Dobrogea Nouă, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3166-3192)
1958-10-10 / nr. 3174
y PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVA! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanta și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3174 | VINERI 10 OCTOMBRIE 1958 4 pagini 20 bani S-au luat măsuri din timp Pentru buna desfășurare a campaniei de toamnă în majoritatea gospodăriilor colective munca a fost organizată din timp și astfel rezultatele nu au întîrziat să se arate. Bunăoară în gospodăria agricolă colectivă „Pământ desțelenit“ din comuna Ciobanu, consiliul de conducere împreună cu organizația de bază P.M.R. au luat măsuri din timp ca în momentul declanșării campaniei însămînțărilor de toamnă să nu întîmpine nici piedică. Astfel, s-au repartizat din timp sorele ce urmau să fie însămânțate, de asemenea s-au repartizat atelajele necesare celor 9 brigăzi de cîmp. înaintea declanșării campaniei gospodăria colectivă a întocmit un plan de măsuri pentru toată perioada campaniei în care s-au stabilit măsuri și sarcini concrete pentru fiecare membru din consiliul de conducere. Astfel, pînâ la data de 7 octombrie a. c. colectiviștii au însămânțat cu grîu o suprafață de 550 ha., 98 ha. cu orz și 222 ha. cu secara. Paralel cu aceasta s-a recoltat din suprafața totală de roț ha, vie, 165 ha. iar din cele 700 ha. cu porumb tot pînă la aceeași dată s-au recoltat 750 hectare. In muncile de însămînțat și recoltat s-au evidențiat colectiviștii Plaga Vasile, Oanea Ioana, utemiștii R. Ion, Hermeneanu Ion și alții. Și în C.A.C. Horia Muncile agricole de toamnă s-au organizat bine și în gospodăria colectivă din Horia unde însămințările cerealelor de toamnă se apropie de sfîrșit. Aci, pînă la data de 7 octombrie s-au însămînțat din cele 550 ha. cu grîu 494 ha., iar planul la orz și secară a fost realizat in întregime. Cu toate că gospodăria colectivă a sprijinit din plin șantierul de îndiguiri de la Gîrliciu- Dăieni, printr-o bună repartizare a forțelor gospodăriei colective se continuă din plin recoltatul celor 4p ha. cu porumb din care numai în cîteva zile colectiviștii au reușit să realizeze 102 ha., iar paralel cu aceasta ei transportă la baza de recepție atît cantitățile datorate in contul muncilor S.M.T. cit și cele contractate cu întreprinderea „Recolta". Gospodăria colectivă are un plan pentru 19$ să construiască 5 obiective din care țină în prezent a realizat un saivan pentru oi, un atelier de fierărie, o cramă sistem bazin (care e realizată îrprocent de 70 la sută), un coteț și un pătu. Costul construcțiilor a fost suportat 40 la sută din fondul G.A.C. b CENTn Cînd munca este bine organizată Petov Petre Ungureanu, secretarul organizației de partid și pe tovarășul Ion Cocencu, președintele gospodăriei colective din comuna Petroșani, raionul Adamclisi, i-am găsit la sediul gospodăriei, împreună cu alți membri din consiliul de conducere, cei doi se sfătuiau asupra măsurilor ce trebuie luate în scopul transferării forțelor de la semănat la recoltarea porumbului și alte treburi actuale din gospodărie. Același lucru l-au făcut de fapt consiliul de conducere și organizația de partid și la începutul campaniei agricole de toamnă. Atunci s-au stabilit concret toate sarcinile pe brigăzi și echipe, s-au stabilit responsabilități pentru fiecare colectivist. Comuniștii și agitatorii organizației de bază au primit sarcini concrete și, în cinstea adunărilor de dări de seamă și alegerea noilor organe conducătoare, care vor avea loc în organizațiile de partid, s-au angajat să termine însămînțatul culturilor în timpii optimi. Niciodată nu s-au desfășurat așa de rapid, ca în această toamnă, lucrările planificate în gospodăria colectivă. De pildă, la data apariției acestor rînduri, colectiviștii din Petroșani au terminat însămînțatul celor 600 ha. grîu și a celorlalte culturi de toamnă, cum sînt orzul, secara furajeră, și rapița de toamnă. Cei mai harnici în executarea acestor lucrări au fost candidatul de partid Ion Mitrea, atemiștii Constantin S. Toma și Aneta St. Iancu, precum și colectiviștii Rafailă Neacșu, Ioana Gh. Stan, Radu Mocanu și mulți îndrumați