Dobrogea Nouă, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3166-3192)

1958-10-10 / nr. 3174

y PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVA! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanta și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3174 | VINERI 10 OCTOMBRIE 1958 4 pagini 20 bani S-au luat măsuri din timp Pentru buna desfășurare a­­ campaniei de toamnă în majori­­­­tatea gospodăriilor colective munca a fost organizată din timp și astfel rezultatele nu au întîrziat să se arate. Bunăoară în gospodăria agricolă colectivă „Pământ desțelenit“ din comuna Ciobanu, consiliul de conducere împreună cu organizația de bază P.M.R. au luat măsuri din timp ca în momentul declanșării campaniei însămînțărilor de toamnă să nu întîmpine nici piedică. Astfel, s-au repartizat­ din­­ timp sorele ce urmau să fie însă­mânțate, de asemenea s-au repar­tizat atelajele necesare celor 9 brigăzi de cîmp. înaintea declanșării campaniei gospodăria colectivă a întocmit un plan de măsuri pentru toată perioada campaniei în care s-au stabilit măsuri și sarcini con­crete pentru fiecare membru din consiliul de conducere. Astfel, pînâ la data de 7 oc­tombrie a. c. colectiviștii au în­sămânțat cu grîu o suprafață de 550 ha., 98 ha. cu orz și 222 ha. cu secara. Paralel cu aceasta s-a recoltat din suprafața totală de roț ha, vie, 165 ha. iar din cele 700 ha. cu porumb tot pînă la aceeași dată s-au recoltat 750 hec­tare. In muncile de însămînțat și recoltat s-au evidențiat colecti­viștii Plaga Vasile, Oanea Ioana, utemiștii R. Ion, Hermeneanu Ion și alții. Și în C­.A.C. Horia Muncile agricole de toamnă s-au organizat bine și în gospo­dăria colectivă din Horia unde însămințările cerealelor de toam­nă se apropie de sfîrșit. Aci, pînă la data de 7 octombrie s-au însămînțat din cele 550 ha. cu grîu 494 ha., iar planul la orz și secară a fost realizat in în­tregime. Cu toate că gospodăria colec­tivă a sprijinit din plin șantierul de îndiguiri de la Gîrliciu- Dăieni, printr-o bună repartizare a forțelor gospodăriei colective se continuă din plin recoltatul celor 4p ha. cu porumb din care numai în cîteva zile colec­tiviștii au reușit să realizeze 102 ha., iar paralel cu aceasta ei transportă la baza de recepție atît cantitățile datorate in contul muncilor S.M.T. cit și cele con­tractate cu întreprinderea „Re­colta". Gospodăria colectivă are un plan pentru 19$ să construiască 5 obiective din care țină în pre­zent a realizat un saivan pentru oi, un atelier de fierărie, o cramă sistem bazin (care e realizată îr­­­procent de 70 la sută), un coteț și un pătu. Costul construcțiilor a fost su­portat 40 la sută din fondul G.A.C. b CENTn Cînd munca este bine organizată Pe­tov Petre Ungureanu, secre­tarul organizației de partid și pe tovarășul Ion Cocencu, președinte­le gospodăriei colective din comu­na Petroșani, raionul Adamclisi, i-am găsit la sediul gospodăriei, împreună cu alți membri din con­siliul­ de conducere, cei doi se sfă­tuiau asupra măsurilor ce trebuie luate în scopul transferării forțe­lor de la semănat la recoltarea po­rumbului și alte treburi actuale din gospodărie. Același lucru l-au făcut de fapt consiliul de conducere și organizația de partid și la înce­putul campaniei agricole de toam­nă. Atunci s-au stabilit concret toate sarcinile pe brigăzi și echi­pe, s-au stabilit­­ responsabilități pentru fiecare colectivist. Comuniș­tii și agitatorii organizației de ba­ză au primit sarcini concrete și, în cinstea adunărilor de dări de seamă și alegerea noilor