Dobrogea Nouă, iunie 1959 (Anul 12, nr. 3369-3393)

1959-06-02 / nr. 3369

$ Pag. 2-a Cum a devenit cooperativa noastră fruntașă Firește că meșteșugarii din cadrul cooperativelor din Constanța, atunci cînd au auzit că roadele muncii noa­stre din anul 1958 au fost răsplătite cu acordarea titlului de cooperativă fruntașă pe regiune, s-au întrebat: Cum au muncit cei de la „înainte“ pentru a merita această cinste ? Voi căuta să răspund la această întrebare. Prima grijă pentru îndeplinirea sarcinilor de producție a fost procu­rarea la timp și în cantități suficien­te a materiilor prime și auxiliare, condiție esențială pentru planului. Așa stînd lucrurile, realizarea planul s-a realizat în procent de 109 la sută în ceea ce privește producția globală. Realizările din anul 1958 au crescut cu 17,3 la sută față de anul 1957. O atenție deosebită s-a dat și folosi­rii deșeurilor, din care s-au lucrat 3.987 de perechi de încălțăminte. In ceea ce privește aprovizionarea producției de bază (ateliere de con­fecții), am căutat a procura diferite culori de piele, în special, pentru sor­timentul pantofi de femei, specifice sezonului și de care putem spune că populația a fost mulțumită. Se­ știe că una din principalele sar­cini ale cooperativei meșteșugărești este aceea de a da populației cît mai multe bunuri de larg consum și de bună calitate. De aceea, cooperati­va noastră și-a îndreptat atenția în special asupra realizării acestui obiec­tiv înscris în planul nostru de măsuri. Ani de-a rîndul și chiar pînă în ulti­ma vreme, noi nu producem decît o can­titate mică de bunuri de larg consum, în raport cu volumul total de produc­ție, dar, în 1958, a fost executată în­călțăminte de piele în procent de 108,5 la sută față de plan. Datorită faptului că au fost luate din timp măsuri tehnico-organizatori­­ce pentru asigurarea îndeplinirii pla­nului, iar consiliile de secții au dus o muncă deosebită în această privin­ță, mobilizînd cooperatorii în întrece­rea socialistă, sarcinile de plan au fost depășite la toți indicatorii. Ast­fel, planul producției-marfă a fost de­pășit cu 11,2 la sută, cel al producției de bunuri de larg consum tot cu 11,2 la sută, iar la livrările către comer­țul socialist, cu 7 la sută. Producti­vitatea muncii a crescut cu 10,7 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 2,04 la sută, față de 0,71 la sută planificat De mare însemnătate în obținerea succeselor noastre de producție a fost activitatea cultural-educativă. Gazeta de perete a popularizat realizările fruntașilor în întrecere, metodele lor de muncă, a criticat manifestările de indisciplină ale unor cooperatori, care absentau sau nu foloseau integral timpul de muncă. Tot la fel, formația artistică a cooperativei a cuprins în programul său teme cu caracter edu­cativ și a scos în evidență atît pe cooperatorii fruntași, cît și pe cei co­dași. Atribuirea titlului de cooperativă fruntașă pe anul 1958 a dat un im­bold și mai mare în muncă întregu­lui colectiv al cooperativei, care și-a luat angajamente sporite în în­trecerea socialistă. Fiecare cooperator a înțeles că este de datoria sa să se muncească mai bine la locul de producție, pentru realizarea planului la toți indicatorii, pentru dezvolta­rea producției de bunuri de larg consum, pentru îmbunătățirea cali­tății produselor. De aceea, și în anul 1959, în primul trimestru, ne pre­zentăm cu un bilanț care marchează progrese însemnate : realizarea sar­cinilor de plan în procent de 119 la sută și reducerea prețului­ de cost cu 2,04 la sută, față de 1,51 la sută planificat. In munca de viitor, noi vom mări pe cît posibil succesele obținute. ENE EMIL, șeful serviciului planificare al cooperativei „înainte“ Pînă cînd? In comuna Cogealac, ca de alt­fel in fiecare comună din regiu­nea