitudine mai creatoare și de inițiativă în ceea ce privește bazele sportive. N-avem decit să ne referim la colective cum ar fi „Flacăra“ și „Dinamo“ din orașul Constanța sau colectivele sătești „Recolta“ Basarabi sau Mihail Kogălniceanu. P ENACHE DOBROCEA NOUĂ Nr. 3141 Un om CV3... prestigiu ? Ii place sa i se spună inginer, deși nu-i decit tehnician. Și a rles o cale simplă : se prezintă fiecăruia : inginer, semnează hîrtiile: inginer. Astfel ii lași pe oameni, ca și cum ar fi firesc, să-ți spună: tov. inginer. De cind a venit în gospodăria agricolă colectivă Ciocîrlia de Sus, tehnicianul, zis și lor tri nemi acronom Florea Vlad, ■ și-a propus să-i pună „la respect“ pe colectiviști. Vroia cu orice preț • respect nemărgi init. De altfel, grindurile lui se portriveau și cu firea • lui cam... com . modă. A fost Prima grijă n-a să cunoască gospodăria colectivă, ci ..să. I aibă biroul lui I separat“. Consiliul >L de conducere n-a avut nimic impotrivă. Era o cerință firească a ta „tov. inginer“. Și s-a instalat in biroul lui, dar s-a „instalat“ așa ta de bine iicit foarte rar mai ieșea V din el. Asta a mers un timp. Apoi, „inginerul“ și-a schimbat „obiceiul". Comod e să stai la ■ birou, dar parcă mai comod e sau stai... acasă. Și și-a ..transferat“f biroul acasă. Caută-l Pe „tov.« inginer". Nu-i în gospodărie. „E te acasă, lucrează... la niște hîrțoal* ge“, îți răspund oamenii. Gospoudaria are două camioane. Unul [ i din ele, cind pleacă duminica ta la Constanța,.. trece și „pe acasă". E citiți birou, la tov. inginer, ca să-l ia. De altfel, mai, în toate cazurile,ji o mașină îl ia de acasă și-l ducea „pe teren“. In felul acesta și-a te creat zi de zi „prestigiu și autoritatate“, tehnicianul Vlad Florea. vf Pe, uneori, a încercat să treacă și si seste hotărîrile consiliului de la conducere al gospodăriei, tot protababil pentru a-și întări și mai fi mult... „prestigiul". Pi Nu i-a prea mers, însă, pentru că, pengă critica primită, a mai fó sancționat, și de S.M.T. De altfel, e un om insensibil la critici că și privește cu dispreț și nepăsare pe cei care cutează să-i arateze lipsurile. „Ce știți voi, eu am tu, fost memer la, secția agricolă religională". Sigeta, i-a făcut „marț“ pe cei din jur. Că nu-i asta adevarat, nu contează. Ce, țarcă toată lumea știe că a fost tehnician la secția agricolă a raionului Negru Vodă, de unde, fiindcă, încurcase evidența, l-au trimis... la plimbare. Asta o știe insă numai el. Vorba e să creezi impresie. Critica nu-i pentru el. Nu mai departe, asta-toamnă, cind se căra cu mașina cherestea de la Medgi-dia pentru gospodarie, o făcuse." A oprit mașina d in Basarabi la ușa, restaurantului și vreme de a făcut un 3 ore chef' „pe cinste“. L-au criticat, i-au făcut și caricatură la gazeta de perete"." El, aș! Te piti cu „inginerul" Florea . Nici nu se sinchisea. Nu de mult, au venit în comună , .,niște ziariști", care „n-au ce face", „pun întrebări“ și „țin oamenii din treaba . Au încercat ei să stea de vorbă cu el, dar’ degeaba. Ba că-i sucita, ba câ-i în vintilă, el nu prea are timp. „Ce-s cu clanurile astea care nu corespund ?" „Păi nici nu trebuie!" - le-a răspuns el rîzind, făcînd cu ochiul! (Na, că i-am dus și pe ăștia). Și pe urmă, că să fie sigur de succes, mai adăuga: „Dar despre asta să nu scrieți la ziar, că, pe urmă să știți că scriu și eu. Și eu, vorba aia sînt corespondent la un ziar central". Aceasta a fost încă o încercare de a arăta că e un om