Dobrogea Nouă, iunie 1959 (Anul 12, nr. 3369-3393)
1959-06-02 / nr. 3369
$ Pag. 2-a Cum a devenit cooperativa noastră fruntașă Firește că meșteșugarii din cadrul cooperativelor din Constanța, atunci cînd au auzit că roadele muncii noastre din anul 1958 au fost răsplătite cu acordarea titlului de cooperativă fruntașă pe regiune, s-au întrebat: Cum au muncit cei de la „înainte“ pentru a merita această cinste ? Voi căuta să răspund la această întrebare. Prima grijă pentru îndeplinirea sarcinilor de producție a fost procurarea la timp și în cantități suficiente a materiilor prime și auxiliare, condiție esențială pentru planului. Așa stînd lucrurile, realizarea planul s-a realizat în procent de 109 la sută în ceea ce privește producția globală. Realizările din anul 1958 au crescut cu 17,3 la sută față de anul 1957. O atenție deosebită s-a dat și folosirii deșeurilor, din care s-au lucrat 3.987 de perechi de încălțăminte. In ceea ce privește aprovizionarea producției de bază (ateliere de confecții), am căutat a procura diferite culori de piele, în special, pentru sortimentul pantofi de femei, specifice sezonului și de care putem spune că populația a fost mulțumită. Se știe că una din principalele sarcini ale cooperativei meșteșugărești este aceea de a da populației cît mai multe bunuri de larg consum și de bună calitate. De aceea, cooperativa noastră și-a îndreptat atenția în special asupra realizării acestui obiectiv înscris în planul nostru de măsuri. Ani de-a rîndul și chiar pînă în ultima vreme, noi nu producem decît o cantitate mică de bunuri de larg consum, în raport cu volumul total de producție, dar, în 1958, a fost executată încălțăminte de piele în procent de 108,5 la sută față de plan. Datorită faptului că au fost luate din timp măsuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea îndeplinirii planului, iar consiliile de secții au dus o muncă deosebită în această privință, mobilizînd cooperatorii în întrecerea socialistă, sarcinile de plan au fost depășite la toți indicatorii. Astfel, planul producției-marfă a fost depășit cu 11,2 la sută, cel al producției de bunuri de larg consum tot cu 11,2 la sută, iar la livrările către comerțul socialist, cu 7 la sută. Productivitatea muncii a crescut cu 10,7 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 2,04 la sută, față de 0,71 la sută planificat De mare însemnătate în obținerea succeselor noastre de producție a fost activitatea cultural-educativă. Gazeta de perete a popularizat realizările fruntașilor în întrecere, metodele lor de muncă, a criticat manifestările de indisciplină ale unor cooperatori, care absentau sau nu foloseau integral timpul de muncă. Tot la fel, formația artistică a cooperativei a cuprins în programul său teme cu caracter educativ și a scos în evidență atît pe cooperatorii fruntași, cît și pe cei codași. Atribuirea titlului de cooperativă fruntașă pe anul 1958 a dat un imbold și mai mare în muncă întregului colectiv al cooperativei, care și-a luat angajamente sporite în întrecerea socialistă. Fiecare cooperator a înțeles că este de datoria sa să se muncească mai bine la locul de producție, pentru realizarea planului la toți indicatorii, pentru dezvoltarea producției de bunuri de larg consum, pentru îmbunătățirea calității produselor. De aceea, și în anul 1959, în primul trimestru, ne prezentăm cu un bilanț care marchează progrese însemnate : realizarea sarcinilor de plan în procent de 119 la sută și reducerea prețului de cost cu 2,04 la sută, față de 1,51 la sută planificat. In munca de viitor, noi vom mări pe cît posibil succesele obținute. ENE EMIL, șeful serviciului planificare al cooperativei „înainte“ Pînă cînd? In comuna Cogealac, ca de altfel in fiecare comună