noastră, există o bibliotecă cu mii de volume. De la începutul a­­nului și pînă acum, cititorii n-au prea avut prilejul, insă, a-i călca pragul, pentru că in permanență lacătul așezat la ușă s-a oprit, prin existența sa. Și lacătul stă ne­clintit la ușă pentru că aici nu e­­xistă bibliotecar. Deși cetățenii din comună au făcut nenumărate de­mersuri la secția de invățămint și cultură din cadrul Sfatului popu­lar raional, tov. Prundea șeful acestei secții n-a făcut Alexe, mai nimic pentru a rezolva o cerere îndreptățită a cetățenilor din Cn­gealac. Dar, să vedem mai îndea­proape cum stau lucrurile. Pe la sfirșitul anului trecut, bi­bliotecara Maria Doga s-a îmbol­năvit subit și nu s-a mai arătat pe la bibliotecă. Provizoriu, a fost numit să răspundă de bibliotecă tov. Mihai David, învățător la școala din comună. Tov. David, insă, a confundat noțiunea de pro­vizoriu cu cea de format. In con­secință, n-a făcut altceva denii să păstreze cheia. Oamenii au se­­zi­at cazul secretarei Sfatului popular comunal, tov. Angela Vă­duva, și secretarului de partid, Sile Văduva. Aceștia, cum era și normal, au făcut citeva propuneri de numiri de bibliotecari secției de învățămînt și cultură a Sfatu­lui popular raional, care tiisă le-a infirmat rind pe rind. Tav Prundea s-a mulțumit numai să infirme, fără a lua măsuri hotărî­­te pentru curmarea acestei sit­ua­ții. Intr-o discuție recentă, tov Prundea a răspuns în legătură cu acest lucru cam așa: „Știu că nu este bibliotecar, știu că au fost infirmate propunerile făcute pe plan local. Acum, se duce acolo o brigadă inițiată de Comitetul ra­ional de partid. Brigada va rezol­va poate și această chestiune..." Noi ne întrebăm: de ce să re­zolve brigada această chestiune și nu tov. Prundea ? Și de ce tov. Prundea n-a fost tras la răspun­dere pentru faptul că tărăgănează de atita vreme numirea bibliote­carului in comuna poate că o asemenea Cogealac ? Da’ măsură nu e tirzie nici acum. i. c. T Grija pentru a face munca lucră­torilor cit mai ușoară, de a-i scuti pe aceștia să desfășoare o activita­te manuală ce le cere un efort fi­zic mare, se face simțită tot mai mult in portul Constanța. Dovadă in această privință este extinderea continuă a mecanizării la diferite lucrări. Ca urmare, pe lângă înlătu­rarea eforturilor fizice, se obține și o productivitate sporită. Clișeul nostru vă înfățișează un aspect al muncii mecanizate la lu­crările de încărcare cu diferite mărfuri a vaselor. Unul care-și sporea singur „remiza" Numitul Verziu Nicolae a funcțio­nat o bună bucată de vreme ca ges­tionar remizier al magazinului de măr­furi cu preț redus aparținînd I. C. R. Babadag. Am spus „a funcționat“, pentru că acum nu mai funcționează, deoarece... in funcție de ceea ce a comis, Tribunalul popular raional Istria l-a condamnat la 7 ani închisoare co­recțională și 3 ani Interdicție corec­­țională. Care este Infracțiunea ? De­lapidarea sumei de 7.420 lei, sumă cu care va trebui despăgubită I.C.R. Babadag, tribunalul obligindu-l la plată pe numitul Verziu Nicolae. După cum lesne se poate observa, fostul gestionar își sporea singur „remiza", sustrăgînd într-un timp relativ scurt suma amintită. Contabil necinstit Funcția de contabil comportă pen­tru cel ce o deține o mare răspundere. Și acest lucru l-a știut și numitul Abraid Fichi­et, care a funcționat pînă nu de mult In calitate de con­tabil al Sfatului popular comunal Ho­­ria din­ raionul Hîrșova. De luat insă n-a luat in serios aceasta, ba, mai mult, nesocotind îndatorirea de a fi corect, de a apăra avutul obștesc, banii poporului, el și-a însușit suma de 9.992 lei. Pentru aceasta, Tribuna­lul popular raional Hîrșova l-a con­damnat pe Abzaid Fichiret la 6 ani închisoare corecțională și la plata su­mei delapidate, drept despăgubiri ci­vile. Falsificatoare