organe conducătoare, care vor avea loc în organizațiile de partid, s-au anga­jat să termine însămînțatul cultu­rilor în timpii optimi. Niciodată nu s-au desfășurat așa de rapid, ca în această toamnă, lucrările pla­nificate în gospodăria colectivă. De pildă, la data apariției acestor rîn­­duri, colectiviștii din Petroșani au terminat însămînțatul celor 600 ha. grîu și a celorlalte culturi de toam­nă, cum sînt orzul, secara furajeră, și rapița de toamnă. Cei mai har­nici în executarea acestor lucrări au fost candidatul de partid Ion Mitrea, atemiștii Constantin S. To­ma și Aneta St. Iancu, precum și colectiviștii Rafailă Neacșu, Ioana Gh. Stan, Radu Mocanu și mulți îndrumați de organele și orga­nizațiile­­ de partid, oamenii mun­cii de pe ogoarele regiunii noas­tre zoresc în aceste zile executa­rea tuturor lucrărilor agricole de toamnă. In multe locuri, datorită măsurilor luate și organizării te­meinice a muncii, semănatul cul­turilor de toamnă s-a terminat, iar recoltatil produselor tîrzii se desfășoară cu multă intensitate. Pe alocuri mai sînt însă și lipsuri, care provin fie din slaba organi­zare a muncii, fie din comodita­­tea dis­curs d-titi dovada atîît d-ift­ractorii de răspundere din cadrul unităților agricole. Să spicuim cî­teva din realitățile de pe teren, alții. Dintre brigăzi, fruntașă în campanie s-a situat brigada a II-a, condusă de Petre Olteanu, care a terminat prima însămînțatul tutu­ror culturilor agricole de toamnă. Fără îndoială că datorită însămîn­­țării în timpul optim stabilit, co­lectiviștii din Petroșani vor obține în anul viitor producții bogate de cereale, contribuind astfel la în­tărirea economică a gospodăriei co­lective. Recoltatul porumbului încă nu s-a început Nu se poate spune că colectiviștii din satul Băltăgești, raionul Hîr­­șova, n-au obținut unele succese în actuala campanie agricolă. Dimpo­trivă. Pentru faptul că în cursul zilei de astăzi ei raportează termi­nalul însămințării griului de toam­nă, în suprafață de 500 hectare, membrii gospodăriei colective „Iz­­bînda“, din satul Băltăgești, meri­tă cu adevărat laude. Acest lucru dovedește, de altfel, hotărîrea lor de a obține producții tot mai bo­gate în anul viitor, de a înfăptui sarcinile trasate cu ocazia Consfă­tuirii de la Constanța. Consiliul de conducere al gospodăriei colec­tive, al cărui președinte este, tov. ing. Năstăsoiu Dumitru, a dovedit însă o slabă preocupare pentru bu­na organizare a muncii în această campanie, pentru mobilizarea antrenarea forțelor gospodăriei co­și­lective la executarea tuturor lucră­rilor agricole Faptul că gospodă­­ria colectivă din satul Băltăgești n-a început nici pînă acum recol­tatul porumbului în suprafață de 430 hectare este foarte grav. Și aceasta cu atît mai mult cu cît președintele acestei gospodării a­­firma cu destulă seninătate că a­­ceastă treabă mai suferă amînare încă alte cîteva zile. Părerea pre­ședintelui este nejustificată, ținînd cont de timpul destul de înaintat și mai ales de faptul că porumbul este bun de cules încă de acum 10 zile. Este necesar ca sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere să ia toate măsurile pentru mobilizarea tuturor forțelor la recoltatul porumbului, astfel ca această lucrare să fie terminată de urgență. Acest lucru nu va fi însă posibil atîta timp președintele gospodăriei, inginerul Năstăsoiu Dumitru, va privi ca și pînă acum, cu seninătate, poziția de codașă în clasamentul pe raion pe care gos­podăria colectivă din Băltăgești o ocupă. Tineretul în sprijinul muncilor