din regiunea noastră, există o bibliotecă cu mii de volume. De la începutul anului și pînă acum, cititorii n-au prea avut prilejul, insă, a-i călca pragul, pentru că in permanență lacătul așezat la ușă s-a oprit, prin existența sa. Și lacătul stă neclintit la ușă pentru că aici nu există bibliotecar. Deși cetățenii din comună au făcut nenumărate demersuri la secția de invățămint și cultură din cadrul Sfatului popular raional, tov. Prundea șeful acestei secții n-a făcut Alexe, mai nimic pentru a rezolva o cerere îndreptățită a cetățenilor din Cngealac. Dar, să vedem mai îndeaproape cum stau lucrurile. Pe la sfirșitul anului trecut, bibliotecara Maria Doga s-a îmbolnăvit subit și nu s-a mai arătat pe la bibliotecă. Provizoriu, a fost numit să răspundă de bibliotecă tov. Mihai David, învățător la școala din comună. Tov. David, insă, a confundat noțiunea de provizoriu cu cea de format. In consecință, n-a făcut altceva denii să păstreze cheia. Oamenii au seziat cazul secretarei Sfatului popular comunal, tov. Angela Văduva, și secretarului de partid, Sile Văduva. Aceștia, cum era și normal, au făcut citeva propuneri de numiri de bibliotecari secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular raional, care tiisă le-a infirmat rind pe rind. Tav Prundea s-a mulțumit numai să infirme, fără a lua măsuri hotărîte pentru curmarea acestei situații. Intr-o discuție recentă, tov Prundea a răspuns în legătură cu acest lucru cam așa: „Știu că nu este bibliotecar, știu că au fost infirmate propunerile făcute pe plan local. Acum, se duce acolo o brigadă inițiată de Comitetul raional de partid. Brigada va rezolva poate și această chestiune..." Noi ne întrebăm: de ce să rezolve brigada această chestiune și nu tov. Prundea ? Și de ce tov. Prundea n-a fost tras la răspundere pentru faptul că tărăgănează de atita vreme numirea bibliotecarului in comuna poate că o asemenea Cogealac ? Da’ măsură nu e tirzie nici acum. i. c. T Grija pentru a face munca lucrătorilor cit mai ușoară, de a-i scuti pe aceștia să desfășoare o activitate manuală ce le cere un efort fizic mare, se face simțită tot mai mult in portul Constanța. Dovadă in această privință este extinderea continuă a mecanizării la diferite lucrări. Ca urmare, pe lângă înlăturarea eforturilor fizice, se obține și o productivitate sporită. Clișeul nostru vă înfățișează un aspect al muncii mecanizate la lucrările de încărcare cu diferite mărfuri a vaselor. Unul care-și sporea singur „remiza" Numitul Verziu Nicolae a funcționat o bună bucată de vreme ca gestionar remizier al magazinului de mărfuri cu preț redus aparținînd I. C. R. Babadag. Am spus „a funcționat“, pentru că acum nu mai funcționează, deoarece... in funcție de ceea ce a comis, Tribunalul popular raional Istria l-a condamnat la 7 ani închisoare corecțională și 3 ani Interdicție corecțională. Care este Infracțiunea ? Delapidarea sumei de 7.420 lei, sumă cu care va trebui despăgubită I.C.R. Babadag, tribunalul obligindu-l la plată pe numitul Verziu Nicolae. După cum lesne se poate observa, fostul gestionar își sporea singur „remiza", sustrăgînd într-un timp relativ scurt suma amintită. Contabil necinstit Funcția de contabil comportă pentru cel ce o deține o mare răspundere. Și acest lucru l-a știut și numitul Abraid Fichiet, care a funcționat pînă nu de mult In calitate de contabil al Sfatului popular comunal Horia din raionul Hîrșova. De luat insă n-a luat in serios aceasta, ba, mai mult, nesocotind îndatorirea de a fi corect, de a apăra avutul obștesc, banii poporului, el și-a însușit suma de 9.992 lei. Pentru aceasta, Tribunalul popular raional Hîrșova l-a condamnat pe Abzaid Fichiret la 6 ani închisoare corecțională și la plata sumei delapidate, drept