condamnată Numita Gaicu Maria a fost condam­nată pentru delapidarea sumei de 16.295 lei, de către Tribunalul popu­lar raional Negru Vodă, la 8 ani în­chisoare corecțională și 3 ani inter­dicție corecțională. Funcționînd in ca­litate de casieră la sucursala C.E.C. Negru Vodă, ea a delapidat, prin fal­sificarea diferitelor acte, suma ară­tată mai sus. Este o vorbă bătrinească care spune : „Ulciorul nu merge de multe ori la apă, ori se sparge, ori se crapă". Din sălile tribunalului Justiția populară veghează Activitatea justiției noastre populare se împletește strîns cu viața obștească. Ea veghează la apărarea cinstei, avutului obștesc și per­sonal. Luptând pentru combaterea infracționismului, justiția pedep­sește totodată pe cei care nesocotesc și încalcă legile statului nostru democrat-popular. Dăm mai jos câteva însemnări culese din sălile tri­bunalului. V --v >i -IsDsj - in portul Constanța însemnări despre un­am­ul fel de a se preda Cadrele didactice de la Școala me­die serală din Tulcea acordă o deose­bită atenție bunei pregătiri a elevilor. Profesorii se străduiesc și reușesc in bună măsură să facă lecții de calitate. Un astfel de profesor este și tovarășa Simion Elena, care predă limba romi­na la unele clase. Ca urmare a acestui lucru, elevii sunt bine pregătiți, și-au însușit în mod temeinic cunoștințele de limba și literatura romînă, lucru care reiese și din răspunsurile pe care le dau aceștia, din felul cum știu să facă o analiză a unei opere literare. Tovarășa profesoară, atunci cînd le vorbește elevilor despre operele litera­re, se străduiește să scoată în relief elementele de conținut, lucru care ajută mult la înțelegerea lecțiilor. De pildă, vorbind despre opera literară „Despot Vodă“, a subliniat în mod deosebit conținutul acesteia de idei, a încadra­­t-o în timp și spațiu, a scos în relief elementele realiste, a confruntat ceste, elemente cu adevărul istoric, a­­făcut o amplă caracterizare a persona­a­jelor ca reprezentante ale unor cate­gorii de oameni și nu ca indivizi. A­­cest lucru a ajutat pe elevi să înțelea­gă și să aprofundeze problemele sec­­ției. La fel ca tov. Simion procedează multe din cadrele didactice de la școala medie serală din Tulcea. Excepție de la această regulă face tovarășa profesoară Elena Gheorghieș, ale cărei metode de a preda lecțiile de limba romînă comportă unele dis­cuții. Astfel, la clasa a Xl-a, vorbind elevilor despre „Cetatea de foc“ a lui Mihail Davidoglu, în loc să pornească de la subiect la caracterizarea perso­najelor, a procedat invers. Elevii, n­e­­fiind puși în temă cu subiectul piesei, au făcut aprecieri generale despre per­sonaje, fără să le încadreze în ansam­blul acțiunii, așa cum ar fi fost normal. Necunoscînd subiectul piesei pentru că n-o citiseră, ei n-au putut preciza con­ținutul ei politic, însemnătatea și pu­terea ei mobilizatoare. Dar, nici pro­fesoara nu a făcut aceasta, ci s-a li­mitat doar la descrierea personajelor în linii mari. Pentru dînsa, personajele nu reprezentau categorii de oameni și concepții, nu reprezentau caractere ti­pice. Dar nu numai atunci cînd s-a vorbit despre „Cetatea de foc“ s-a pro­cedat așa, ci și la lecția în care s-a vorbit despre piesa „O scrisoare pier­dută“ a lui I.L. Caragiale. Pornindu­­se tot de la personaje spre subiect, nu s-a făcut decît o apreciere generală a unei opere literare de o deosebită importanță, prin aceea că demască cu toată puterea farsa alegerilor din timpul regimului burghezo-moșieresc. Ba, mai mult, în cadrul acestei lecții, s-au strecurat și câteva confuzii, din­­tre care amintim că, după părerea pro­fesoarei, Pristanda, care în fond re­prezintă poliția vremii lui Caragiale, ar fi fost un conservator convins, ceea ce nu corespunde realității. Poliția era simbriașa