Dobrogea Nouă, noiembrie 1958 (Anul 11, nr. 3193-3217)
1958-11-01 / nr. 3193
Pag. 2-a u Amintiri ce nu se pot uita Sunt amintiri și amintiri. Unele plăcute, altele mai puțin plăcute. Pe unele, vremea le cicatrizează și treptat - treptat sunt date uitării. Altele, în special amintirile plăcute, din dorința de a le retrăi, nu le uiți niciodată. Așa a început tov. Coman Teodor, primul secretar al Comitetului regional U T.M., să ne povestească de vremea petrecută in țara socialismului in mijlocul oamenilor sovietici, alături de comsomoliști. Și, răsfoind un album cu fotografii de pe birou, s-a oprit asupra a două portrete, spunîndu-ne: - Asesta-i Alexandru Coșovan, Sașa, cum îi spuneam noi, iar acesta e Vanea Macoveiciuc. Amîndoi sunt din Ucraina. Mi-au fost colegi de cameră și, împreună cu ei, am găsit explicația multor probleme. Mi-au fost prieteni și tovarăși nedespărțiți; împreună, am vizitat Moscova, Muzeul „Lenin", galeria „Tretiakov", parcul „Maxim Gorki", uzinele „Lihacov" și multe altele. După program, ore întregi discutam despre munca și viața tineretului din Ucraina, din Uniunea Sovietică, despre organizațiile de Comsomol Îmi povesteau despre munca comsomoliștilor de a traduce în viață hotărîrile plenarei C.C. al P C.U.S. cu privire la dezvoltarea agriculturii, cum tinerii porneau cu miile, voluntari, în ținuturile îndepărtate ale Uniunii Sovietice pentru desțelenirea pămînturilor virgine. Am primit mare ajutor de la ei, spune tov. Coman, in ce privește învățarea limbii ruse, limba lui Lenin. Aceasta m-a ajutat la însușirea lecțiilor cu mai multă ușurință. Cu respirația reținută ascultam tot mai atenți crîmpeie din amintirile ce nu se pot uita. Fiecare fotografie din album, fiecare peisaj fotografiat este un izvor de amintiri. Din expresia feții, din glasul grav și tremurînd îți dai seama cit de dragi îi sunt aceste amintiri. Uite! Tov. Coman ne arătă pe fila albumului o fotografie, care reprezenta un grup de elevi romîni și sovietici, împreună cu profesorii lor. Această fotografie îmi reamintește de ajutorul dezinteresat, sincer și calificat din partea profesorilor, îmi va rămîne vie amintirea profesorului de filozofie Alexandru Krasin și a profesoarei de istoria P.C.U.S., Elisabeta Golteva. Ei n-au fost numai profesori pentru noi ci și adevărați prieteni, tovarăși. Stăteau ore întregi in mijlocul nostru pentru a ne da consultații și ne explicau pe larg punctele mai importante din materia respectivă. Cu ei discutam și alte probleme legate de viață, de munca și lupta poporului nostru, pentru consolidarea cuceririlor, pentru construirea socialismului. Făceam împreună planuri de perspectivă mărețe, uriașe, explicîndu-ne cum trebuie să muncim pentru a atinge aceste țeluri. De la ei am învățat să prețuiesc tot ce e nou în munca oamenilor, în știință, artă și cultură, să fiu setos după tot ce e nou, așa cum erau ei- Am învățat multe de la oamenii sovietici, de la comuniști și comsomoliști. Mi-ar trebui zile și nopți pentru a povesti despre caracterul deschis, sincer și drept al acestor oameni. In cele 18 luni petrecute la școala Comsomolului din Moscova, atit comsomoliștii, cit și profesorii ne-au dovedit dragostea și bucuria cu care privesc succesele țării noastre. La despărțire, în afară de urările sincere de prosperitate și succes, ne-au îndrumat să educăm tineretul din patria noastră să lupte pentru a ajuta partidul, să punem mult suflet în educarea pionierilor, vlăstare ale patriei, viitoare cadre ale partidului. E greu, spune tovarășul Coman în încheiere, să explici în cuvinte toate trăsăturile esențiale ale oamenilor sovietici. Totuși, pot spune că sunt oameni dîrzi, competenți în toate problemele, maturi în gîndire, iubitori de pace și progres. 