de organele și organizațiile de partid, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre zoresc în aceste zile executarea tuturor lucrărilor agricole de toamnă. In multe locuri, datorită măsurilor luate și organizării temeinice a muncii, semănatul culturilor de toamnă s-a terminat, iar recoltatil produselor tîrzii se desfășoară cu multă intensitate. Pe alocuri mai sînt însă și lipsuri, care provin fie din slaba organizare a muncii, fie din comoditatea discurs d-titi dovada atîît d-iftractorii de răspundere din cadrul unităților agricole. Să spicuim cîteva din realitățile de pe teren, alții. Dintre brigăzi, fruntașă în campanie s-a situat brigada a II-a, condusă de Petre Olteanu, care a terminat prima însămînțatul tuturor culturilor agricole de toamnă. Fără îndoială că datorită însămînțării în timpul optim stabilit, colectiviștii din Petroșani vor obține în anul viitor producții bogate de cereale, contribuind astfel la întărirea economică a gospodăriei colective. Recoltatul porumbului încă nu s-a început Nu se poate spune că colectiviștii din satul Băltăgești, raionul Hîrșova, n-au obținut unele succese în actuala campanie agricolă. Dimpotrivă. Pentru faptul că în cursul zilei de astăzi ei raportează terminalul însămințării griului de toamnă, în suprafață de 500 hectare, membrii gospodăriei colective „Izbînda“, din satul Băltăgești, merită cu adevărat laude. Acest lucru dovedește, de altfel, hotărîrea lor de a obține producții tot mai bogate în anul viitor, de a înfăptui sarcinile trasate cu ocazia Consfătuirii de la Constanța. Consiliul de conducere al gospodăriei colective, al cărui președinte este, tov. ing. Năstăsoiu Dumitru, a dovedit însă o slabă preocupare pentru buna organizare a muncii în această campanie, pentru mobilizarea antrenarea forțelor gospodăriei coșilective la executarea tuturor lucrărilor agricole Faptul că gospodăria colectivă din satul Băltăgești n-a început nici pînă acum recoltatul porumbului în suprafață de 430 hectare este foarte grav. Și aceasta cu atît mai mult cu cît președintele acestei gospodării afirma cu destulă seninătate că această treabă mai suferă amînare încă alte cîteva zile. Părerea președintelui este nejustificată, ținînd cont de timpul destul de înaintat și mai ales de faptul că porumbul este bun de cules încă de acum 10 zile. Este necesar ca sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere să ia toate măsurile pentru mobilizarea tuturor forțelor la recoltatul porumbului, astfel ca această lucrare să fie terminată de urgență. Acest lucru nu va fi însă posibil atîta timp președintele gospodăriei, inginerul Năstăsoiu Dumitru, va privi ca și pînă acum, cu seninătate, poziția de codașă în clasamentul pe raion pe care gospodăria colectivă din Băltăgești o ocupă. Tineretul în sprijinul muncilor de însilozare Comitetul orășenesc U.T.M. Constanța a luat inițiativa de a veni în sprijinul gospodăriilor agricole de stat rămase mai în urmă cu însilozatul furajelor, top de tineri din 17 organizații U.T.M. din întreprinderile și instituțiile orașului, printre care D.R.N.M., întreprinderea de panificație, S. N. M. C., C. C.L. „Alimentara“, J. R.T.A., cooperativa meșteșugărească „Energia“, T.C.H. și altele, au plecat la G.A.S. Cocargeaua din raionul Fetești, să-i ajute voluntar pe muncitorii de aici, timp de cîteva zile, la terminarea însilozatului porumbului furajer. .,VVV: Succese în muncă Colectivul Șantierului naval maritim Constanța a obținut frumoase succese în producție. Echipa de mecanici, condusă de Popescu Dumitru, a terminat reparația celor 8 valvule pentru instalația tancurilor de la docul plutitor cu 8 zile înainte de termen. Tot la lucrările de la docul plutitor, echipa lui Gornea Nicolae și-a îndeplinit sarcinile cu 6 zile mai devreme. Cu 4 zile înainte de termen, echipa cop a terminat lui Ioachimenco Priciocănirea și presarea tubulaturii de la tancul nr. 3 al docului. La lucrările motorului unei pirotine s-a evidențiat Ionescu Gheorghe, care a așezat cilindrii cu 2 zile înainte de termen. Echipele constructorilor navali, conduse de Stanciu Petre, Manole Ion și Teacă Gheorghe, au terminat cu 3 zile înainte de