Dobrogea Nouă, februarie 1960 (Anul 13, nr. 3576-3599)
1960-02-02 / nr. 3576
V V Anul MI nr. 3576 Marti 2 februarie 1960 4 pagini 20 bani Juriul AMT- O producție a studiourilor românești Duminică, locuitorii orașului Constanța au trăit un eveniment deosebit. Ei au primit in mijlocul lor pe cițiva dintre creatorii și realizatorii filmului „Secretul cifrului". Acest lucru scoate in evidență un fapt semnificativ: creatorilor filmului nu le este indiferent felul in care publicul le apreciază munca, dacă conținutul de idei servește educării maselor. Cu alte cuvinte, ultimul examen pe care il susțin creatorii filmului este cel din fața marelui public. Judecind după felul in care constănțenii au primit noua producție rominească, se poate spune că examenul a fost luat cu bine. Filmul „Secretul cifrului" a plăcut pentru că are o acțiune dinamică, bine închegată, are o gradație dramatică și un bogat conținut de idei. Dacă la toate acestea mai adăugăm și jocul plin de viață și naturalețe al actorilor, vom vedea cea mai mare parte din motivele care au determinat pe spectatori să-l aprecieze favorabil. (Continuare tn pag. ă II-a) Cîțiva dintre creatorii filmului De la stingă la dreapta: al patrulea actorul Emanoil Petruț, al șaselea regizorul Lucian Bratu și al șaptelea, realizatorul imaginii, Constantin Ciubotaru. Activitatea noastră va fi tot mai rodnică Luptînd neobosit pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, privind sporirea capacității de producție, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea regională de transport auto Constanța a reușit, printr-o mai bună organizare a procesului de producție, să îndeplinească principalii indici de plan pe anul 1959. Astfel, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 111,4 la sută, la transportul de mărfuri — 105,5 la sută, iar la transportul de călători — 114 la sută. Prin reducerea consumurilor specifice la prese, materiale și carburanți, prin executarea operațiunilor de vulcanizare în cadrul întreprinderii, precum și prin valorificarea unor rezerve interne, colectivul nostru a reușit să obțină anul trecut economii în valoare de 2.385.000 lei. In vederea întreținerii în mai bune condiții a parcului de autovehicule și depășirii ciclului de rulaj intre reparațiile generale, a fost extinsă metoda sutaniistă la un număr de peste 60 de șoferi. La obținerea realizărilor arătate mai sus, un prețios aport l-au adus șoferii Vasile Vasile, Hariton Nichita, Crăciun Ion, Voicu Gheorghe și alții. Dintre lucrătorii din echipele de întreținere, s-au evidențiat Petcu Florea, Mirea Vasile, Ghiță Dumitru, Dobrotă Cornel și mulți alții, care nu au precupețit nici un efort pentru menținerea parcului de mașini în exploatare, îmbunătățirea stării tehnice a mașinilor și obținerea de importante economii. Colectivul nostru de muncitori, ingineri și tehnicieni, însuflețit de noile sarcini trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, și-a intensificat eforturile pentru obținerea unor succese superioare în procesul de producție. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan ce revin unității noastre pe anul 1960, numeroși muncitori s-au angajat să obțină în întrecerea socialistă realizări mult mai mari față de anul trecut, să recondiționeze mai multe piese, să reducă consumurile specifice și să îmbunătățească și mai mult starea tehnică a autovehiculelor. Pe baza succeselor obținute în anul trecut și cunoscînd posibilitățile actuale, colectivul de muncă de la I.R.T.A. Constanța s-a angajat să depășească planul pe 1960 cu 1 la sută la tone-km și cu 2 la sută la călători-km și să obțină economii peste plan în valoare de 1.000.000 lei. Pentru ducerea la îndeplinire a angajamentelor formulate de muncitori, conducerea întreprinderii a întocmit un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice. Dintre acestea, amintim : amenajarea stațiilor de alimentare cu carburanți de la autobuzele I și II Constanța, precum și aprovizionarea punctelor de lucru cu ajutorul autocisternelor, măsuri ce vor avea un efect economic în valoare de 130.000 lei. înființarea unor secții de recondiționat piese și la autobazele I și II din Constanța va duce la obținerea unor economii