1. MATEI Cei mai harnici cititori Enuță Gheorghe și Grosu Petre sînt colegi buni. Ei sînt elevi în clasa a IlI-a la Școala elementară din comuna Băneasa. Aceștia sînt bine cunoscuți de aproape toată comuna, întrucît sînt cei mai harnici cititori. Zilnic, după terminarea orelor de clasă, cei doi colegi se întrec care să ajungă mai repede la bibliotecă. Pe fișele lor nu mai există nici un colțișor unde să treci vreun titlu de carte. Numai de la 24 august pînă în prezent elevul Enuță Gheorșighe a citit un număr de 16 volume, iar Grosu Petre a citit 26 volume. Ei au citit cărțile marilor noștri clasici ca Mihail Eminescu, I. L. Caragiale, George Coșbug, Ion Creangă, din care au putut să desprindă imaginea trecutului, de suferință și luptă a poporului nostru. In lucrările de literatură ale scriitorilor noștri contemporani, ei au găsit mulți prieteni și tovarăși mai maturi cum sînt : Mitrea Cocor, Lazăr de la Rusea și alții. Acum cîteva zile, biblioteca a fost nevoită din nou să le schimbe fișele. Pînă la sfîrșitul anului, mai știi Exemplul acestor harnici cititori, ar trebui să fie urmat și de ceilalți elevi ai școlii. -------------- ---------XS.V- O frumoasă realizare La secția Sarica, a gospodăriei agricole de stat din Niculițel, raionul Tulcea, de curînd a fost rezolvată cu succes problema apei potabile și pentru irigat in vii. înainte, apa pentru irigat și alimentarea animalelor se aducea de la o distanță de 3,5 km. Transportul era costisitor și se ridica anual pînă la 300.000 tei. Conducerea gospodăriei, studiind posibilitățile înlăturării acestui neajuns, care se resimțea în campaniile agricole, a ajuns la concluzia că apa necesară se poate capta de la un izvor aflat la 300 m. deecție. S-a propus acest lucru Trustului regional gostat. Propunerea a fost acceptată. Au început apoi lucrările de captare a apei de izvor, pe o conductă, pînă la castelul de apă. Acum, secția are asigurat un debit de apă de 5 vagoane in 24 de ore. De ce au întîrziat construcțiile în G. A. C.? Această întrebare și-a pus-o comitetul executiv al Sfatului popular comunal Nicolae Bălcescu abia acum în luna octombrie. Și poate că nici acum nu și-ar fi pus o asemenea întrebare dacă toamna nu și-ar fi anunțat sosirea și pe aceste meleaguri cu cîteva zile ploioase și reci. Abia în asemenea împrejurări și-au adus aminte tovarășii din comitetul executiv comunal Nicolae Bălcescu că aveau datoria să se ocupe de îndrumarea consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective pentru realizarea construcțiilor unde urma să se adăpostească animalele. In asemenea împrejurări, au început să se întrebe aceștia care este situația construcțiilor din gospodăriile colective. Vizitele făcute la locurile stabilite pentru construcții i-au dezamăgit atît pe tov. președinte Ieremia Gheorghe, cît și pe tov. secretar Stănculescu Ion. Cele mai multe din construcțiile planificate nici vorbă să fi fost începute. Ce vom trece acum în raportul pe care trebuie să-l prezentăm în sesiune ? se întrebau aceștia. Să spunem de pildă că grajdul care trebuia terminat pînă la 1 octombrie la gospodăria colectivă din Nicolae Bălcescu nici n-a fost început ? Să spunem că la gospodăria colectivă din satul Dorobanțu nu s-au început pînă acum grajdul de vaci, puternița și porumbarul ? Și totuși, neavînd altceva de spus în sesiunea care a avut loc pe 5 octombrie, comitetul executiv a trebuit să vorbească despre toate acestea. In fața unei asemenea rămîneri în urmă cu construcțiile, comitetul executiv a găsit totuși o soluție : cele 129 bovine vor fi cazate în grajdul cailor, iar caii vor fi adăpostiți în grajduri prin sat. Neînceperea construcțiilor planificate în gospodăriile colective din raza comunei pînă acum se datorește faptului că toată vara comitetul