termen lucrările prevăzute în graficul comenzii nr. 3.400. Corespondentul nostru Văru Ion își încheie scrisoarea, arătînd că asemenea frumoase succese au mai fost obținute de cazangiii conduși de Țugui Stan și Țarălungă Gheorghe, de echipa de sudori a lui Spătaru Ion și de echipa de tîmplari condusă de Parahodenco Pavel. Fiecare deșeu—o cantitate de material utilizabil Rezervele interne ale producției formează un izvor inepuizabil, care, pus în valoare, duce la creșterea continuă a cantității de produse, la reducerea permanentă și sistematică a prețului de cost al produselor. In șantierul nostru, fiecare muncitor, tehnician și inginer ținînd seama de acest lucru, luptă pentru folosirea rezervelor interne. Iată, de pildă, la secția electrică, electricianul Benea Cristea, autor a mai multor inovații, a propus cu puțin timp în urmă o nouă inovație a sa, constînd dintr-un transformator de sudură prin punctaj, transformator cu ajutorul căruia se sudează diferite piese, înlocuindu-se nituirea sau obișnuita sudură electrică ori autogenă. Sudura se face fără folosirea electrozilor de sudură obișnuiți. Construcția transformatorului a fost făcută de către lăcătușul Popescu Ion, de bobinatorul Marcov Traian și de Terzi Gheorghe. La confecționarea transformatorului s-au folosit materiale recuperate din deșeuri și piese recondiționate. Cu acest aparat s-au sudat în prima probă 413 coșuri de protecție pentru becuri, la care, după calculele făcute, s-a ajuns la concluzia că timpul de lucru a fost de 9 ori mai mic decit folosindu-se sudura autogenă. Un alt exemplu în folosirea deșeurilor este acela oferit de brigada de ziduri, condusă de Boicenco Feodor, care, lucrînd la izolația tubulaturii de presiune de 250 m. a vasului ;,Tuzla“, a utilizat donat din azbest adizlocuri (mai înainte a fost curățat de impurități). Brigada a obținut o economie de peste 3.300 lei . De asemenea, din azbestul adunat și apoi prelucrat pe o perioadă de numai 23 de zile, s-a realizat o economie de 8.000 lei. Și la secția tîmplărie se folosesc deșeurile. Bucățile mici de material lemnos, ,în loc să fie date pentru foc, se folosesc la îmbrăcarea butonilor de vilbrochene, pentru expediții la alte unități, la confecționarea de lăzi mici pentru ambalarea diferitelor piese, la cuplele de lemn care servesc la șlefuirea butoanelor pentru axe de elice ale vaselor, la axe centrale și la alte piese. Asemenea exemple demne de urmat se găsesc pretutindeni în șantierul nostru. Prin folosirea deșeurilor se realizează frumoase economii ce duc la reducerea prețului de cost. F. ENACHE, postul de corespondenți S.N.M.C. t » iblio •^fl-^-&-SULSULBJL3JiUlJULlLOJLiLlL)UU^ gflgg.OPOO Oggg Q 0 g 0 Q g QííIÍQSLSíSlSL^ÍLSLSLSLSLSLSLSLSLSL, ( slfi în numărul de azi s • Luna prieteniei romîno-sovietice • Pentru o aprovizionare abundentă și in tot timpul anului a oamenilor muncii • O grijă deosebită păstrării carnetului de partid ® Pi șantierul Combinatului de prelucrare a stufului • Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. Wmmmi tnrtrrnrinrvTpriTzzvza r, ztrmnns o a 5 nrptirtrsisirrrcniirsinnrsinrtrs^^ ~spiitrtnrsiszzTrtrs Cîteva rezultate ale unei întreceri patriotice Despre chemarea și întrecerea patriotică pornită de Sfatul popular comunal Basarabi și apoi de celelalte sfaturi populare comunale și orășenești cu obiective precse, care se refereau în mod deosebit la buna gospodărire și înfrumusețare, am mai scris și în alte dăți. Am scris, de asemenea, și despre succesele dobîndite de multe sfaturi populare după prima sau a doua etapă a întrecerii. Lăsînd la o parte faptul că ea n-a fost urmărită cu seriozitate de către Sfatul popular raional Medgidia în legătură cu aceasta noi vom mai reveni - totuși multe sfaturi populare comunale au dat întrecerii patriotice începute astă primăvară ur« caracter rvsim £ incn*" și fictiv* După aceste două etape, la Sfatul popular orășenesc Cernavoda se făcea un bilanț sumar al principalelor înfăptuiri pe linie gospodărească. Pentru a oglindi activitatea desfășurată în acest sens vom aminti cîteva din succesele obținute. Prin munca cetățenilor, mobilizați de deputați, și ajutați cu materiale