care știe să se... impună, cu toate că întreaga lui activitate este un lanț întreg de lipsuri și de greșeli, care, față de colectiviști, numai un „om cu prestigiu“ nu-l arată. Noi credem că este necesar ca secta agricolă raională, să-l tragă la râs, prindere pe tehnicianul Florea Vlad pentru atitudinea de comoditate, și, dezinteres de care a dat dovadă, pînă acum, in gospodăria. Astfel de elemente nu pot recit frînt bunul mers al gospodăriei. Și noi n-avem nevoie de ele. NICOLAE MOTOC Cum și*au îndeplinit planul anual turnătorii de la cooperativa „Energia“* Intr-o zi destul de călduroasă, dinaintea zilei de 23 August, am intrat în 7,turnătoria nouă“, așa cum o denumesc meșteșugarii cooperativei noastre. Pe fețele scăldate în sudoare ale turnătorilor citeai o adîncă satisfacție , secția de turnătorie, care execută bunuri de larg consum (tucerie comercială), își realizase angajamentele luate în cinstea celei de a XIV-a aniversări a eliberării patriei noastre, îndeplinindu-și planul anual. Apropiindu-mă de un grup de tovarăși care terminaseră tocmai turnatul, i-am întîlnit pe Panduci Gheorghe, șeful secției și pe turnătorii Hudescu Vasile, Molnar T. Păiș Gheorghe candidat de partid. Pe ultimul, l-am întrebat cum au reușit să-și îndeplinească planul anual înainte de vreme.„Suntem bucuroși că am reușit să ne îndeplinim angajamentul, achitîndu-ne de sarcinile ce le aveam pe anul acesta și-a început relatarea tov. Păiș Gheorghe. Vreau să vă spun că aceste realizări au fost posibile prin strădania tuturor meșteșugarilor din secția noastră, care au înțeles importanța îndeplinirii sarcinilor de producție și în special a tovarășilor Omer Sulum și Bacîr Menzat, turnători fruntași în secție și mobilizatori activi ai întregului colectiv. Totodată, trebuie să adaug că, conducerea cooperativei, prin serviciul tehnic, s-a îngrijit îndeaproape de bunul mers al producției. Secția a fost reutilată cu forme și modele noi, ceea ce a contribuit la mărirea capacității de producție. Am turnat astfel de trei ori pe săptămînă, în loc de două ori cu turnam înainte. Am primit un sprijin permanent și din partea organizației de bază P.M.R., membrii biroului acesteia fiind tot timpul în mijlocul nostru“. După un răgaz, vrednicul muncitor își reluă expunerea : „Vreau să adaug că noi stăm bine, și cu scăderea prețului de cost la tuceria comercială. Dar despre asta este bine să vorbiți cu tov. Stoicac Ion“. De la acest tovarăș am aflat că prețul de cost a fost redus cu 0,12 lei la kilogramul de lucerne, ceea ce înseamnă că, la cele 100 tone realizate pînă în prezent, s-a înregistrat o economie de 12.000 lei, lucru deosebit de important pentru cooperativa noastră. Economiile au fost realizate prin utilizarea corespunzătoare a cocsului, a lemnului și a fontei. In procesul de producție se folosește și fonta veche, iar în unele cazuri chiar mai multă decât în mod obișnuit. Aceasta nu schimbă cu nimic calitatea producției, influenced în același timp scăderea prețului de cost. La plecare, i-am întrebat pe turnători despre gîndurile lor de vii-Față de anii trecuți, filiala S.R.S.C. Constanța a obținut în ultima vreme unele succese pe linia răspîndirii în masele largi populare a cuceririlor științelor pozitive și politice. Folosind metode eficace, prin conferințe, filme documentare, diafilme, organizarea de expoziții, de excursii, prin inițierea unor brigăzi științifice etc., S.R.S.C. Constanța a contribuit într-o