executiv nu s-a ocupat de această problemă, n-a analizat în ședințele sale felul cum se ocupă consiliul de conducere de realizarea planului de construcții. Și nu se poate spune că n-au fost posibilități. Dimpotrivă, în comuna Nicolae Bălcescu, datorită resurselor locale de piatră, dar și alte materiale de construcții se putea termina pînă acum majoritatea construcțiilor. Cei 15 meșteri din cadrul gospodăriei colective din Nicolae Bălcescu în loc să fie antrenați să muncească în gospodărie la realizarea construcțiilor, ei au lucrat toată vara în sat lucrările colectiviștilor. Iată cauzele care au făcut ca toamna să găsească o seamă de animale fără adăpost: Comitetul executiv al comunei Nicolae Bălcescu va trebui să folosească la maximum resursele locale, posibilitățile și forțele de muncă pentru realizarea construcțiilor necesare adăpostirii efectivului de animale. Cărți noi Pierre Jean de Béranger: Cîntece alese. 184 pag. 6,90 lei. Alișer Navoi : Versuri alese. 352 pag. 18,50 lei. I. I. Lateeinikov: Palatul de gheață. 460 pag. 9,35 lei. Valentin Kataev: Timp înainte — cronică. 376 pag. 7,90 lei. Niculae Moraru: In lumea contrastelor. 192 pag. + 24 pagini cu fotografii, în afara textului, 9,25 lei cartonat, 6 lei broșat. * 4 [UNK]1< DOBROGEA NVUA NR. 3193 Zilele friguroase de toamnă au îndrumat pașii vizitatorilor parcului din fața Teatrului, spre locuri mai călduroase. Cu de singuratec e parcul acum și totuși ce frumos este! Cu și fără comentarii o problemă măruntă La multe chioșcuri de pîine cetățenii nu găsesc, așa cum ar fi necesar, mălai. întrebată, vînzătoarea de la chioșcul nr. 111 spunea că a fost planificată pentru luna octombrie cu cantitatea de 2.000 kg., dar la chioșc nu i-au fost trimise decit 140 kg. Fără tăgadă că aici nu poate fi vorba de lipsa porumbului și nici a mălaiului, ci de lipsa de preocupare a organelor comerciale în măsură să rezolve această cerere de consum a populației. Această problemă măruntă se poate rezolva dacă I.C.R.A. va respecta graficul și planul de aprovizionare la toate chioșcurile și in toate cartierele orașului (G. COHEN, coresp.). Mer« cu... bucluc ■ ! In această toamnă, fructele se găsesc în cantități îndestulătoare. Se găsesc, e drept, dar sunt foarte greu de cumpărat, ar zice cumpărătorul care ar da de vînzătoarea unității nr. 25, și asta mai ales cînd vînzătoarea nu e bine dispusă. Așa s-a întîmplat bunăoară cu cîteva zile in urmă cînd la unitatea amintită vînzătoarea a refuzat să scoată cele 40-50 kg. de mere ce le avea în vitrină, iar cînd cumpărătorul a cerut condica de reclamații și sugestii, H. Ioana, responsabila, i-a răspuns jignitor. E vremea să se lichideze cu aceste atitudini necuviincioase față de cumpărători (T. PETRE, coresp.). Pin muzca comitetului raional de femei Fetești Intr-una din zilele trecute, trecînd pe la comitetul raional al femeilor din Fetești, am aflat de la tov. Mărgărit Valeria o serie de lucruri frumoase, de realizări aduse pe tărîm, obștesc de femeile din raionul și orașul Fetești. Astfel, în vederea deschiderii noului an școlar, peste 700 de femei din întregul raion au muncit voluntar la terminarea construcțiilor și amenajarea localurilor de școli. Printre acestea se numără cele 200 femei din satul Beilic și cele 180 din Buliga, care au muncit voluntar la terminarea construcțiilor a trei săli de clase, evidențiindu-se Druncea Elena, Stoiana Tomescu, Voica B. Niță și altele. De asemenea, cu sprijinul comitetului de femei din raionul Feteștioară, s-a amenajat localul pentru cantina internatului de la școala medie, s-au cumpărat și confecționat perdele la geamuri, fețe de masă. Pregătiri s-au făcut și în ceea ce privește aprovizionarea de iarnă. De pildă, în fiecare comună, s-a organizat cîte