partidului la putere și în­suși Pristanda manifestă o atitudine plocenitoare față de Cațavencu, care face parte din partidul advers și care se părea că la un moment dat, datori­tă șantajului, va reuși să fie ales. De asemenea, profesoara, vorbind despre Zoe Trahanache, susține că ea face parte din partidul liberal, pentru că îl sprijină. Iarăși s-a înțeles greșit. Zoe, constrînsă de împrejurări, încear­că să-l susțină pe Cațavencu, dar nu pe motiv că ar fi fost liberală. Auto­rul, prin acest personaj, caută să ara­te cine sunt și cum se fac propunerile de candidați, lucrul acesta nefiind re­liefat de profesoară. Acestea sunt nu­mai unele greșeli strecurate în cadrul unei singure ore, care au darul să de­monstreze lipsa de pregătire a lecții­lor de către profesoară sau orice greșeală strecurată în predarea la verificarea cunoștințe­lor elevilor nu numai că pro­duce confuzii, dar poa­te fi prelua­tă de elev și însușită. Acceptarea răs­punsului greșit de la elevi, așa cum face uneori profesoara Gheorghieș, înseamnă însușirea greșită și nimic nu este mai rău decît să auzi pe un elev spunînd : „O fi greșit, dar așa am­ învățat la școală“. Tov. Gheorghi­eș trebuie în permanență să țină sea­ma că elevii pe care îi învață au mai puțin timp de studiu decît cel de la cursurile de zi și de aceea e necesar să le explice cu răbdare fie­care lucru. Simpla povestire a lecției, care în ultima instanță poate fi ase­muită cu o recenzie obișnuită, așa cum se ține la un cerc de lectură, nu va constitui niciodată o analiză lite­rară, mai ales cînd abundă în gre­șeli. Introducerea în manual a unor lecții este făcută cu un anumit scop și numai cînd profesorul înțelege acest scop poate să-i dea o interpretare justă lecției. Atîta timp însă cît se va vorbi de un personaj al unei opere literare fără a se arăta ce categorie de oameni reprezintă, fără a arăta de ce este tipic pentru acea epocă, atîta timp cît nu se va scoate în e­­vidență conținutul de idei sau nu se va preciza acțiunea în timp și spațiu, judecind fiecare personaj, ținînd sea­ma de epoca în care a fost creat și în legătură cu celelalte personaje, nu se poate vorbi de o analiză literară, nu­ se poate vorbi în ultimă instanță de o înțelegere profundă a scopului în care a fost introdusă lecția sau ana­­­liza respectivă în manual. Pentru a face o analiză care să răspundă tu­­turor cerințelor, nu este nevoie să ai un auditoriu format din studenți, așa cum tov. Elena Gheorghieș susține: Bineînțeles, nu este nevoie să se facă o prelegere ca la facultate, dar se impune ca lecția să nu fie superficia­la. Așa trebuie pusă problema și pen­­tru aceasta nu este nevoie să fii lec­­tor universitar. Conducerea școlii tre­­buie să se ocupe îndeaproape de felul cum se fac predările la unele materii și să ia măsuri corespunzătoare pen­tru remedierea lipsurilor ce se mai manifestă în această direcție. Secțiile de învățămînt și cultură ale sfaturilor populare raional și regional trebuie să intervină cu atît mai mult cu cît lipsurile de acest fel se manifestă la Școala medie serală din Tulcea. •C. GHINEA Din acstifiiarea de gospodărire a Sfatului popular comunal Crucea în comuna Crucea, raionul Hîrșova, co­lectiviștii, îndrumați și mobilizați de Sfa­tul popular comunal (președinte Barnu Du­mitru), cu ajutorul organizației de par­tid, desfășoară o rod­nică activitate tru înfrumusețarea pen­a­­cesteia. Astfel, pînă în pre­zent s-au amenajat peste 2 km de garduri de piatră model pe șoseaua principală a comunei. Această ac­țiune a fost pornită prima dată, cu mult elan, în circumscripția­­ Reputatului Gheorghe Cotoi, pe urmă răs­­punzînd la ea și cele­lalte circumscripții, în frunte cu deputații și comitetele de cetățeni. Acțiunea, pentru mai buna gospodărire a co­munei a luat un ca­racter