măsură mai mare la popularizarea cuceririlor științei și tehnicii, a culturii socialiste, la cunoașterea situației internaționale. Pozitiv mai poate fi arătat și faptul că filiala S.R.S.C., ținînd cont de cerințele tot mai mari ale oamenilor muncii din regiunea noastră, de a cunoaște și pătrunde mai bine tainele științelor, ale culturii, și pentru cuprinderea geografică a regiunii, a inițiat subfiliale la centrele de raion Tulcea, Medgidia și Fetești, iar în celelalte raioane au creat lectorate pe lîngă secțiile de învățământ și cultură. Căutînd să contribuie la traducerea în viață a sarcinilor pe care partidul și guvernul patriei noastre le pune în fața oamenilor muncii, filiala S.R.S.C. Constanța, prin corpul său de lectori și conferențiari, abordînd în expuneri și conferințe teme actuale izvorîte din sarcinile partidului și guvernului, a inițiat numeroase ieșiri în teren susținînd în satele și comunele regiunii peste 200 de conferințe. Viu urmărite de către oamenii muncii din regiunea noastră au fost mai ales conferințele și expunerile vorbind despre progresele științei și tehnicii moderne, cuceriri ale marii Uniuni Sovietice. Astfel, mii de oameni au audiat conferințe ca „Energia atomică și folosirea ei în scopuri pașnice", „Sateliții artificiali ai pământului“, „Cercetările din Arctica și Antarctica“ și altele. Cu deosebit interes au fost audiate și conferințele despre situația internațională, rolul și eforturile U.R.S.S. în rezolvarea pe cale pașnică a litigiilor internaționale, demascarea politicii reacționare a cercurilor războinice imperialiste. Pe linia educației patriotice a oamenilor muncii, într-o mai mică măsură, filiala a susținut conferințe ca „Despre patrie și patriotism“, „Educația comunistă a tineretului“, „Grija față de avutul obștesc“, „De la Tomis la Constanța“, „Eroii uteciști Vasile Roaită, Filimon Sirbu“ și altele. Brigăzile științifice, inițiate anul acesta și-au adus și ele contribuția în opera de culturalizare a maselor largi. Mergînd la sate, în mijlocul țărănimii muncitoare, membrii brigăzilor științifice au lămurit diferite probleme, au dat răspuns întrebărilor ce oamenii se ridicau pe marginea unor conferințe științifice și tehnice, i-au făcut să înțeleagă unele fenomene ale naturii. Cele 20 de deplasări efectuate în anul acesta de către brigăzile științifice dovedesc dragostea cu care ele sunt primite de oamenii muncii. Și totuși față de îndrumarea și sprijinul acordat de către Comitetul regional de partid, de către Sfatul popular regional, activitatea filialei S.R.S.C. este încă nesatisfacătoare; în activitatea ei s-au semnalat numeroase lipsuri. Una și cea mai principală dintre lipsuri e aceea că activul filialei S. R. S. C. nu a acționat întotdeauna cu operativitate în susținerea unor sarcini trasate de partid și guvern, a unor sarcini pe plan regional. Lipsită deseori de planuri de muncă filiala S.R.S.C. a muncit la întîmplare iar in sprijinul unor sarcini a acționat cu întârziere. Mai precis în lumina sarcinilor izvorîte din Consfătuirea de la Constanța filiala S.R.S.C. Constanța nu a întreprins mai nimic. Lipsuri serioase s-au manifestat și în redactarea unor conferințe. Conținutul multora dintre conferințe a fost palid, lipsit de exemplificări concrete, neconvingător, comițînd erori și confuzii grave (exemplul conferințelor susținute de I. Cordun pe litoral la Vasile Roaită și Eforie). Tot în problemele muncii cu conferința o lipsă serioasă