și mijloace de transport de către comitetul executiv, s-au realizat în această vreme 3849 m.p. pavaje din piatră brută, 2088 m.p. trotuare din piatră brută, 961 m.l. borduri din beton și întreținerea parcurilor și spațiilor verzi. S-au realizat de asemenea prin muncă voluntară do m.l. bordură, repararea gardurilor, văruirea lor și a caselor, precum și sădirea grădinilor cu flori și zarzavaturi. Tot în această vreme, prin munca voluntară a cetățenilor, s-a extins rețeaua electrică cu incă 910 m.l., iar conducta de apă cu 1.500 m. l. La toate aceste acțiuni s-au prestat aproape 4.000 de muncă voluntară, prin care s-au făcut economii de manoperă și materiale în valoare de 86.500 lei, bani care sunt folosiți la mai buna gospodărire și înfrumusețare a orașului. Toate acestea le-au înfăptuit oamenii, alegătorii din circumscripții și deputații lor. La extinderea conductei de apă, de pildă, o contribuție însemnată au dat-o cetățenii din circumscripțiile : 1 (deputat Mircescu Aurel), 6 (deputat Oglan Ion), 7 (Gh. Lefter) precum și cetățenii din circumscripțiile 13, 27, 32, 35 și altele. Acum, în cinstea zilei de 7 Noiembrie, cetățenii din orașul CernaTrtdoro<; C‘ _y .1 • *i»i nirai Miltaum nou munca pe linie obștească și de gospodărire în această nouă etapă a întrecerii. C. STATE 10.850 de muncă voluntară pe șantierele Luciu - Giurgeni și Iezer Consfătuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii a stabilit printre multiplele sarcini și aceea de a se reda agriculturii, printr-o seamă de îndiguiri și lucrări hidroameliorative, suprafețele de pămînt neproductive și inundabile din cuprinsul țării. Anul acesta s-a trecut și în regiunea noastră la înfăptuirea acestui măreț plan cu participarea maselor și cu sprijinul material al statului prin deschiderea unor șantiere ale muncii voluntare, printre care șantierele de la Luciu-Giurgeni și Iezer. La lucrările acestor șantiere au participat alături de colectiviști sute și mii de oameni ai muncii de la orașe, muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari. O contribuție însemnată au adus-o și muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de la S.N.M.C. Un scurt bilanț al participărilor la lucrările acestor șantiere este destul de edificator. Să dăm grai cifrelor: In perioada de la 2 septembrie la 25 septembrie a. c. au muncit la șantierul Luciu-Giurgeni un număr de 200 muncitori vîrstnici, care au efectuat peste 2.000 de ore muncă voluntară. Tot în această perioadă, un alt lot de 22 muncitori vîrstnici au muncit consecutiv timp de 21 de zile efectuînd 4.620 de muncă voluntare. Nu s-au lăsat mai prejos nici tinerii de la acest șantier. Ei au efectuat, în perioada de la 11-30 septembrie a. c. pe șantierul de Iezer, un număr de 3.030 ore muntacă voluntară, iar brigada formată din 5 atemiști, care au lucrat pe acest șantier timp de 30 de zile, a efectuat 1.200 ore muncă. In acest timp brigada tinerilor de la L.N.M.C. a obținut de două ori drapelul de brigadă fruntașă și fiecare membru al brigăzii, carnet de brigadier. Luna aceasta alți tineri au format o nouă brigadă, care a plecat pe șantier. La un loc tineri și vîrstnici de la L.N.M.C. avînd exemplul comuniștilor și al tinerilor atemiști au efectuat pînă acum, pe ambele șantiere, un număr de 10.850 de ore muncă voluntară. ION VÂRU, coresp ©oocaâfTccoooooooooooooooocooooooaoaooooooo:* Pe lingă depășirea substanțială a planului de producție lunar strungarul Tudoiu Ion de la Fabrica de ambalaje metalice Constanța, execută totdeauna lucrări de foarte bună calitate, lată-l in fotografia de piață executînd matrițe de precizie. so(»oo<x50oc«oceocc-3ooooccoooco«3oooooooooooooooc5o ?ooc»cosc»2C3oaoi5e» poc ce ccooooijooccoooaooooocTocsoaocsoocooooooooeooocccoicocscooooeoocoooooooocîoooooae • 4 Tmnnnnnr în 8 zile 75 la sută din pianul lunar Primele zile de lucru ale lunei octombrie au însemnat pentru lucrătorii secției de conserve a întreprinderii piscicole Constanța, preludiul unor succese de seamă. Astfel, numai în opt zile ei au reușit să realizeze la conservele de pește în ulei 75 la sută din sarcina de plan pe întreaga lună. Realizări frumoase au obținut în