despăgubiri civile. Falsificatoare condamnată Numita Gaicu Maria a fost condamnată pentru delapidarea sumei de 16.295 lei, de către Tribunalul popular raional Negru Vodă, la 8 ani închisoare corecțională și 3 ani interdicție corecțională. Funcționînd in calitate de casieră la sucursala C.E.C. Negru Vodă, ea a delapidat, prin falsificarea diferitelor acte, suma arătată mai sus. Este o vorbă bătrinească care spune : „Ulciorul nu merge de multe ori la apă, ori se sparge, ori se crapă". Din sălile tribunalului Justiția populară veghează Activitatea justiției noastre populare se împletește strîns cu viața obștească. Ea veghează la apărarea cinstei, avutului obștesc și personal. Luptând pentru combaterea infracționismului, justiția pedepsește totodată pe cei care nesocotesc și încalcă legile statului nostru democrat-popular. Dăm mai jos câteva însemnări culese din sălile tribunalului. V --v >i -IsDsj - in portul Constanța însemnări despre unamul fel de a se preda Cadrele didactice de la Școala medie serală din Tulcea acordă o deosebită atenție bunei pregătiri a elevilor. Profesorii se străduiesc și reușesc in bună măsură să facă lecții de calitate. Un astfel de profesor este și tovarășa Simion Elena, care predă limba romina la unele clase. Ca urmare a acestui lucru, elevii sunt bine pregătiți, și-au însușit în mod temeinic cunoștințele de limba și literatura romînă, lucru care reiese și din răspunsurile pe care le dau aceștia, din felul cum știu să facă o analiză a unei opere literare. Tovarășa profesoară, atunci cînd le vorbește elevilor despre operele literare, se străduiește să scoată în relief elementele de conținut, lucru care ajută mult la înțelegerea lecțiilor. De pildă, vorbind despre opera literară „Despot Vodă“, a subliniat în mod deosebit conținutul acesteia de idei, a încadrat-o în timp și spațiu, a scos în relief elementele realiste, a confruntat ceste, elemente cu adevărul istoric, afăcut o amplă caracterizare a personaajelor ca reprezentante ale unor categorii de oameni și nu ca indivizi. Acest lucru a ajutat pe elevi să înțeleagă și să aprofundeze problemele secției. La fel ca tov. Simion procedează multe din cadrele didactice de la școala medie serală din Tulcea. Excepție de la această regulă face tovarășa profesoară Elena Gheorghieș, ale cărei metode de a preda lecțiile de limba romînă comportă unele discuții. Astfel, la clasa a Xl-a, vorbind elevilor despre „Cetatea de foc“ a lui Mihail Davidoglu, în loc să pornească de la subiect la caracterizarea personajelor, a procedat invers. Elevii, nefiind puși în temă cu subiectul piesei, au făcut aprecieri generale despre personaje, fără să le încadreze în ansamblul acțiunii, așa cum ar fi fost normal. Necunoscînd subiectul piesei pentru că n-o citiseră, ei n-au putut preciza conținutul ei politic, însemnătatea și puterea ei mobilizatoare. Dar, nici profesoara nu a făcut aceasta, ci s-a limitat doar la descrierea personajelor în linii mari. Pentru dînsa, personajele nu reprezentau categorii de oameni și concepții, nu reprezentau caractere tipice. Dar nu numai atunci cînd s-a vorbit despre „Cetatea de foc“ s-a procedat așa, ci și la lecția în care s-a vorbit despre piesa „O scrisoare pierdută“ a lui I.L. Caragiale. Porninduse tot de la personaje spre subiect, nu s-a făcut decît o apreciere generală a unei opere literare de o deosebită importanță, prin aceea că demască cu toată puterea farsa alegerilor din timpul regimului burghezo-moșieresc. Ba, mai mult, în cadrul acestei lecții, s-au strecurat și câteva confuzii, dintre care amintim că, după părerea profesoarei, Pristanda, care în fond reprezintă poliția vremii lui Caragiale, ar fi fost un conservator convins, ceea ce nu corespunde