a manifestat filiala privind combaterea misticismului. In deltă, în satele îndepărtate ale regiunii noastre rareori s-au încumetat conferențiarii filialei să se deplaseze. Puține au fost conferințele care să vorbească despre educația patriotică, iar cele care să vină în sprijinul educării maselor largi în spiritul moralei noi, socialiste, pentru păstrarea și apărarea avutului obștesc n-au fost de loc. Condamnabilă atitudine de nepăsare și indolență a manifestat filiala S.R.S.C. Constanța față de cele două universități populare create la D.R.N.M. și „Cimentul păcii“. Slaba preocupare a filialei a făcut ca aceste universități să-și înceteze activitatea numai după cîteva săptămini de existență. Ținind cont de realizările dobîndite pînă acum dar mai ales de lipsurile ce s-au făcut simțite în activitatea sa, filiala S.R.S.C. Constanța va trebui să ia grabnice măsuri. Recentele documente ale partidului și guvernului vor trebui temeinic însușite iar activitatea sa să se desfășoare numai și numai în lumina sarcinilor ce izvorăsc din aceste documente. O altă problemă de seamă, la care va trebui să se treacă de Îndată este reverificarea colectivelor de lectori și conferențiari, ca prin aceasta să se asigure puritatea social-ideologică. Controlul și ajutorarea subfilialelor de la Medgidia, Fetești și Tulcea vor trebui făcute permanent și cu mult simț de răspundere. Atenție deosebită va trebui să i se acorde subfilialei de la Tulcea, subfilială care nu a muncit îndeajuns în vederea combaterii misticismului., Reactivizarea universităților populare de la D.R.N.M. și „Cimentul păcii“ din Medgidia trebuie făcută de îndată. Recomandăm pe această cale ca universitatea de la Fabrica „Cimentul păcii“ să funcționeze în centrul orașului spre a fi accesibilă și muncitorilor de la I.M.U.M. cât și celorlalți oameni ai muncii din acest centru industrial. Inițierea mai multor brigăzi științifice și programarea acestora în sate și cătune mai îndepărtate e de asemenea o problemă ce trebuie să stea în atenția filialei S.R.S.C. Pe linia muncii cu conferința, filiala trebuie să-și îndrepte privirea înspre problema întăririi economiceorganizatorică a gospodăriilor colective. Grija față de păstrarea și apărarea bunului obștesc, o atitudine fermă și necruțătoare față de cei ce încearcă să lovească în cuceririle poporului muncitor sunt de asemenea teme majore, teme ce vor trebui să facă obiectul multor conferințe. Mult mai multe conferințe pe linia educației patriotice va trebui să susțină finala S.R.S.C. Conferințe vorbind despre trecutul îndepărtat al Dobrogii, despre pitorescul și frumusețile Dobrogii, ale litoralului, despre Dobrogea zilelor noastre și cea de mîine vor sădi în mintea și inima oamenilor muncii, tineretului, o și mai mare dragoste față de meleagurile lor natale, față de acest minunat colț de țară renăscut la viață, prosper și înfloritor. Lărgindu-și sfera de activitate, avînd colective de lectori și conferențiari mult mai largi, filiala S.R.S.C. Constanța va face ca răspândirea științei și culturii să contribuie și mai mult la educarea și creșterea omului de tip nou, constructor de nădejde al socialismului. Cerind permanent sprijinul organelor de partid și de stat, colaborind mai strîns cu organizația U.T.M. și celelalte organizații de masă și călăuzindu-se permanent după recentele documente ale partidului și guvernului, filiala S.R.S.C. Constanța va contribui din plin la măreața operă de