de însilozare Comitetul orășenesc U.T.M. Constanța a luat inițiativa de a veni în sprijinul gos­podăriilor agricole de stat rămase mai în urmă cu însilozatul furajelor, top de ti­neri din 17 organiza­ții U.T.M. din între­prinderile și institu­țiile orașului, printre care D.R.N.M., în­treprinderea de pani­­­ficație, S. N. M. C., C. C.L. „Alimentara“, J. R.T.A., cooperativa meșteșugărească „E­­nergia“, T.C.H. și al­tele, au plecat la G.A.S. Cocargeaua din raionul Fetești, să-i ajute voluntar pe muncitorii de aici, timp de cîteva zile, la terminarea însilo­­zatului porumbului fu­rajer. .,VVV: Succese în muncă Colectivul Șantierului naval ma­ritim Constanța a obținut frumoase succese în producție. Echipa de mecanici, condusă de Popescu Dumitru, a terminat re­parația celor 8 valvule pentru in­stalația tancurilor de la docul plu­titor cu 8 zile înainte de termen. Tot la lucrările de la docul pluti­tor, echipa lui Gornea Nicolae și-a îndeplinit sarcinile cu 6 zile mai devreme. Cu 4 zile înainte de ter­men, echipa cop a terminat lui Ioachimenco Pri­­ciocănirea și pre­sarea tubulaturii de la tancul nr. 3 al docului. La lucrările motorului unei pi­­rotine s-a evidențiat Ionescu Gheor­­ghe, care a așezat cilindrii cu 2 zile înainte de termen. Echipele constructorilor navali, conduse de Stanciu Petre, Manole Ion și Teacă Gheorghe, au terminat cu 3 zile îna­inte de termen lucrările prevăzute în graficul comenzii nr. 3.400. Co­respondentul nostru Văru Ion își în­cheie scrisoarea, arătînd că aseme­nea­­ frumoase succese au mai fost obținute de cazangiii conduși de Țugui Stan și Țarălungă Gheorghe, de echipa de sudori a lui Spătaru Ion și de echipa de tîmplari con­dusă de Parahodenco Pavel. Fiecare deșeu—o cantitate de material utilizabil Rezervele interne a­­le producției formează un izvor inepuizabil, care, pus în valoare, duce la creșterea con­tinuă a cantității de produse, la reducerea permanentă și siste­matică a prețului de cost al produselor. In șantierul nostru, fie­care muncitor, tehni­cian și inginer ținînd seama de acest lucru, luptă pentru folosi­rea rezervelor interne. Iată, de pildă, la secția electrică, elec­tricianul Benea Cris­­tea, autor a mai mul­tor inovații, a propus cu puțin timp în ur­mă o nouă inovație a sa, constînd dintr-un transformator de su­dură prin punctaj, transformator cu aju­torul căruia se sudea­ză diferite piese,­­ în­­locuindu-se nituirea sau obișnuita sudură electrică ori autoge­nă. Sudura se face fă­ră folosirea electrozi­lor de sudură obișnu­iți. Construcția trans­formatorului a fost fă­cută de către lăcătu­șul Popescu Ion, de bobinatorul Marcov Traian și de Terzi Gheorghe. La confec­ționarea transformato­rului s-au folosit ma­teriale recuperate din deșeuri și piese re­condiționate. Cu a­­cest aparat s-au sudat în prima probă 413 coșuri de protecție pentru becuri, la care, după calculele făcute, s-a ajuns la conclu­zia că timpul de lu­cru a fost de 9 ori mai mic decit folosin­­du-se sudura autoge­nă. Un alt exemplu în folosirea deșeurilor este acela oferit de brigada de ziduri, condusă de Boicenco Feodor, care, lucrînd la izolația tubulatu­rii de presiune de 250 m. a vasului ;,Tuzla“, a utilizat donat din azbest a­­dizlocuri (mai înainte a fost curățat de impurități). Brigada a obținut o economie de peste 3.300 lei . De aseme­nea, din azbestul a­­dunat și apoi prelu­crat pe o perioadă de numai 23 de zile, s-a realizat o economie de 8.000 lei. Și la secția tîmplă­­rie se folosesc deșeu­­rile. Bucățile mici de material lemnos, ,în