realității. Poliția era simbriașa partidului la putere și însuși Pristanda manifestă o atitudine plocenitoare față de Cațavencu, care face parte din partidul advers și care se părea că la un moment dat, datorită șantajului, va reuși să fie ales. De asemenea, profesoara, vorbind despre Zoe Trahanache, susține că ea face parte din partidul liberal, pentru că îl sprijină. Iarăși s-a înțeles greșit. Zoe, constrînsă de împrejurări, încearcă să-l susțină pe Cațavencu, dar nu pe motiv că ar fi fost liberală. Autorul, prin acest personaj, caută să arate cine sunt și cum se fac propunerile de candidați, lucrul acesta nefiind reliefat de profesoară. Acestea sunt numai unele greșeli strecurate în cadrul unei singure ore, care au darul să demonstreze lipsa de pregătire a lecțiilor de către profesoară sau orice greșeală strecurată în predarea la verificarea cunoștințelor elevilor nu numai că produce confuzii, dar poate fi preluată de elev și însușită. Acceptarea răspunsului greșit de la elevi, așa cum face uneori profesoara Gheorghieș, înseamnă însușirea greșită și nimic nu este mai rău decît să auzi pe un elev spunînd : „O fi greșit, dar așa am învățat la școală“. Tov. Gheorghieș trebuie în permanență să țină seama că elevii pe care îi învață au mai puțin timp de studiu decît cel de la cursurile de zi și de aceea e necesar să le explice cu răbdare fiecare lucru. Simpla povestire a lecției, care în ultima instanță poate fi asemuită cu o recenzie obișnuită, așa cum se ține la un cerc de lectură, nu va constitui niciodată o analiză literară, mai ales cînd abundă în greșeli. Introducerea în manual a unor lecții este făcută cu un anumit scop și numai cînd profesorul înțelege acest scop poate să-i dea o interpretare justă lecției. Atîta timp însă cît se va vorbi de un personaj al unei opere literare fără a se arăta ce categorie de oameni reprezintă, fără a arăta de ce este tipic pentru acea epocă, atîta timp cît nu se va scoate în evidență conținutul de idei sau nu se va preciza acțiunea în timp și spațiu, judecind fiecare personaj, ținînd seama de epoca în care a fost creat și în legătură cu celelalte personaje, nu se poate vorbi de o analiză literară, nu se poate vorbi în ultimă instanță de o înțelegere profundă a scopului în care a fost introdusă lecția sau analiza respectivă în manual. Pentru a face o analiză care să răspundă tuturor cerințelor, nu este nevoie să ai un auditoriu format din studenți, așa cum tov. Elena Gheorghieș susține: Bineînțeles, nu este nevoie să se facă o prelegere ca la facultate, dar se impune ca lecția să nu fie superficiala. Așa trebuie pusă problema și pentru aceasta nu este nevoie să fii lector universitar. Conducerea școlii trebuie să se ocupe îndeaproape de felul cum se fac predările la unele materii și să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea lipsurilor ce se mai manifestă în această direcție. Secțiile de învățămînt și cultură ale sfaturilor populare raional și regional trebuie să intervină cu atît mai mult cu cît lipsurile de acest fel se manifestă la Școala medie serală din Tulcea. •C. GHINEA Din acstifiiarea de gospodărire a Sfatului popular comunal Crucea în comuna Crucea, raionul Hîrșova, colectiviștii, îndrumați și mobilizați de Sfatul popular comunal (președinte Barnu Dumitru), cu ajutorul organizației de partid, desfășoară o rodnică activitate tru înfrumusețarea penacesteia. Astfel, pînă în prezent s-au amenajat peste 2 km de garduri de piatră model pe șoseaua principală a comunei. Această acțiune a fost pornită prima dată, cu mult elan, în circumscripția Reputatului Gheorghe Cotoi, pe urmă răspunzînd la ea și celelalte circumscripții, în frunte cu deputații și comitetele de cetățeni. Acțiunea, pentru mai buna