un centru de conservare pe lingă grădinițele sezoniere. Rezultate bune în acest sens s-au obținut la Făcăieni, unde s-au făcut pînă în prezent 150 kg. magiun din prune, 100 kg. bulion din roșii, 50 kg. bulion din ardei, pregătindu-se totodată și vasele pentru murături, varză și alte zarzavaturi. In această comună, fiecare delegată, împreună cu cîte o membră din comitet, a stat de vorbă cu femeile din circumscripția respectivă, lămurindu-le despre aprovizionarea cu conserve pentru iarnă. Gospodăriile colective din comună au pus la dispoziția colectiviștilor zarzavaturile necesare aprovizionării pentru iarnă. In comuna Maltezi, cu sprijinul femeilor, s-a aprovizionat grădinița de copii cu diferite zarzavaturi conservate și multe altele. In această comună, femeile participă în număr mare la muncile gospodăriei agricole colective. Astfel, grădina de legume și zarzavaturi de 25 hectare este lucrată numai de femei. I. GHEORGHE Muncă însuflețită la spitalul din Babadag Multe lucruri frumoase se pot spune despre activitatea colectivului de medici al spitalului din Babadag. Locuitorii raionului apreciază confirmă cu prisosinșită aceasta. Cazurile de trimitere a bolnavilor la alte spitale din țară au fost reduse față de anul trecut cu 95 la sută. Prin grija partidului și guvernului și datorită preocupării conducerii spitalului, (director Papahagi Gheorghe), spitalul a fost înzestrat cu aparatură modernă. Sala de operații fost amenajată și înazestrată cu aparate de sterilizare a apei, pupinel pentru sterilizarea instrumentelor și instrumente necesare intervențiilor. Vorbind despre frumoasele rezultate obținute de spital, trebuie să apreciem aportul adus de medicii Ardeleanu Virgil, Ruicănescu Ion, Șerban și alții, în frunte cu dr. Papahagi Gheorghe. Trebuie remarcat că aceștia, în afară de munca dusă în spital, deservesc voluntar și policlinica, care funcționează în incinta spitalului. Alături de medici, rezultate deosebite au obținut și surorile Micu Margareta de la chirurgie, Gabici Maria de la secția T.B.C., moa’șa Rădulescu Constanța, infirmiera Radu Maria și altele, care prin munca lor perseverentă ajută la însănătoșirea pacienților. Tov. dr. Papahagi Gheorghe este și un foarte bun gospodar. La ora actuală, s-a terminat aprovizionarea spitalului pentru iarnă, cu combustibil și alimente, s-a amenajat la bucătărie o instalație pentru a fi folosit ca combustibil motorina, făcînd astfel economii importante, s-au văruit și vopsit toate încăperile și mobilierul din incinta spitalului. O contribuție de seamă la îmbunătățirea muncii în spital, au adus-o organizația de partid și celelalte organizații de masă, care luptă pentru traducerea în fapt a hotărîrilor partidului. Nu cu mult în urmă, raionul Fetești, pe drept cuvînt, se putea mîndri cu activitatea cultural-artistică ce o desfășura. Cine nu-și amintește de succesele repurtate de unele cămine culturale fruntașe în activitate, ca cele din Săveni,lădeni, Sudiți, Țăndărei, Făcăieni și altele! Cititorilor ziarului nostru și activiștilor culturali din regiune le sunt bine cunoscute serile de întrebări și răspunsuri ce le iniția permanent căminul cultural din Țăndărei, preocuparea căminului cultural din Sudiți în atragerea și activizarea în munca culturală a tinerelor fete, în valorificarea folclorului lor, succesele brigăzilor artistice de agitație ale căminelor culturale din Săveni și Vlădeni, care au ajuns de două ori fruntașe în concursurile pe țară ale artiștilor amatori de la sate, sau despre susținuta activitate a căminelor din Făcăieni, Piua Pietrii și altele. Tot așa de bine își amintesc cititorii și activiștii culturali, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Fetești și ale regiunii, artiștii amatori din Dobrogea, despre