larg de masă și datorită încă din luna faptului că martie a.c., comitetul execu­tiv al sfatului popu­lar, în sesiunea ce a avut loc, a inițiat în­trecerea patriotică pen­tru obținerea de circumscripție titlului tașă în acțiunea frun­de gospodărire și în­frumusețare. Acum, se lucrează cu intensi­tate la amenajarea de trotuare pe șosea in fața fiecărei gospodă­rii a colectiviștilor La realizările obți­nute pînă în colectiviștii din prezent, Cru­cea au prestat peste 4.000 ore de mun­că voluntară. Tot prin contribuția lor volun­tară, astăzi, satul Crucea, de la un ca­păt la celălalt, este scăldat de lumină *e­lectrică trimisă de puternica termocen­trală de la Ovidiu. îmbunătățirea con­tinuă a condițiilor de viață ale colectiviștilor din Crucea se reflectă și prin faptul că, în a­­cest an, în numeroa­se case, în locul lăm­pii de­ petrol, arde pentru prima oară lampa lui Ilici, iar mulți și-au cumpărat aparate de radio. In casele colectiviștilor fruntași Gh. Cotoi, Tu­dor Nitu, Cib. Opri­­că, Iancu Gioglovan și ale multor altora, arde lumina electrică, cîntă radioul. Realizările obținute în acest an: gardurile modei, trotuarele de-a lungul șoselei, ame­najarea căminului cul­tural, care a fost în­zestrat și cu o stație de radioficare, electri­ficarea dispensarului medical, a sediului gospodăriei colective și al Sfatului popular comunal, buna podărire a caselor gos­co­lectiviștilor, toate dau comunei un aspect nou, gospodăresc și pe bună dreptate poți spu­ne că membrii gos­podăriei Crucea, în colective din frunte cu deputații, luptă pen­tru a face din co­muna lor o adevărată comună model. L TIRNOVEANU, activist al tetului raional Comi­de partid Hîrșova Pentru cei mici Pentru a primi o educație cît mai aleasă, a învăța să prețuiască fru­mosul, arta, pe lingă Teatrul de Stat din Constanța funcționează și o sec­ție de păpuși. Această secție desfă­șoară o vie activitate. Numai anul trecut, ea a susținut 195 de specta­cole cu piesele : „Motanul încălțat", „Scufița roșie“, „Gîscănelul“ și „Po­veste fără cuvinte" - piesă cu care secția de păpuși a Teatrului de Stat s-a prezentat la Festivalul internațio­nal al păpușarilor de la București. Spectacolele menționate au fost vizio­nate de aproape 30.000 de micuți spectatori. Anul acesta, numai pînă la 20 mai, secția de păpuși a Tea­trului de Stat se poate mîndri cu cele 3 noi­­ piese : „Micul muc“, „Ursuleții veseli“ și „Fram, ursul polar“, cu care a susținut 84 de spectacole, în fața a 12.254 de copii, pionieri și școlari. * DOBROGEA NOUA Nr. 3369 Cărți noi M. COJOCARU, I. SILION : îmbunătățirea regimului de foraj. Mecanizare. Automatizare 202 pagini, 5,70 lei. M. GRUMAZESCU, P. STIUBEI : Instalații de amplificare și de dis­tribuție a sunetului 364 pagini, 11 lei. A. G. WORTHING, I. GEFFNER : Prelucrarea datelor experimentale (traducere din limba engleză) 322 pagini, 18,10 lei. A. I. KITOV: Calculatoare electronice (traducere din limba rusă) 326 pagini, 12,90 lei cifrice Unul din factorii importanți in des­fășurarea revoluției culturale în țara noastră este cinematograful. Partidul­­ I guvernul nostru acordă o atenție deosebită dezvoltării rețelei cinemato­grafice, în așa fel, ca filmul să a­­jungă pînă în cel mai îndepărtat că­tun, și difuzării pe rețea a filmelor cu un bogat conținut educativ, astfel ca ele să contribuie intr-adevăr la e­­ducarea maselor în spiritul ideilor pa­triotismului socialist și al internațio­nalismului proletar, la lămurirea mă­rețelor sarcini ale construirii socialis­mului, la ridicarea nivelului de cul­tură generală al maselor largi și la ajutorarea oamenilor muncii în Însu­șirea experienței înaintate în produc­ție. In regiunea Constanța, ca urmare a măsurilor luate in acest sens, re­țeaua cinematografică s-a dezvoltat necontenit, ajungîndu-se, de la 7 ci­nematografe, cîte erau în anul 1948, la 19 cu aparate pentru film normal (35 mm), 17 cu aparate pentru film îngust (16 mm) și 5 autocaravane. Prin unitățile cinematografice existen­te, au fost prezentate numai în tri­mestrul I al anului acesta 318 filme, cuplate cu jurnale agricole, documen­tare și de actualități, care au contri­buit la culturalizarea maselor, la e­­ducarea patriotică a oamenilor mun­cii și au ajutat la întărirea economi­­co-organizatorică a G.A.C.