gospodărire a comunei a luat un caracter larg de masă și datorită încă din luna faptului că martie a.c., comitetul executiv al sfatului popular, în sesiunea ce a avut loc, a inițiat întrecerea patriotică pentru obținerea de circumscripție titlului tașă în acțiunea frunde gospodărire și înfrumusețare. Acum, se lucrează cu intensitate la amenajarea de trotuare pe șosea in fața fiecărei gospodării a colectiviștilor La realizările obținute pînă în colectiviștii din prezent, Crucea au prestat peste 4.000 ore de muncă voluntară. Tot prin contribuția lor voluntară, astăzi, satul Crucea, de la un capăt la celălalt, este scăldat de lumină *electrică trimisă de puternica termocentrală de la Ovidiu. îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale colectiviștilor din Crucea se reflectă și prin faptul că, în acest an, în numeroase case, în locul lămpii de petrol, arde pentru prima oară lampa lui Ilici, iar mulți și-au cumpărat aparate de radio. In casele colectiviștilor fruntași Gh. Cotoi, Tudor Nitu, Cib. Oprică, Iancu Gioglovan și ale multor altora, arde lumina electrică, cîntă radioul. Realizările obținute în acest an: gardurile modei, trotuarele de-a lungul șoselei, amenajarea căminului cultural, care a fost înzestrat și cu o stație de radioficare, electrificarea dispensarului medical, a sediului gospodăriei colective și al Sfatului popular comunal, buna podărire a caselor goscolectiviștilor, toate dau comunei un aspect nou, gospodăresc și pe bună dreptate poți spune că membrii gospodăriei Crucea, în colective din frunte cu deputații, luptă pentru a face din comuna lor o adevărată comună model. L TIRNOVEANU, activist al tetului raional Comide partid Hîrșova Pentru cei mici Pentru a primi o educație cît mai aleasă, a învăța să prețuiască frumosul, arta, pe lingă Teatrul de Stat din Constanța funcționează și o secție de păpuși. Această secție desfășoară o vie activitate. Numai anul trecut, ea a susținut 195 de spectacole cu piesele : „Motanul încălțat", „Scufița roșie“, „Gîscănelul“ și „Poveste fără cuvinte" - piesă cu care secția de păpuși a Teatrului de Stat s-a prezentat la Festivalul internațional al păpușarilor de la București. Spectacolele menționate au fost vizionate de aproape 30.000 de micuți spectatori. Anul acesta, numai pînă la 20 mai, secția de păpuși a Teatrului de Stat se poate mîndri cu cele 3 noi piese : „Micul muc“, „Ursuleții veseli“ și „Fram, ursul polar“, cu care a susținut 84 de spectacole, în fața a 12.254 de copii, pionieri și școlari. * DOBROGEA NOUA Nr. 3369 Cărți noi M. COJOCARU, I. SILION : îmbunătățirea regimului de foraj. Mecanizare. Automatizare 202 pagini, 5,70 lei. M. GRUMAZESCU, P. STIUBEI : Instalații de amplificare și de distribuție a sunetului 364 pagini, 11 lei. A. G. WORTHING, I. GEFFNER : Prelucrarea datelor experimentale (traducere din limba engleză) 322 pagini, 18,10 lei. A. I. KITOV: Calculatoare electronice (traducere din limba rusă) 326 pagini, 12,90 lei cifrice Unul din factorii importanți in desfășurarea revoluției culturale în țara noastră este cinematograful. Partidul I guvernul nostru acordă o atenție deosebită dezvoltării rețelei cinematografice, în așa fel, ca filmul să ajungă pînă în cel mai îndepărtat cătun, și difuzării pe rețea a filmelor cu un bogat conținut educativ, astfel ca ele să contribuie intr-adevăr la educarea maselor în spiritul ideilor patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, la lămurirea mărețelor sarcini ale construirii socialismului, la ridicarea nivelului de cultură generală al maselor largi și la ajutorarea oamenilor muncii în Însușirea experienței înaintate în producție. In regiunea Constanța, ca urmare a măsurilor luate in acest sens, rețeaua cinematografică s-a dezvoltat necontenit, ajungîndu-se, de la 7 cinematografe, cîte erau în anul 1948, la 19 cu aparate pentru film normal (35 mm), 17 cu aparate pentru film îngust (16 mm) și 5 autocaravane. Prin unitățile cinematografice existente, au fost prezentate numai în trimestrul I al anului acesta 318 filme, cuplate cu jurnale agricole, documentare și de actualități, care au contribuit la culturalizarea maselor, la educarea patriotică a oamenilor muncii și au ajutat la întărirea economico-organizatorică a G.A.C.