loc să fie date pen­tru foc, se folosesc la îmbrăcarea butonilor de vilbrochene, pentru expediții la alte uni­tăți, la confecționarea de lăzi mici pentru ambalarea diferitelor piese, la cuplele de lemn care servesc la șlefuirea butoanelor pentru axe de elice a­­le vaselor,­ la axe cen­trale și la alte piese. Asemenea exemple demne de urmat se găsesc pretutindeni în șantierul nostru. Prin folosirea deșeurilor se realizează frumoase e­­conomii ce duc la re­ducerea prețului de cost. F. ENACHE, postul de corespon­denți S.N.M.C. t » iblio •^fl-^-&-SULSULBJL3JiUlJULlLOJLiLlL)UU^ gflgg.OPOO Oggg Q 0 g 0 Q g QííIÍQSLSíSlSL^ÍLSLSLSLSLSLSLSLSLSL, ( s­lfi în numărul de azi s • Luna prieteniei romîno-sovietice • Pentru o aprovizionare abundentă și in tot timpul anului a oamenilor muncii • O grijă deosebită păstrării carnetului d­e partid ® Pi șantierul Combinatului de prelucrare a stufului • Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. Wmmmi tnrtrrnrinrvTpriTzzvz­a r, ztrmnns o a 5 nrptirtrsisirrrcniirsinnrsinrtrs^^ ~s­piitrtnrsiszzTrtrs Cîteva rezultate ale unei întreceri patriotice Despre chemarea și întrecerea patriotică pornită de Sfatul popu­lar comunal Basarabi și apoi de ce­lelalte sfaturi populare comunale și orășenești cu obiective precse, care se refereau în mod deosebit la buna gospodărire și înfrumuse­țare, am­­ mai scris și în alte dăți. Am scris, de asemenea, și despre suc­cesele dobîndite de multe sfaturi populare după prima sau a doua etapă a întrecerii. Lăsînd la o par­te faptul că ea n-a fost urmărită cu seriozitate de către Sfatul popular raional Medgidia­­ în le­gătură cu aceasta noi vom mai re­veni - totuși multe sfaturi popula­re comunale au dat întrecerii pa­triotice începute astă­ primăvară u­r« caracter rvsim £ incn*" ș­i fictiv* După aceste două etape, la Sfa­tul popular orășenesc Cernavoda se făcea un bilanț sumar al principa­­lelor înfăptuiri pe linie gospodă­rească. Pentru a oglindi activita­tea desfășurată în acest sens vom aminti cîteva din succesele obți­nute. Prin munca cetățenilor, mobili­zați de deputați, și ajutați cu ma­teriale și mijloace de transport de către comitetul executiv, s-au reali­zat în această vreme 3849 m.p. pa­vaje din piatră brută, 2088 m.p. trotuare din piatră brută, 961 m.l. borduri din beton și întreținerea parcurilor și spațiilor verzi. S-au realizat de asemenea prin­ muncă voluntară do m.l. bordură, repara­rea gardurilor, văruirea lor și a caselor, precum și sădirea grădi­nilor cu flori și zarzavaturi. Tot în această vreme, prin munca vo­luntară a cetățenilor, s-a extins re­țeaua electrică cu incă 910 m.l., iar conducta de apă cu 1.500 m. l. La toate aceste acțiuni s-au prestat a­­proape 4.000 d­e muncă voluntară, prin c­are s-au făcut economii de manoperă și materiale în valoare de 86.500 lei, bani care sunt folo­siți la mai buna­ gospodărire și în­frumusețare a orașului. Toate acestea le-au înfăptuit oa­menii, alegătorii din circumscripții și deputații lor. La extinderea con­ductei de apă, de pildă, o contri­buție însemnată au dat-o cetățenii din circumscripțiile : 1 (deputat Mircescu Aurel), 6 (deputat Oglan Ion), 7 (Gh. Lefter) precum și cetățenii din circumscripțiile 13, 27, 32, 35 și altele. Acum, în cinstea zilei de 7 No­iembrie, cetățenii din orașul Cer­naT­rtdo­ro<­­; C‘ _y .1 • *i»i nirai Milta­um nou munca pe linie obștească și de gos­podărire în această nouă etapă a întrecerii. C. STATE 10.850 d­e muncă voluntară pe șantierele Luciu - Giurgeni și Iezer Consfătuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii a stabilit printre mul­tiplele sarcini și aceea de a se re­da agriculturii, printr-o seamă de îndiguiri și lucrări hidroameliorati­­ve, suprafețele de pămînt neproduc­tive și inundabile din cuprinsul ță­rii. Anul acesta s-a trecut și în re­giunea noastră la înfăptuirea aces­tui măreț plan cu participarea ma­selor și cu sprijinul material al sta­tului prin deschiderea unor șantiere ale muncii voluntare, printre care șantierele de la Luciu-Giurgeni și Iezer. La lucrările acestor șantiere au participat alături de colectiviști sute și mii de oameni ai muncii de la orașe, muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari. O contri­buție însemnată au adus-o și mun­citorii, tehnicienii, inginerii și func­ționarii de la S.N.M.C. Un scurt bi­lanț al participărilor la lucrările acestor șantiere este destul de edi­ficator. Să dăm grai cifrelor: In perioada de la 2 septembrie la 25 septembrie a. c. au muncit la șantierul Luciu-Giurgeni un număr de 200 muncitori vîrstnici, care au efectuat peste 2.000 de ore muncă voluntară. Tot în această perioadă, un alt lot de 22 muncitori vîrstnici au muncit consecutiv timp de 21 de zile efectuînd 4.620 d­e muncă voluntare. Nu s-au lăsat mai prejos nici ti­nerii de la acest șantier. Ei au e­­fectuat, în perioada de la 11-30 sep­tembrie a. c. pe șantierul de Iezer, un număr de 3.030 ore mun­ta­că voluntară, iar brigada formată din 5 atemiști, care au lucrat pe acest șantier timp de 30 de zile, a efectuat 1.200 ore­ muncă. In a­­cest timp brigada tinerilor de la L.N.M.C. a obținut de două ori drapelul de brigadă fruntașă și fie­care membru al brigăzii, carnet de brigadier. Luna aceasta alți tineri au format o nouă brigadă, care a plecat pe șantier. La un loc tineri și vîrstnici de la L.N.M.C. avînd exemplul comu­niștilor și al tinerilor atemiști au efectuat pînă acum, pe ambele șantiere, un număr de 10.850 de ore muncă voluntară. ION VÂRU, coresp ©oocaâfTccoooooooooooooooocooooooaoaooooooo:* Pe lingă depășirea substan­țială a planului de producție lunar strungarul Tud­oiu Ion de la Fabrica­­ de ambalaje­ metalice Constanța, execută totdeauna lucrări de foarte bună calitate, lată-l in fotografia de p­iață executînd matrițe de precizie.­­ so(»oo<x50oc«oceocc-3ooooccoooco«3oooooooooooooooc5o ?ooc»cosc»2C3oaoi5e» poc ce ccooooijooccoooaooooocTocsoaocsoocooooooooeooocccoicocscooooeoocoooooooocîoooooae • 4 Tmnnnnnr în 8 zile 75 la sută din pianul lunar Primele zile de lucru ale lu­­nei octombrie au însemnat pen­tru lucrătorii secției de conser­ve a întreprinderii piscicole Constanța, preludiul unor suc­cese de seamă. Astfel, numai în opt zile ei au reușit să rea­lizeze la conservele de pește în ulei 75 la sută din sarcina de plan pe întreaga lună. Reali­zări frumoase au obținut în această perioadă și la mental conserve de pește sorti­în bulion, unde planul lunar a fost realizat în proporție de 37 la sută. In întrecerea socialistă frun­tași se situează lucrători ca Pe­tre Tudorache, Mircică Nicolae, Jigarov Maria, precum și Ga­­vrilă Stela și Moroianu Maria. Succesele ce se obțin în produc­ție lucrătorii acestei secții, se închină sărbătoririi aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. * * * Echipa maistru­lui Halii de la Fabrica „Munca", secția zaharoase, depășește zilnic planul de produc­ție cu 2 la sută. In clișeu : Ve­sel Halii reglează moara de măci­nat sămință. ic ic * Planul a fost zilnic depășit Din prima zi a lunii în curs, muncitorii secției de produse za­haroase a