-urilor. Ca o dovadă a interesului de care se bu­cură filmul In masa spectatorilor este suficient să amintim că numai un tri­mestrul întîi al anului acesta s-au în­registrat peste 1.200.000 de spectatori. Prin jurnale agricole și documen­­tare, ca, de pildă, „Vița de vie", „A­­vantajele dezvoltării ramurii zootehni­ce" și altele, care în multe locuri au fost precedate de prezentări făcute de ingineri agronomi și alți specialiști în problemele respective, colectiviștii din satele regiunii noastre au fost ajutați să-și însușească experiența înaintată, metodele științifice cele mai noi, care, aplicate apoi în practică, au făcut să sporească considerabil veniturile gos­podăriilor colective. Printre filmele cele mai pline de conținut care au fost prezentate de la începutul anului și pînă acum la sate, se numără „Pe Donul liniștit" (cele trei serii), „Comunistul", „Ei s-au jert­fit pentru patrie", „Familia Ulianov", „Mingea" și altele. In cadrul muncii politice de popularizare a filmului, în raionul Negru Vodă, de pildă, s-au făcut la cinematografele sătești 12 prezentări de filme și 8 deschideri fes­tive. Printre acțiunile legate de o anu­mită temă sau eveniment, se numără ciclurile de filme, cum ar fi cel orga­nizat cu prilejul Zilei Armatei Sovie­tice, în care au fost prezentate filmele „Soldații", „Povestea unui om adevă­rat" și altele, sau cel din cadrul luptei pentru pace, cu filmele : „Inima nu uită", „Zboară cocorii", „Sabia teu­tonă" etc. S-au mai organizat cicluri de filme sportive, pentru copii și ti­neret, un ciclu în cinstea Zilei femeii și altele. Cea mai importantă mani­festare în acest gen a fost, însă, festi­valul filmului la sate, acțiune orga­nizată pe întreaga țară. Rezultatele însemnate dobîndite de întreprinderea cinematografică regio­nală în direcția folosirii largi a filmu­lui in cadrul muncii de culturalizare la sate n-au fost însă pe măsura ne­cesităților impuse de gradul de dez­voltare a mișcării culturale la sate, a sarcinilor trasate prin hotăririle Con­ferinței regionale de partid și a posi­bilităților existente. Lucrul acesta a reieșit in relief cu prilejul analizei ac­tivității întreprinderii făcute de secre­tariatul Comitetului regional P.M.R. In ce privește difuzarea filmului la sate, s-au constatat cu acest prilej o serie de deficiențe, printre care in­justa alcătuire a planurilor economice pentru cinematografele sătești de că­tre conducerea întreprinderii cinema­tografice regionale, lipsa de legătură cu organele raionale și locale de par­tid și de stat, lipsa unei îndrumări și a unui control permanent a unităților din cuprinsul regiunii și, mai ales, in­suficienta muncă de propagandă în jurul filmelor prezentate. De exemplu, la Dorobanțu, raionul Medgidia, afi­șele speciale și licourile au rămas ui­­tate în cabina operatorului. Sunt foarte puține cinematografe sătești care au vitrine, unde să se poată afișa mate­rialul propagandistic, iar majoritatea s-au nici măcar panouri de afișaj (Nicolae Bălcescu, Poarta Albă, Cea­­murlia de Jos și altele). Nu s-au stu­diat, de asemenea, unele cerințe de film pe specific de raioane și sectoa­re. Organele locale de partid și de stat, în multe locuri, au stat pasive față de această situație. Toate acestea s-au materializat în nesusținerea prin