activitatea Casei raionale de cultură din Fetești. Brigada artistică de agitație de aici a servit de model nu numai formațiilor artistice din raion ci chiar tuturor brigăzilor artistice de agitație din cuprinsul regiunii noastre. Dar de model a servit și echipa de teatru de aici, precum și întreaga activitate ce această casă de cultură o desfășura intr-un trecut nu prea îndepărtat. Iată însă că de la o vreme activitatea cultural-artistică a raionului Fetești a început să fie de nerecunoscut. In primul rînd, a încetat să mai existe activitatea Casei raionale de cultură și cum ea, Casa de cultură, trebuie să fie modelul și pilda de la care să invite celelalte unități culturale sătești, încezeala și inactivitatea au început să-și facă loc numai fiecare cămin cultural din cuprinsul raionului. Secția de învățămînt și cultură a raionului, față de această stare de lucruri, a continuat să rămînă pasivă. Nu a întreprins nimic. Ba, mai mult, aparatul secției a neglijat complet munca de îndrumare și control, acolo jos, la căminele culturale, și cum era și firesc, aceeași inactivitate și nepăsare au inceput să se cuibărească și in unitățile culturale sătești, acstea urmînd prostul exemplu al Casei raionale de cultură. Intr-o asemenea situație, trebuiau căutate cauzele pentru care v.VCkvld a intrat în această eclipsă.Și fiindcă o zicală populară spune că „Vîntul nu se stîrnește din senin“, să vedem care au fost cauzele eclipsării totale a activității Casei raionale de cultură Fetești. Și ele nu sînt greu de găsit. In primul rînd, aici s-au cuibărit îngîmfarea, vedetismul, mulțumirea de sine și culcarea pe laurii unor victorii cindva meritate. Și cum aceste racile sînt caracteristice moralei burgheze, ele au fost emanate tocmai de cîțiva dintre artiștii amatori de aici, în care mentalitatea putreziciunii ideologiei burgheze încă mai dăinuia. E suficient să amintim de numele lui Dragnea Ștefan, element descompus moralicește, față de care nu s-a luat niciodată poziție, ci dimpotrivă secția învățămînt și cultură, mai precis tov. Botan, inspector metodist cu problemele culturale, și tov. Stoenescu, director al Casei de cultură, au manifestat atitudine de ploconire în fața așa-zisei lui măiestrii artistice. Și ca Dragnea Ștefan au mai fost și alții și toți aceștia nu au făcut decit să germineze răul. De la ei, în locul activității creatoare, în Casa de cultură și-a făcut loc cosmopolitismul ținutei veșmîntare, a crestei de cocoș, a vocabularului bulevardist de care s-au contaminat o serie de tineri. Prin ei, în loc de seri de repetiție, Casa de cultură a început să găzduiască seri de chefuri, cu vin mult și muzică deșănțată. Și tot prin el, în locul textelor sănătoase de brigadă, în unele texte și-au făcut apariția versuri ale lui Cîrstea Nicolescu, scrise de pe poziția idilismului burghez, searbăde, lipsite de conținut și cu un profund caracter intimist. Iată cauzele care au dus la inactivitatea Casei raionale de cultură din Fetești, cauze care cum era și firesc s-au răsfrînt și în activitatea unor cămine culturale. Lipsa de orientare tematică, lipsa de control a secției de învățămînt și cultură asupra activității Casei raionale de cultură au contribuit din plin la toate aceste lipsuri, făcînd ca apoi să se destrame mai toate formațiile artistice ce activau aici. Ca o concluzie a acestei stări de lucruri, lipsite de îndrumarea metodică a Casei raionale de cultură, și căminele culturale au început să-și încetinească activitatea, ca mai apoi să și-o sisteze parțial, făcînd din munca culturală o proboblemă de campanie, lipsind-o conținut și continuitate. Mai întîi, secția raională de invățămînt și cultură a trecut la înlăturarea elementelor necorespunzătoare din activul Casei de