-urilor. Ca o dovadă a interesului de care se bucură filmul In masa spectatorilor este suficient să amintim că numai un trimestrul întîi al anului acesta s-au înregistrat peste 1.200.000 de spectatori. Prin jurnale agricole și documentare, ca, de pildă, „Vița de vie", „Avantajele dezvoltării ramurii zootehnice" și altele, care în multe locuri au fost precedate de prezentări făcute de ingineri agronomi și alți specialiști în problemele respective, colectiviștii din satele regiunii noastre au fost ajutați să-și însușească experiența înaintată, metodele științifice cele mai noi, care, aplicate apoi în practică, au făcut să sporească considerabil veniturile gospodăriilor colective. Printre filmele cele mai pline de conținut care au fost prezentate de la începutul anului și pînă acum la sate, se numără „Pe Donul liniștit" (cele trei serii), „Comunistul", „Ei s-au jertfit pentru patrie", „Familia Ulianov", „Mingea" și altele. In cadrul muncii politice de popularizare a filmului, în raionul Negru Vodă, de pildă, s-au făcut la cinematografele sătești 12 prezentări de filme și 8 deschideri festive. Printre acțiunile legate de o anumită temă sau eveniment, se numără ciclurile de filme, cum ar fi cel organizat cu prilejul Zilei Armatei Sovietice, în care au fost prezentate filmele „Soldații", „Povestea unui om adevărat" și altele, sau cel din cadrul luptei pentru pace, cu filmele : „Inima nu uită", „Zboară cocorii", „Sabia teutonă" etc. S-au mai organizat cicluri de filme sportive, pentru copii și tineret, un ciclu în cinstea Zilei femeii și altele. Cea mai importantă manifestare în acest gen a fost, însă, festivalul filmului la sate, acțiune organizată pe întreaga țară. Rezultatele însemnate dobîndite de întreprinderea cinematografică regională în direcția folosirii largi a filmului in cadrul muncii de culturalizare la sate n-au fost însă pe măsura necesităților impuse de gradul de dezvoltare a mișcării culturale la sate, a sarcinilor trasate prin hotăririle Conferinței regionale de partid și a posibilităților existente. Lucrul acesta a reieșit in relief cu prilejul analizei activității întreprinderii făcute de secretariatul Comitetului regional P.M.R. In ce privește difuzarea filmului la sate, s-au constatat cu acest prilej o serie de deficiențe, printre care injusta alcătuire a planurilor economice pentru cinematografele sătești de către conducerea întreprinderii cinematografice regionale, lipsa de legătură cu organele raionale și locale de partid și de stat, lipsa unei îndrumări și a unui control permanent a unităților din cuprinsul regiunii și, mai ales, insuficienta muncă de propagandă în jurul filmelor prezentate. De exemplu, la Dorobanțu, raionul Medgidia, afișele speciale și licourile au rămas uitate în cabina operatorului. Sunt foarte puține cinematografe sătești care au vitrine, unde să se poată afișa materialul propagandistic, iar majoritatea s-au nici măcar panouri de afișaj (Nicolae Bălcescu, Poarta Albă, Ceamurlia de Jos și altele). Nu s-au studiat, de asemenea, unele cerințe de film pe specific de raioane și sectoare. Organele locale de partid și de stat, în multe locuri, au stat pasive față de această situație. Toate acestea s-au materializat în