construire a socialismului în patria noastră. I. DRAGANESCU tov. Am aflat că brigada atemistă de producție formată nu de mult, s-a angajat să producă din ce în ce mai multă tucerie comercială necesară populației. Pînă la sfîrșitul anului, vrednicii turnători s-au angajat să-și depășească planul pe 1958 cu 50 la sută. 1. ION, cooperativa „Energia“ Filiala S. R. S. C. Constanța trebuie să-și îmbunătățească activitatea Faptele vorbesc Pentru reușita campaniei de toamnă, gospodăria colectivă din comuna Petroșani a luat din timp măsurî ca să termine arăturile de vară în care se va însămînța griul de toamnă. De asemenea, pînă în prezent, a selecționat din cele 10 vagoane grîu pentru sămînță cantitatea de 8 vagoane, procurînd totodată și soluția necesară pentru tratat. Meșterii fierari au reparat 4 semănători simple, 16 boroane, 16 pluguri cu 2 brazde și un mare număr de căruțe. ★ Tot aici, colectiviștii, îndrumați de organizația de bază P.M.R., au organizat însilozatul nutrețului în schimburi, lucrînd zi, și noapte reușind să însilozeze pînă în premident cantitatea de șșp tone porumb verde. Fruntași.în aceste munci sînt colectiviștii Boaptă Simion, fierar, M. Constantin, Tudor F. Olteanu, Petre Oncel, Comănceanu I. Constantin, Tudor I. Marin, Ion Gh. Stan și alții. ★ Gospodăria colectivă a predat în întregime atît cerealele, cit și animalele ce le aveau contractate. Astfel, pînă la 15 august, a predat la C.R.A.C.A. 19 mînzați, pentru care a încasat suma de 23.340 lei, urmînd ca 21 să fie predați la termenul prevăzut în contract. De asemenea, din cei 50.000 t. lapte de vacă, pînă în prezent, a predat 48.533 1. Paralel cu celelalte acțiuni, colectiviștii doresc să termine construcțiile începute. Pe lîngă cele 2 saivane, un grajd pentru 100 vite și o construcție pentru instalat cazane pentru fabricat rachiu, care sunt intr-un stadiu avansat, gospodăria a inceput construirea unui porumbar model, pentru recoltele de porumb din anul acesta. UNGUREANU PETRE, coresp. Vești bune din S. M. T.-uri Desfășurînd larg întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor de plan, mecanizatorii de la S.M.T. Hagieni, raionul Fetești, au obținut în acest an succese demne de laudă, încă din decada trecută. S.M.T.-ul și-a realizat în întregime sarcinile de plan pe campania de vară. In fruntea întrecerii se află mecanizatorii Ion Nicolae, care și-a realizat planul anual în procent de 120 la sută, Tudor Zărnescu și Gheorghe Borjac, care au obținut, de asemenea, importante depășiri față de planul anual. O veste asemănătoare am primit și de la S.M.T. Pantelimonu de Jos, care și-a îndeplinit planul pe campania de vară. Indrumînd cu mai multă competință gospodăriile colective din raza lor de activitate, mecanizatorii S.M.T. Pantelimonu se pot mîndri și cu producția medii de peste 1.400 kg. grîu realizată de gospodăriile colective deservite. IMPORTANT Tovarășii studenți de la cursurile fără frecvență ale facultăților din țară sunt rugați a trece sau a trimite adresa la : „LIBRARIA NOASTRA“ nr. 1 din Constanța, str. I. V. Stalin nr. 71, telefon 18.61, pentru a primi informații asupra manualelor și cursurilor ce le sunt necesare pentru anul școlar 1958 1959. In atenția elevilor LIBRĂRIILE și anticariatele cumpără cărți școlare pentru clasele IV-V-VI-VII-VIII-IX și X din anul de invățămint 1957/1958. Adresați-va la „Librăria noastră“ nr. 1 din Constanța, Medgidia, Cernavoda, Hirțova, Babadag și Tulcea. T' *