în valoare de 154.000 lei anual. Organizarea utilizării remorcilor în procent egal cu coeficientul de utilizare a parcului de autocamioane va contribui la creșterea productivității muncii cu 0.5 la sută, îndrumați de organizația de partid și cu sprijinul comitetului de întreprindere, muncitorii, tehnicienii și inginerii din unitatea noastră sînt hotărîți să depună eforturi sporite în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor pe anul 1960 GABOR GHEORGHE, director al I.R.T.A. Constanța (Continuare in pag. a llla) PLANUL NOSTRU DE PRODUCȚIE Sinul 1959 a fost pentru, gospodăria noastră colectivă din an nu tocmai atât de bogat. Singura ramură care ne-a adus venituri mai mari a fost ramura creșterii animalelor, unde s-au obținut 838.200 lei, față de 820.000 lei , cit a prevăzut planul. Din această ramură de la ferma ovine s-au realizat cele mai mari producții: 57 litri de lapte, și 2,894 kg de lină pe cap de oaie, în loc de 38 litri de lapte și 2,700 kg de lină, cit a fost planificat. Rezultate frumoase ne-au adus și cele 35 de hectare destinate grădinii de legume și zarzavaturi, 261.331 lei, în afară de ceea ce s-a repartizat membrilor colectiviști la zi muncă. Sectorul viticol s-a mai mărit cu încă 22 de hectare, gospodăria avînd în prezent 53 hectare cu vie nobilă. In sectorul cerealier, rezultatele nu au fost pe măsura posibilităților gospodăriei noastre. Acest lucru se explică, într-o oarecare măsură, datorită timpului secetos din vara anului trecut, dar în cea mai mare parte datorită lucrărilor slabe ce au fost executate de colectiviști. Am avut echipe, cum ar fi acelea conduse de Iordache Ciocan, Marin Echim și altele, care, făcînd lucrări de proastă calitate, eu fost nevoite să le refacă. Invățînd din experiența anului trecut colectiviștii au hotărît în acest an să realizeze cifre mult mai mari ca acelea realizate în anul trecut, executînd lucrări la timp și de bună calitate. Pentru ca planul să fie pe măsura posibilităților mari ce le are gospodăria noastră, pentru un început, el a fost întocmit pe baza propunerilor făcute de membrii consiliului de conducere, ai biroului organizației de partid, de brigadieri și colectiviști fruntași, intr-o ședință lărgită de consiliu. S-a analizat fiecare propunere făcută pentru ca în planul de producție să fie cuprinse cifre care, cu adevărat, se pot realiza. După aceasta, prevederile cifrelor de plan au fost puse în discuția și aprobarea adunării generale ce a avut loc în gospodăria noastră cu cîteva zile în urmă. Am hotărît ca în acest an, pe baza sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, să ia o dezvoltare mare sectorul zootehnic. Astfel, dacă la sfîrșitul anului trecut, am încheiat bilanțul cu un efectiv de 185 de taurine, din care 82 de vaci și juninci, 243 porcine, 2.387 ovine și 1.062 de păsări, pentru sfîrșitul acestui an, numărul lor trebuie să ajungă la 367 de taurine, din care 247 vaci și juninci, 728 porcine, 3.080 ovine, iar numărul păsărilor ce le vom crește să fie de 11.000 capete, din care matcă în gospodărie pentru anul viitor 2.900 de capete. Din acest sector, ne-am propus să realizăm producții de 1.700 litri de lapte pe cap de vacă furajată, 55 de litri lapte și 2.800 kg de lună pe cap de oaie. De asemenea, în acest an, o dezvoltare simțitoare vor cunoaște în gospodărie sectorul viticol, care va crește cu încă 27 de hectare (terenul este desfundat din toamna anului trecut) și baza furajeră pentru hrana animalelor, care va fi de 555 de hectare, în afară de cele 70 de ha ce se vor semăna în culturi duble. Din suprafața arătată mai sus, 185 de ha vor fi cultivate numai cu porumb pentru siloz, la care ne-am propus să realizăm 25 tone la hectar. Pentru obținerea unor producții de 1.550 kg de grîu, 2.500 kg de porumb boabe, 1.300 kg de floareasoarelui la hectar etc., așa după cum a hotărît adunarea generală, colectiviștii noștri au luat în acest sens măsuri încă din toamna trecută, întreaga arătură a fost execu Clișeul nostru vi-l prezintă pe strungarul Siie Gherghina, membru de partid, la locul său de muncă — atelierul de întreținere al secției confecții metalice din întreprinderea 1009 Constanța. El este unul dintre fruntașii