Fabricii „Munca“ din Constanța au început producția de halva. O dată cu începerea produc­ției de halva, ei au chemat la în­trecere pe tovarășii lor de muncă din secția de biscuiți, luîndu-și frumoase angajamente. Acordind toată atenția bunei funcționări a procesului de produc­ție și lucrînd cu spor, angajamen­tele luate de ei au început să fie traduse în fapte... Astfel, planul de producție a fost zilnic depășit. De­pășirea planului se concretizează prin producerea zilnică de cîte 1.000-1.500 kg. halva peste sarcinile planificate. Schimbul condus de Wesel Halit, se menține pînă în prezent fruntaș. Popas la cherhana Soarele străpunge cu sulițe lungi mantia neagră și largă a nop­ții, vestind zorii unei noi dimi­neți, iar marea, in imensa ei splen­doare din necuprinsul orizont ar­gintiu, își leagănă neobosită va­lurile care se adună, se ridică și se sparg blind din ce în ce mai aproape pînă peste nisipurile plă­­jii. Pescărușii fulgeră răsăritul, descriind curioase și gingașe linii albe, pe roșul cald și matinal al dimineții de octombrie. Oricît ar fi călătorul de prins în obișnuit­e­­le-i treburi, o fracțiune de ceas privește totuși imbătătoarea splen­doare a mării. De ani, de zeci de ani, din tată in fiu, de cînd se știu, de cînd s-au trezit cu ochii înțelegerilor în viața lor udată din belșug de apa sărată și amară a lacrimilor, a durerilor neînțelese de cherha­­nagiii de altădată, pescarii, oa­menii aceștia care ascund suflete de eroi și vorbesc așa de simplu și de cinstit, înainte de a pune piciorul peste copastia mahanei sau a dubei și înainte de a pleca din nou să înfrunte valurile furin­­du-le bogăția de argint a trupu­rilor zvelte de pălămidă, de mo­run sau de nisetru, de stavrizi sau de scrumbii, își duceau mâi­nile streașină deasupra ochilor și scrutau marea pînă-n străfunduri­le orizontului. Oftau din greu și plecau la muncă. Era greu să muncești la stăpîn. Fără echipa­ment, cu scule proaste și vechi, în bărci periculos de­ mici, și sla­be, șubrezite în­ coca lor, cu cri­­vacele mincate de carii oftau și plecau în mare. Trebuia pline pentru gurile multe, flămânde și­­ T, uscate ale celor de acasă. Astăzi,­­ vioi, veseli, privesc marea și a-1­­ iritat se-aud chemări din toate ții părțile. Chemări vesele. Haideți,zi fraților, hai la voltul... In bărci zdravene, cu echipament de pro­­­­tecție bun și cu pescadoare solide, care „țin" bine marea, noi, țv % ...In dimineața aceasta de oc­­­tombrie, glasul domol, potolit și ’l cu tainice și calde inflexiuni alei, comunistului Luca Mar­con, mi-ai dus gîndul înapoi în negura dina-n fi­intea zilei de 23 August Apoi, la crescînd din ce în ce mai cald și fi> mai aprins, mi-a luat mina, to­­ți vestindu-mi, și-am pornit prinț­ curtea secției piscicole Tăbăcărie. A Aici, in ultimul timp, s-au cons­­­truit birourile, s-a construit cher­ K hanaua nouă, cu hala de sărare !­ Pe care o conduce Maredin Gafar, maistru comunistul e sărătorx fruntaș. De la acesta am aflat căf^ peștele se pregătește aici semicon­­­­­servat și­ apoi este trimis în mul­­­te orașe ale țarii. Printr-o cameră se comunică Cur marea sală frigoriferă in care, da­­­­torită temperaturii constante dew, 5-6 grade sub zero, se asigură perfectă conservare bogăției de ți­pești aurii, argintii pe care brațe­lu­ harnice o depozitează în lăzi sau­­­ în bazine speciale. m „Fabricat în R. P. R.“ . Trec mai departe împreună cu brigadierul-șef, Luca Marcon. Am ajuns intr-o sală curată, ca o faz­ă __________________________fi (Continuare în pag. a II-a) ț

Next