nesusținerea prin film în suficientă măsură a sarcinilor actuale (educația patriotică, propaganda agrotehnică etc.), insuficienta atragere a maselor la vizionarea filmelor cu înalt conținut de idei, în spectacole de slabă calitate în unele locuri, în dese și nejustificate defecțiuni tehnice la aparate. La acestea se adaugă atitudinea nejustă a unor cadre de partid și de stat care a determinat suprimarea unor spectacole cinematografice în favoarea organizării unor reuniuni dansante și baluri (comunele Chioara și Cocargeaua, raionul Fetești, Corbu de Jos, raionul Medgidia, Rîmnicu de Sus, raionul Istria, etc.) și în ultimă instanță nerealizarea pe trimestrul intii al acestui an a planului de activitate al întreprinderii. Au fost multe unități cărora nu li s-au transmis sarcinile de plan și aceasta a făcut ca operatorii sătești să nu fie mobilizați în activitatea de popularizare largă a filmului. Planul unităților nu a fost comunicat nici secțiilor de învățămînt și cultură din cadrul sfaturilor populare raionale, care în felul acesta au fost puse în imposibilitatea de a efectua un control eficace asupra modului cum funcționează cinematografele sătești și cum se face propaganda în jurul filmelor respective. Așa s-a ajuns în situația că unele cinematografe au cheltuit dublu decit realizaseră, cum sunt cele din Vlădeni, raionul Fetești, Sf. Gheorghe, raionul Tulcea, etc. De asemenea, prin nerespectarea zilelor programate pentru rulare s-au pierdut pe regiune, în total, 1.056 zile rulare. Caravanele cinematografice n-au prezentat două spectacole pe zi, așa cum aveau în plan, sau cînd au făcut-o au prezentat ambele filme unul după altul, spectatorul nemaiînțeleglnd nimic după un spectacol care a durat 4-5 ore. De asemenea, în majoritatea cazurilor, operatorii de pe caravane „au omis" să prezinte filmele documentare sau jurnalele de actualități. Aci intervine și lipsa organelor de control ale cinematografiei, respectiv șefii raionali de cineficare și inspectorul Duhnea Mihai, care au lăsat totul la discreția operatorilor, n-au controlat dacă aceștia își fac pe deplin datoria și n-au cerut niciodată sancționarea celor care nu și-au făcut datoria. Spuneam mai înainte că la nerealizarea planului de activitate al întreprinderii pe trimestrul întîi al anului acesta a concurat și starea proastă a unor aparate, ca urmare a unei întrețineri neglijente de către operatorii din unele comune, ca Rasova, Basarabi, Poarta Albă, Saligni, Țăndărei. Organele locale de stat n-au tras la răspundere pe operatorii respectivi pentru această stare de lucruri, care prejudicia atit munca de culturalizare, cit și veniturile statului. Nu s-au ocupat de acest lucru nici unii șefi ai secțiilor raionale de cineficare, cum sunt tov. I. Iehim, raionul Medgidia, Preda Marin, raionul Fetești, Negrescu, raionul Negru Vodă, și nici tov. Borcoman, șeful serviciului tehnic din cadrul întreprinderii. Tot datorită lipsei de control și îndrumare din partea întreprinderii, dezinteresului din partea unor organe locale și chiar raionale de stat, respectiv a șefilor secțiilor de învățămînt și cultură, au existat unele lipsuri și în organizarea festivalului filmului la sate. De pildă, în raionul Tulcea, din 9 cinematografe intrate în festival, 6 nu și-au îndeplinit planul, iar deschidere festivă s-a făcut numai la Niculițel. In timpul care a trecut de cînd a fost analizată activitatea întreprinderii cinematografice regionale, conducerea ei, sub îndrumarea Comitetului regional de partid, în urma ajutorului primit, a luat o serie de măsuri, menite să asigure îndeplinirea și depășirea planului activității culturale cu filmul la sate și desfășurarea unei susținute și calificate munci politice în jurul filmelor. Planul