întreprinderii depășindu-și norma zilnică cu 20 la sută și făcînd economii de materiale. ~WWV= Măsuri pentru viitorul sezon Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Întreprinderea de industrializare și desfacere a peștelui din Tulcea se preocupă cu deosebit interes de pregătirea producției din sezonul de primăvară. In acest scop, șeful mecanic A. Marulis și-a repartizat lucrătorii în așa fel, incit reparațiile ce se execută la unele mașini să fie de bună calitate și să se termine la timp. In prezent, muncitorii lucrează cu mult spor la reparația mașinii automate de desolzit pește și mașinii de închis cuatiile de conserve. Printre cei ce execută lucrări de bună calitate și la timp, se află și mecanicii Pășnică Dumitru și P. Vlesmas. ȚUȚUIANU MARIA, corespondentă Au terminat reparațiile Harnicii mecanizatori de la stațiunea de mașini și tractoare Babadag au terminat nu de mult toate reparațiile la tractoarele și mașinile agricole necesare campaniei agricole de primăvară. In prezent, ei lucrează intens la repararea mașinilor și uneltelor agricole necesare în campania de recoltare. Numai în cîteva zile, ei au reparat complet 13 secerători-legători și au început reparația și revizuirea combinelor. Citifi în pag. a IV-A NOUA INIȚIATIVĂ DE PACE A R. D. GERMANE — Corespondență din Berlin LANSAREA CU SUCCES A UNEI RACHETE BALISTICE SOVIETICE DE MARE PUTERE MOSCOVA 1 (Agerpres). TASS anunță: In conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliți grei ai pămîntului și în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilită la 31 ianuarie a.c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă și a fost reperată la căderea în apă de către stațiile de radiolocație și de stațiile optice și acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat odată mai mult Înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. PRIN LANSAREA EFECTUATA LA 31 IANUARIE A.C. A FOST ÎNCHEIATĂ CU SUCCES ETAPA RESPECTIVA DE REALIZARE A RACHETEI. IN LEGĂTURĂ CU ACEASTA, AGENȚIA TASS ESTE ÎMPUTERNICITĂ SĂ DECLARE CA REGIUNEA CUPRINSA intre coordonatele INDICATE IN COMUNICATUL TASS DIN 8 IANUARIE 1960 A FOST ELIBERATĂ PENTRU NAVIGAȚIE ȘI COMUNICAȚIILE AERIENE ÎNAINTE DE TERMEN LA 1 FEBRUARIE. Racheta a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilită De la adunările generale din G. A. C. De curînd a avut loc adunarea generală a colectiviștilor din Satu Nou, raionul Medgidia. Discutîndu-se planul de producție pe anul 1960, numeroși colectiviști și-au luat angajamentul să obțină recolte sporite, contribuind astfel la traducerea în viață a hotărîrii C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959. Șeful brigăzii a II-a, Necu Constantin, a chemat la întrecere toate brigăzile din gospodărie, la următoarele obiective: mobilizarea tuturor colectiviștilor la muncă, încorporarea îngrășămintelor naturale și chimice pe 95 ha și obținerea unui spor de produse la ha, față de plan, de 500 kg la floarea-soarelui, 8.000 kg la sfecla de zahăr, 500 kg la orz, 500 kg la ovăz, 209 kg la fasole și 5.000 kg la porumb siloz. In aceeași adunare, a răspuns la întrecere brigada a IlI-a. Șeful de echipă Neca Dumitru și-a luat angajamentul să care 45 tone de gunoi pe terenul pe care lucrează echipa sa, iar Paraschiv Andrei, în numele echipei pe care o conduce, a chemat la întrecere echipa nr. 1 din brigada a II-a. La sfîrșitul adunării, președintele gospodăriei, Neagu Oprea, a dat citire chemării la întrecere adresate colectiviștilor din comuna Mircea Vodă. ISLAM NEGIVET, coresp. Adunarea generală de dare de seamă și alegeri a colectiviștilor din Valea Nucarilor, raionul Tulcea, a scos în evidență succesele dobîndite de sectorul zootehnic al gospodăriei. Prin munca conștiincioasă a ciobanilor Bărbat Vasile și David Ion, oile au dat, în medie, cite 45,5 litri lapte, în loc de 38 litri ci prevedea planul. Au fost evidențiați colectiviștii fruntași Bumbac Constantin, Niță Lefter și alții. Unii membri ai consiliului care nu și-au dat tot aportul în rezolvarea problemelor de producție ale gospodăriei, au fost aspru criticați. Ei au fost înlocuiți cu Ghizilă Ion, Gheorghe Dumitru, Beiu Toader și alții. BĂNESCU TATIANA, coresp. Gospodăria