cultură, precum și din activul unor cămine culturale. In urma acestor măsuri, se observa o îmbunătățire și o înviorare a muncii culturalartistice în întreg raionul. Astfel, secția de învățămînt și cultură, împreună cu Casa de cultură vor activiza brigada științifică și vor mai iniția alte trei brigăzi pentru cuprinderea totală a raionului. Po linia înființării, pe lingă fiecare cămin cultural, a cîte unui cerc fie cultură generală, o nouă formă fie educație și culturalizare a maselor largi, secția și instructorii Casei raionale de cultură au organizat la Făcăieni un schimb de experiență model cu toate căminele culturale din nordul raionului. In momentul de față, se fac intense pregătiri în vederea declanșării fazei intercomunale a celui de al V-lea concurs pe țară al formațiilor muzicale și coregrafice de amatori. Să sperăm că cu această ocazie vom vedea reactivitate brigăzile artistice de agitație ale căminelor culturale din Săveni, Vlădeni, Sudiți, Țăndărei și altele, brigăzi care în trecutul nu prea îndepărtat au repurtat succese care au stat în atenția întregii mișcări a artiștilor amatori din țara noastră. Toată atenția va trebui să-și îndrepte însă secția de învățămînt și cultură și Casa raională de cultură în vederea pregătirii unităților culturale sătești pentru activitatea pe timpul iernii. Sînt încă unități culturale care nu au primit repartiția de combustibil, iar lucrările fie reparație și curățenie sînt rămase în urmă. Aceste probleme trebuie să-și găsească cît mai grabnic rezolvarea, iar colectivele fie muncă ale căminelor culturale să treacă fie înfiată la întocmirea planurilor fie muncă pe întreaga perioadă a iernii. In aceste planuri, la loc de cinste, trebuie să stea activitățile noi recomandate ca, de pildă, înființarea cercurilor de cultură generală, ștafetele culturale, munca cu conferințele pe linia educației patriotice și a învățământului agrozootehnic de masă, informarea politică a oamenilor muncii de la sate asupra situației interne și internaționale etc. In centrul atenției muncii cultural-artistice trebuie să stea desfășurarea fazelor celui de al V-lea concurs pe țară al formațiilor muzicale și coregrafice de amatori. Toate aceste activități vor trebui însă legate de viață, subordonate sarcinilor de cinste pe care partidul și guvernul patriei noastre le pun în fața oamenilor muncii de la orașe și sate. O grijă deosebită vor trebui să acorde secția raională fie învățămînt și cultură. Casa raională fie cultură, întregul activ cultural, conținutului ideologic al muncii culturale. Numai asigurând o puritate ideologică muncii culturale, vom reuși ca aceasta să-și atingă scopul, să mobilizeze masele largi la traducerea în viață a tuturor sarcinilor pe care partidul și guvernul ni le încredințează. Iată cheia succesului muncii culturalartistice, succes care suntem siguri că nu va întîrzia să se arate în activitatea de viitor a tuturor activiștilor culturali și a artiștilor amatori din întreg raionul Fetești. I. DRAGONESCU Azi vă vorbim despre uinele aspecte ale muncii culturale am raionul fetești £ VII ■ In ziarul nr. 3.180 a apă[) a rut articolul intitulat „G.A.C.| - urile din raza S.M.T.-ului Fert iuțești trebuie să grăbească recol|‘tatul porumbului“. Insușindu-și^I critica, conducerea S.M.T.-ului (j! )! Fetești ne răspunde că rămîne W[ rea în urmă a recoltatului laî IM porumb se datora slabei organizări și impulsionări a acestorJ 1 ,1 lucrări. In scopul îmbunătățirii» A muncii, pe data de 21 octombrie s-a organizat o ședință dej()■ sîat S.M.T. unde sra analizat fie ft!ijcare gospodărie colectivă în parc frie, stabilindu-se un plan de| muncă concret. De asemenea,ji 'ii s-a stabilit ca toate contractările 'Ile la porumb să fie predate la' !la baza de recepție cît mai urgent. In momentul de față, datorită! ii măsurilor luate, G.A.C.