de activitate al cinematografelor sătești a fost recalculat pe o bază reală și trimis tuturor unităților, inclusiv secțiilor de învățămînt și cultură ale sfaturilor populare raionale, pentru ca acestea să poată urmări îndeaproape îndeplinirea lor și îndruma lucrătorii din cinematografie pentru a desfășura munca de popularizare și prezentare a filmului la un nivel cît mai superior. S-au luat măsuri pentru îmbunătățirea programării filmelor, prin ținerea unei strînse legături cu oficiul difuzării filmului din București, unde la fiecare început de lună au loc ședințe de programări, la care participă și reprezentanți ai întreprinderii. Aceasta a permis organizarea unor acțiuni importante cu filmul, ca, de pildă, cea care va avea loc la începutul lunii iunie în raionul Hîrșova, cu filme pe tema irigațiilor, a popularizării științei și combaterii misticismului. De asemenea, s-a stabilit în linii generale problema organizării unor schimburi de experiență între operatorii sătești, a unor ședințe de analiză a muncii etc. Comitetul executiv al Sfatului popular regional, în urma unei ședințe ținute la începutul lunii aprilie, a comunicat tuturor sfaturilor populare raionale, orășenești și comunale sarcini precise în legătură cu difuzarea filmului, în special in mediul rural, unde acestea trebuie să se ocupe în permanență de toate problemele legate de difuzarea filmului : rentabilitatea cinematografelor, păstrarea aparaturii într-o stare tehnică MAI MULTA ATENȚIE DIFUZĂRII FILMULUI LA SATE bună, păstrarea integrității filmelor și mai ales propaganda în jurul filmului. Măsurile luate pînă acum sunt însă insuficiente față de posibilitățile și condițiile existente. Considerăm necesar să arătăm că neîntîrziat specialiștii întreprinderii, inspectorii și șefii secțiilor raionale de cineficare trebuie să treacă la verificarea cunoștințelor tehnice ale operatorilor și să organizeze chiar pe centre de comune cursuri de reîmprospătare a cunoștințelor lor. Serviciul tehnic al întreprinderii trebuie să treacă neîntîrziat la verificarea stării tehnice a întregii aparaturi a cinematografelor și acolo unde se constată defecțiuni să fie remediate neîntîrziat. Comitetele raionale de partid și comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebuie să traseze ca sarcină permanentă organizațiilor comunale de partid și respectiv sfaturilor populare comunale să se ocupe de munca politică în jurul filmului, de popularizarea lui și de mobilizarea oamenilor muncii la vizionarea spectacolelor cinematografice. Amenajarea de vitrine, panouri de afișaj, faolosirea stațiilor de radioficare și chiar agitatorilor pentru popularizarea filmului, trebuie să le preocupe în permanență pe organele locale de partid și de stat. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebuie anunțate din timp asupra programărilor de filme, mai ales în cazul jurnalelor și documentarelor agricole, pentru ca inginerii și specialiștii în problemele pe care le susține filmul respectiv să poată pregăti prezentări științifice, astfel ca oamenii să înțeleagă conținutul filmelor prezentate. Sfaturile populare comunale trebuie să acorde o grijă permanentă și bunei gospodăriri a unităților cinematografice, pentru ca spectatorii să aibă asigurate cele mai bune condiții de vizionare a spectacolelor. In felul acesta, sarcinile difuzării filmului, la sate vor fi îndeplinite și depășite, cetățenii din regiunea noastră vor participa cu plăcere și interes la spectacolele cinematografice și-și vor ridica și pe această cale nivelul de cultură generală și al cunoștințelor politice și profesionale. Filmul trebuie să-și atingă pe deplin înaltul scop propagandistic care i-a fost atribuit în societatea noastră nouă.\ i