agricolă colectivă „Tatar Bunar“ din Fîntîna Mare, raionul Negru Vodă, a făcut pași însemnați pe drumul întăririi ei economico-organizatorice. Cu fiecare an, ea s-a dezvoltat și s-a consolidat. Numărul membrilor ei este mic, iar suprafața de teren, de numai 829 ha, dar posibilitățile de a spori producția sunt nelimitate. In 1952, colectiviștii de aici aveau doar 33 de bovine, 602 oi, iar la sfîrșitul anului trecut, au ajuns la 83 de bovine și 1.253 de oi. Vînzind statului 16.000 litri lapte de vacă, 15.000 litri lapte de oaie și o cantitate însemnată de lină, au obținut suma de 300.000 lei. De altfel, jumătate din venitul gospodăriei provine din sectorul zootehnic. Această analiză a fost obiectul dării de seamă care s-a ținut in recenta adunare generală, în care s-au trecut în revistă toate realizările lor. Gospodăria colectivă are acum camion, vie, livadă de pomi fructiferi, o colonie cu 65 de stupi și altele. In cursul anului trecut, s-au dat în folosință noul local al căminului cultural și clădirea administrației gospodăriei. Dezvoltarea gospodăriei a avut consecințe însemnate în viața colectiviștilor. Peste 50 de familii au astăzi aparate de radio, mașini de cusut, mobilă. Mulți Colectiviști și-au cumpărat biciclete, iar Regep Skender, Muharem Ismail și alții au motociclete. S. RAȘID, coresp. In adunarea generală de dare de seamă a colectiviștilor din Bărăganu, raionul Negru Vodă, au fost evidențiați cei care au muncit con(Continuare în pag. a III-a) -XJSS CJSSS. Lucrările Intîlnirii tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice Duminică dimineața, la Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa“ din București au continuat lucrările Intîlnirii tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice. Alexandris Kalidopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democrată din Grecia, care a prezidat ședința, a dat citire telegramei adresate de N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., participanților la întîlnirea de la București, primită cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuțiile pe marginea raportului general. In ședința de dimineață au luat cuvîntul: Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (E.D.O.N.) din Cipru, Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mișcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din partea Federației Tineretului Comunist Italian, și Elsa Hadjiarghiri, președinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul ședinței au fost citite mesajele adresate intîlnirii de Comitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comitetul britanic al tineretului pentru festival, Consiliul Național al Tineretului Ungar și Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Tineretului Ungar. Tot în cursul dimineții au avut loc întîlniri între delegațiile tineretului și studenților din diferite țări. La Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa“ s-au întîlnit tinerii din R.P.F. Iugoslavia cu tinerii români. Delegația albaneză s-a întîlnit cu cea Italiană la Palatul Pionierilor, iar delegațiile din R. P S-au reluat lucrările noului cămin Organele de partid și de stat din comună au găsit de să folosească cuviință timpul prielnic pentru continuarea lucrărilor la noul cămin cultural. Astfel, o echipă de constructori din cadrul G.A.C. lucrează intens la noua construcție. Dintre aceștia, se evidențiază tov. Popa Vasile, C. Stanciu, V. D. Aldea și alții. Munca cu filmul In cadrul cinematografului „1 Mai“ din localitate, înainte de începerea filmului se face recenzia acestuia. Spectatorii urmăresc cu atenție filmul, pentru a deosebi unele episoade prezentate în recenzie. In acest scop, încă din luna septembrie a anului trecut a fost organizat un colectiv condus de tov. Adam Nicolae. „Din munca noastră"... Peste 9.000 lei economii... ... au adus pionierii și școlarii de la Școala de 7 ani din comună. (Continuare în pag. a IV-a) VEȘTI DIN COGEALAC prin acțiunile prinse în anul între1959. Astfel, ei au colectat 22.000 kg de fier vechi, peste 500 kg de maculatură și aproape 100 kg de deșeuri de lună. Pe lingă acestea, ei au mai executat lucrări în cadrul G. A. S. și G.A.C. din localitate. In aceste acțiuni