această perioadă și la mental conserve de pește sortiîn bulion, unde planul lunar a fost realizat în proporție de 37 la sută. In întrecerea socialistă fruntași se situează lucrători ca Petre Tudorache, Mircică Nicolae, Jigarov Maria, precum și Gavrilă Stela și Moroianu Maria. Succesele ce se obțin în producție lucrătorii acestei secții, se închină sărbătoririi aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. * * * Echipa maistrului Halii de la Fabrica „Munca", secția zaharoase, depășește zilnic planul de producție cu 2 la sută. In clișeu : Vesel Halii reglează moara de măcinat sămință. ic ic * Planul a fost zilnic depășit Din prima zi a lunii în curs, muncitorii secției de produse zaharoase a Fabricii „Munca“ din Constanța au început producția de halva. O dată cu începerea producției de halva, ei au chemat la întrecere pe tovarășii lor de muncă din secția de biscuiți, luîndu-și frumoase angajamente. Acordind toată atenția bunei funcționări a procesului de producție și lucrînd cu spor, angajamentele luate de ei au început să fie traduse în fapte... Astfel, planul de producție a fost zilnic depășit. Depășirea planului se concretizează prin producerea zilnică de cîte 1.000-1.500 kg. halva peste sarcinile planificate. Schimbul condus de Wesel Halit, se menține pînă în prezent fruntaș. Popas la cherhana Soarele străpunge cu sulițe lungi mantia neagră și largă a nopții, vestind zorii unei noi dimineți, iar marea, in imensa ei splendoare din necuprinsul orizont argintiu, își leagănă neobosită valurile care se adună, se ridică și se sparg blind din ce în ce mai aproape pînă peste nisipurile plăjii. Pescărușii fulgeră răsăritul, descriind curioase și gingașe linii albe, pe roșul cald și matinal al dimineții de octombrie. Oricît ar fi călătorul de prins în obișnuitele-i treburi, o fracțiune de ceas privește totuși imbătătoarea splendoare a mării. De ani, de zeci de ani, din tată in fiu, de cînd se știu, de cînd s-au trezit cu ochii înțelegerilor în viața lor udată din belșug de apa sărată și amară a lacrimilor, a durerilor neînțelese de cherhanagiii de altădată, pescarii, oamenii aceștia care ascund suflete de eroi și vorbesc așa de simplu și de cinstit, înainte de a pune piciorul peste copastia mahanei sau a dubei și înainte de a pleca din nou să înfrunte valurile furindu-le bogăția de argint a trupurilor zvelte de pălămidă, de morun sau de nisetru, de stavrizi sau de scrumbii, își duceau mâinile streașină deasupra ochilor și scrutau marea pînă-n străfundurile orizontului. Oftau din greu și plecau la muncă. Era greu să muncești la stăpîn. Fără echipament, cu scule proaste și vechi, în bărci periculos de mici, și slabe, șubrezite în coca lor, cu crivacele mincate de carii oftau și plecau în mare. Trebuia pline pentru gurile multe, flămânde și T, uscate ale celor de acasă. Astăzi, vioi, veseli, privesc marea și a-1 iritat se-aud chemări din toate ții părțile. Chemări vesele. Haideți,zi fraților, hai la voltul... In bărci zdravene, cu echipament de protecție bun și cu pescadoare solide, care „țin" bine marea, noi, țv % ...In dimineața aceasta de octombrie, glasul domol, potolit și ’l cu tainice și calde inflexiuni alei, comunistului Luca Marcon, mi-ai dus gîndul înapoi în negura dina-n fiintea zilei de 23 August Apoi, la crescînd din ce în ce mai cald și fi> mai aprins, mi-a luat mina, toți vestindu-mi, și-am pornit prinț curtea secției piscicole Tăbăcărie. A Aici, in ultimul timp, s-au construit birourile, s-a construit cher K hanaua nouă, cu hala de sărare ! Pe care o conduce Maredin Gafar, maistru comunistul e sărătorx fruntaș. De la acesta am aflat căf^ peștele se pregătește aici semiconservat și apoi este trimis în multe orașe ale țarii. Printr-o cameră se comunică Cur marea sală frigoriferă in care, datorită temperaturii constante dew, 5-6 grade sub zero, se asigură perfectă conservare bogăției de țipești aurii, argintii pe care brațelu harnice o depozitează în lăzi sau în bazine speciale. m „Fabricat în R. P. R.“ . Trec mai departe împreună cu brigadierul-șef, Luca Marcon. Am ajuns intr-o sală curată, ca o fază __________________________fi (Continuare în pag. a II-a) ț