-urile deftai la Cocargeana au terminat reînoltatul porumbului și predarea!] 4 către stat a porumbului. De aesemenea, și celelalte gospodării, colective au mobilizat toate forațele pentru terminarea recoltării! ti| porumbului. ft K Pentru executarea ogoarelor, ft si se spune în răspunsul primit,ft éji s-a trecut la reorganizarea forajelor, ținîndu-se cont de supra-« afețele existente în fiecare ani! îl taie. Astfel, la G.A.C. Fetești de jă la 100 hectare ogor arate la data!) apariției articolului, în moment forul de față s-a ajuns la 400 hect[tare. ! ți! ) Comitetul executiv al Sfaxfitului popular raional Medgidia! Mne răspunde privitor la articolul :,Ds pe numai 88,09 la sută?“ști 4 următoarele : .,Lipsurile oglindi în f te în articolul din ziar corespund realității și ele se datoresc faptului că întreprinderea | fiJ„Gheorghe Gheorghiu-Dej“ nu a fi fost aprovizionată la timpul oft Oportun de O.R.A.D. Cu toate a ft Acestea, are și întreprinderea oft - lipsă că nu a luat măsuri organi vnizatorice în vederea realizării!['planului de producție. In pre-»i zent, cu ajutorul comitetului oft Executiv al sfatului popular s-au fi fi luat măsuri ca pînă la sfîrșitul ft] anului, planul să fie realizat șix Mhiar depășit. Astfel, muncitorii ft ^ de la atelierul de tîmplărie au! A fost organizați în echipe de luft Acru cu cîte un responsabil. Fenst p Întru mărirea producției la ramura fra extractiva, întreprinderea val f),da în folosință pînă la 7 Noiem ft ([bine stația de concasare de la ft •h Nicolae Bălcescu, cît și linia de! Acovil industrială de la cariera ft .Tîrgușor. Un membru al comistrtetului executiv raional a fost st Int repartizat ,să răspundă de buna]] organizare și funcționare a în-:] întreprinderii. ft|| ft Je ] Referitor la articolul apărut f din ziarul „Dobrogea noua" nr f I ț./ij, intitulat „Eroare sau muncă birocratică conducerea Băncii J[ agricole, filiala Fetești, ne face cu- i fr născute următoarele : „E justificată afirmația civa că operația înlinea sezisată în ziar s-a făcut fără\ Ij simț de răspundere din partea fi! salariatului Băncii noastre. Astfel, s-au ivit unele încurcături într ‘țț ridicarea unor sume de sau Bancă. Salariatul respectiv, fiind și la prima abatere, a fost sancționnat cu mustrare". ‘J !| ® La articolul „Cînd au dest fftgînd sfaturile populare din raio-fti[nul Fetești să termine încasarea! ‘a contribuției voluntare?“, apărut! A în coloanele ziarului nostru, ni ft A se răspunde de către comitetul ft •/‘executiv al Sfatului popular raț f’ional că cele relatate sunt juste, ft f .In răspuns, se menționează că sti Jmele comitete executive ale sfaturilor populare ca Gîldău, Țănii Adărei, Cocargeaua au neglijat ft în complet încasarea contribuției st fjt voluntare și terminarea const •Astrucțiilor votate în adunările ft |»populare. Comitetul executiv a) A trasat ca sarcină tuturor comiitetelor executive ale sfaturilor ft (’populare comunale să analizeze ft iftin ședințe de comitet executiv și ft Y cu deputații articolul și să ia firmăsurile corespunzătoare în vesti fifiderea impulsionării acestei acerțiuni. Datorită atenției cu care st ‘ț a fost privită contribuția volunttară, după apariția articolului« Î 'în multe comune din raion, sitituația s-a îmbunătățit. La Șoftocariciu, Pietroiu, Gîldău, Ogrart Jrele și altele s-a încasat din deft jțibitul votat peste S0 la sută. O fie altă măsură, a fost și aceea că comitetul executiv al Sfatului popular raional va organiza în curînd o ședință cu toți secretarijrii și contabilii sfaturilor populare comunale unde se vor analiza contribuția voluntară și mofioul cum sunt folosite formele or fi:rganizatorice de masă în acest stil scop. ft