film în suficientă măsură a sarcinilor actuale (educația patriotică, propa­ganda agrotehnică etc.), insuficienta atragere a maselor la vizionarea fil­melor cu înalt conținut de idei, în spectacole de slabă calitate în unele locuri, în dese și nejustificate defec­țiuni tehnice la aparate. La acestea se adaugă atitudinea nejustă a unor cadre de partid și de stat care a de­terminat suprimarea unor spectacole cinematografice în favoarea organiză­rii unor reuniuni dansante și baluri (comunele Chioara și Cocargeaua, raionul Fetești, Corbu de Jos, raionul Medgidia, Rîmnicu de Sus, raionul Istria, etc.) și în ultimă instanță nerea­­lizarea pe trimestrul intii al acestui an a planului de activitate al întreprin­derii. Au fost multe unități cărora nu li s-au transmis sarcinile de plan și a­­ceasta a făcut ca operatorii sătești să nu fie mobilizați în activitatea de popularizare largă a filmului. Planul unităților nu a fost comunicat nici sec­țiilor de învățămînt și cultură din ca­drul sfaturilor populare raionale, care în felul acesta au fost puse în impo­sibilitatea de a efectua un control e­­ficace asupra modului cum funcțio­nează cinematografele sătești și cum se face propaganda în jurul filmelor respective. Așa s-a ajuns în situația că unele cinematografe au cheltuit dublu decit realizaseră, cum sunt cele din Vlădeni, raionul Fetești, Sf. Gheor­ghe, raionul Tulcea, etc. De aseme­nea, prin nerespectarea zilelor pro­gramate pentru rulare s-au pierdut pe regiune, în total, 1.056 zile­ rulare. Caravanele cinematografice n-au prezentat două spectacole pe zi, așa cum aveau în plan, sau cînd au fă­cut-o au prezentat ambele filme unul după altul, spectatorul nemaiînțele­­glnd nimic după un spectacol care a durat 4-5 ore. De asemenea, în ma­joritatea cazurilor, operatorii de pe caravane „au omis" să prezinte fil­mele documentare sau jurnalele de actualități. Aci intervine și lipsa orga­nelor de control ale cinematografiei, respectiv șefii raionali de cineficare și inspectorul Duhnea Mihai, care au lăsat totul la discreția operatorilor, n-au controlat dacă aceștia își fac pe deplin datoria și n-au cerut niciodată sancționarea celor care nu și-au fă­cut datoria. Spuneam mai înainte că la nereali­­zarea planului de activitate al între­prinderii pe trimestrul întîi al anului acesta a concurat și starea proastă a unor aparate, ca urmare a unei întrețineri neglijente de către opera­torii din unele comune, ca Rasova, Basarabi, Poarta Albă, Saligni, Țăndă­­rei. Organele locale de stat n-au tras la răspundere pe operatorii respectivi pentru această stare de lucruri, care prejudicia atit munca de culturalizare, cit și veniturile statului. Nu s-au ocu­pat de acest lucru nici unii șefi ai secțiilor raionale de cineficare, cum sunt tov. I. Iehim, raionul Medgidia, Preda Marin, raionul Fetești, Negrescu, raionul Negru Vodă, și nici tov. Bor­­coman, șeful serviciului tehnic din ca­drul întreprinderii. Tot datorită lipsei de control și îndrumare din partea întreprinderii, dezinteresului din par­tea unor organe locale și chiar raio­nale de stat, respectiv a șefilor secții­lor de învățămînt și cultură, au exis­tat unele lipsuri și în organizarea fes­tivalului filmului la sate. De pildă, în raionul Tulcea, din 9 cinematografe intrate în festival, 6 nu și-au îndeplinit planul, iar deschidere festivă s-a fă­cut numai la Niculițel. In timpul care a trecut de cînd a fost analizată activitatea întreprinde­rii cinematografice regionale, condu­cerea ei, sub îndrumarea Comitetului regional de partid, în urma ajutoru­lui primit, a luat o serie de măsuri, menite să asigure îndeplinirea și de­pășirea planului activității culturale cu filmul la sate și desfășurarea unei susținute și calificate munci politice în jurul filmelor. Planul de