s-au evidențiat detașamentele nr. 5 și nr. 6. ... se intitulează textul de brigadă pe care căminul cultural din comună l-a pus în o sală de lectură scena. Textul este creație locală și este axat pe unele aspecte din G.A.C. Printre interpreții principali ai brigăzii se numără: Velenza Nicolae, G. Niculina, Șapte C și alții. Pe lângă biblioteca din comuna Cogealac, a fost dată în folosință o sală de lectură, unde cititorii vin să studieze anumite materiale sau fac lecturi din diferite cărți cu care este dotată biblioteca. Datorită acestui fapt, a sporit considerabil numărul cititorilor din comună. JIANU CHIRIAC, corespondent Continuare în pag. a IH-ai Pregătiri pentru campania de primăvară Gospodari buni Ion Caterov, secretarul organizației de partid, și Pîrvu Dumitru, președintele gospodăriei colective din Corbu de Jos, vizitaseră grajdurile de vaci, trecuseră și pe la noile platforme de gunoi de la grădină și acum se pregăteau să plece spre alte sectoare de lucru. — înainte, făceam platformele sus, la magazii. Era mai aproape de grajduri, spunea președintele. Am observat, însă, că nu-i bine. Cea mai mare parte din terenul nostru este în partea cealaltă, spre grădină. Făcind acolo platformele, după putrezire, gunoiul poate fi transportat la cîmp mai repede și în condiții mai bune. — Avem și dincolo gunoi, completă tov. Caterov. Sînt două platforme, însă, cu gunoi putrezit, care în prezent se transportă la cîmp. Noi am avut prevăzut în plan să cărăm la cîmp 500 tone de gunoi de grajd și pînă în prezent am cărat 544 tone. Vom continua această lucrare pînă ce întreaga cantitate de gunoi putrezit existentă în gospodărie și în comună va fi cărată pe cîmp. Brigada a III-a complexă, de pildă, are de îngrășat pentru primăvară o suprafață de 30 hectare. Pînă acum, s-au îngrășat 18 hectare,și lucrarea continuă. Bineînțeles că suprafața planificată va fi depășită. In drum spre platforme, am întîlnit căruțe încărcate cu gunoi. Erau din brigada a IlI-a a lui Vișan Petre. Altele erau la încărcat, așa cum se vede în clișeul de jos. Printre colectiviștii fruntași la această lucrare sunt utemistul Dicu Petre, Nicu Constantin, Niculescu Gheorghe și alții. O activitate intensă se desfășoară și la atelierele de fierărie și lemnărie. Reparațiile la baroane și căruțe sunt aproape gata. Neacșu Radu și Cotoi Florea, fierari, Enache Petre și Constantin I. Constantin, lemnari, vor termina complet reparațiile în primele zile ale lunii februarie. ■ In curte, lingă magazii, cîțiva oammeni împleteau sîrmă groasă pentru taliane, ceva mai încolo, unii reparau bărci, iar Intr-una din magazii, alții reparau plasele de la taliane. Erau pescarii gospodăriei, care, alături de ceilalți colectiviști, se pregăteau intens pentru primăvară. In anul 1959, brigada de pescari colectiviști, condusă de Stănoiu Dumitru, a adus gospodăriei colective un venit bănesc de 257.000 lei, cu 107.000 lei mai mult decit era prevăzut în plan. In acest an, pescarii vor realiza venituri și mai mari. Pentru aceasta, este, însă, nevoie de unelte bune, de bărci bune. Iată de ce se pregătesc cu atîta atenție. In fotografia din pagina a IlI-a, se poate vedea un aspect de la reparatul plasei de talion. Brigadierul Stănoiu Dumitru (al doilea din dreapta) dă indicații pescarilor Celeacă Oprea, Băloi Dumitru, Stănoiu Ion și Mirescu Marin, asupra reparațiilor ce trebuie executate. S-ar părea că, dacă în tomna anului trecut s-au executat aratul în vie, tăiatul de ușurare și îngropatul, viticultorii n-ar mai avea acum altceva de făcut decit să ia parte la cursurile agricole și să... aștepte primăvara. Colectiviștii din Corbu de Jos nu fac, însă, așa. Imediat cînd timpul se va îmbunătăți, permițînd munca la cîmp, ei vor instala spațierii pe care în prezent îi pregătesc, vor întinde sîrma etc. Via aparține brigăzii a doua complexe, condusă de Timoș Enache, și colectiviștii din această brigadă se pregătesc cu multă rîvnă pentru campania de primăvară. Sunt doar în întrecere cu celelalte brigăzi. Ciocîrlan Marin, Bărbuța Alexandru și Paja Ilie, trei dintre viticultorii fruntași, executînd lucrări de bună calitate și terminînd pregătirile pentru campanie în cel mai scurt timp, vor să con Ék