activitate al cinematografelor sătești a fost re­calculat pe o bază reală și trimis tu­turor unităților, inclusiv secțiilor de învățămînt și cultură ale sfaturilor populare raionale, pentru ca acestea să poată urmări îndeaproape îndepli­nirea lor și îndruma lucrătorii din ci­nematografie pentru a desfășura mun­ca de popularizare și prezentare a fil­mului la un nivel cît mai superior. S-au luat măsuri pentru îmbunătățirea programării filmelor, prin ținerea unei strînse legături cu oficiul difuzării fil­mului din București, unde la fiecare început de lună au loc ședințe de programări, la care participă și re­prezentanți ai întreprinderii. Aceasta a permis organizarea unor acțiuni im­portante cu filmul, ca, de pildă, cea care va avea loc la începutul lunii iunie în raionul Hîrșova, cu filme pe tema irigațiilor, a popularizării științei și combaterii misticismului. De asemenea, s-a stabilit în linii generale problema organizării unor schimburi de experiență între opera­torii sătești, a unor ședințe de analiză a muncii etc. Comitetul executiv al Sfatului popular regional, în urma unei ședințe ținute la începutul lunii aprilie, a comunicat tuturor sfaturilor populare raionale, orășenești și co­munale sarcini precise în legătură cu difuzarea filmului, în special in me­diul rural, unde acestea trebuie să se ocupe în permanență de toate proble­mele legate de difuzarea filmului : rentabilitatea cinematografelor, păs­trarea aparaturii într-o stare tehnică MAI MULTA ATENȚIE DIFUZĂRII FILMULUI LA SATE bună, păstrarea integrității filmelor și mai ales propaganda în jurul filmului. Măsurile luate pînă acum sunt însă insuficiente față de posibilitățile și condițiile existente. Considerăm nece­sar să arătăm că neîntîrziat specia­­liștii întreprinderii, inspectorii și șefii secțiilor raionale de cineficare trebuie să treacă la verificarea cunoștințelor tehnice ale operatorilor și să organizeze chiar pe centre de comune cursuri de reîmprospătare a cunoștințelor lor. Serviciul tehnic al întreprinderii tre­b­­uie să treacă neîntîrziat la verifica­­rea stării tehnice a întregii aparaturi a cinematografelor și acolo unde se constată defecțiuni să fie remediate neîntîrziat. Comitetele raionale de partid și co­­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale trebuie să traseze ca sar­cină permanentă organizațiilor comu­­nale de partid și respectiv sfaturilor populare comunale să se ocupe de munca politică în jurul filmului, de popularizarea lui și de mobilizarea oamenilor muncii la vizionarea spec­tacolelor cinematografice. Amenaja­rea de vitrine, panouri de afișaj, fa­­o­losirea stațiilor de radioficare și chiar agitatorilor pentru popularizarea filmului, trebuie să le preocupe în permanență pe organele locale de partid și de stat. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale trebuie anunțate din timp asupra programărilor de fil­me, mai ales în cazul jurnalelor și do­cumentarelor agricole, pentru ca ingi­nerii și specialiștii în problemele pe care le susține filmul respectiv să poată pregăti prezentări științifice, astfel ca oamenii să înțeleagă conțin­­­utul filmelor prezentate. Sfaturile populare comunale trebuie să acorde o grijă permanentă și bu­nei gospodăriri a unităților cinemato­grafice, pentru ca spectatorii să aibă asigurate cele mai bune condiții de vizionare a spectacolelor. In felul acesta, sarcinile difuzării filmului, la sate vor fi îndeplinite și depășite, cetățenii din regiunea noa­stră vor participa cu plăcere și in­teres la spectacolele cinematografice și-și vor ridica și pe această cale ni­velul de cultură generală și al cu­noștințelor politice și profesionale. Fil­mul trebuie să-și atingă pe deplin înaltul scop propagandistic care i-a fost atribuit în societatea noastră nouă.\ i

Next