Dobrogea Nouă, martie 1960 (Anul 13, nr. 3600-3626)

1960-03-01 / nr. 3600

4 [ x biblioteca |. I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ »Mr. 1, viíí­'E .v. U'1 IAȘI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitatului regional P. M. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3600 Marți 1mar fie ffe-i ■m 4 pagini 20 'bani »Continuare în Daer. » H­a) Tovarăși, Conferința regională de partid Constanța își propune să analizeze activitatea desfășurată de Comitetul regional de partid de la ultima confe­rință din ianuarie 1959, să stabilească sarcinile care stau în fața organizațiilor noastre de partid pentru îndeplinirea planului de stat pe 1960 și să aleagă delegații la cel de-al III-lea Congres al partidului nostru. In cursul anului trecut, poporul nostru a obți­nut succese însemnate în realizarea sarcinilor tra­sate de cel de-al II-lea Congres al P.M.R., în în­făptuirea politicii leniniste a partidului nostru de construire a socialismului. Astăzi, producția in­dustrială a Republicii Populare Române este cu peste 4,5 ori mai mare față de producția Romîniei burghezo-moșierești. S-a dezvoltat producția mij­loacelor de producție și s-au creat noi ramuri industriale, ca : industria chi­mică, industria producătoare de utilaj petrolifer, industria de mașini agri­cole etc. In prezent, producem multe mașini care nu numai că satisfac ne­voile noastre interne, dar le și expor­tăm. In anul 1959, planul producției globale industriale a fost îndeplinit în proporție de 102,3 la sută, iar planul producției-marfă, în proporție de 102,6 la sută. Ca rezultat al politicii leniniste a partidului nostru de transformare so­­­cialistă a agriculturii, în acești­ ani­ s-au făcut pași mari pe linia dezvoltării sectorului socialist din agricultură și mecanizării muncilor agricole. Aproape Ș5 la sută din suprafața de teren și aproape 76 la sută din numărul de familii de țăranii muncitori sunt în sectorul socialist. Au crescut producția și productivitatea muncii în agricultură. Ca rezultat al politicii juste a parti­dului nostru de dezvoltare economică a tuturor regiunilor țării și al muncii pline de avînt a oamenilor muncii în frunte cu comuniștii, și industria re­giunii noastre , a cunoscut în­ această perioadă o dezvoltare însemnată. Au fost construite noi întreprinderi indus­triale la Medgidia, Năvodari și Tulcea care au contribuit la creșterea pon­­derei industriei în economia­ regiunii, de la 45,9 la sută în 1955, la 54,1 la sută în 1959. Sarcina stabilită de Con­gresul al II-lea al P.M.R. de a crește producția globală industrială cu 60-65 la sută față de anul 1955 s-a realizat și depășit. Producția globală indus­­­trială realizată în regiunea Constanța­­ în 1959 este cu 68,5 la sută mai mare ca în anual 1955. Muncind pentru aplicarea în viață a politicii partidului nostru de transformare socialistă a a­­griculturii, organele și organizațiile de partid din regiunea noastră au reușit să convingă țărănimea muncitoare din regiune să treacă pe calea colec­tivizării, calea bunăstării și a belșugului. Realizările obținute de la Congresul al II-lea al partidului în dezvoltarea economiei­ și culturii demonstrează justețea liniei politice stabilită de Congres, munca creatoare plină de abnegație des­fășurată de Comitetul nostru Central, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și de că­tre întregul nostru partid, pentru aplicarea aces­tei linii. Tovarăși. Pe baza sarcinilor stabilite de plenarele C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și iulie 1959 și de că­tre Conferința regională de partid din ianuarie 1959, Comitetul regional de partid a mobilizat oa­menii muncii din regiunea noastră pentru înde­plinirea planului de producție în industrie, creș­terea producției și productivității muncii, folosi­rea rezervelor interne și a întregii capacități de producție a întreprinderilor. O atenție deosebită a acordat Comitetul regional de partid redu­cerii prețului de cost și îmbunătățirii calității pro­duselor, ridicării activității economice a G.A.S.­­urilor și S.M­T.-urilor, întăririi economico-orga­­nizatorice a G.A.C.-urilor, creșterii producției a­­gricole vegetale și animale și ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Activitatea de partid a fost orientată pe linia ridicării rolului de conducător politic al organe­lor și organizațiilor de partid, pentru îmbunătă­țirea compoziției organizației noastre regionale, pentru continua întărire a legăturii organizațiilor de partid cu masele, pentru creșterea combativi­tății și a vigilenței revoluționare a membrilor și candidaților de partid și a oamenilor muncii fără de partid, pentru educarea lor în spiritul ideolo­giei marxist-leniniste. In domeniul industriei, construcțiilor și transporturilor Comitetul regional de partid raportează Con­ferinței că datorită sprijinului permanent acordat de conducerea partidului și mobilizării de către organele și organizațiile de partid a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, sarcinile privind creș­terea producției globale industriale se realizează în conformitate cu hotărîrile Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Român. In anul 1959, comparativ cu anul 1958, producția­ globală indus­trială a crescut cu 12,11 la s­ută. Această creștere depășește cu 2,1 la sută sarcina trasată de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Creșteri im­portante în anul 1959, față de 1958, au obținut întreprinderi ca : I.M.U. Medgidia — cu­­ 23,2 la sută, S.N.M.C. — cu 18,3 la sută, Fabrica „Cimen­tul păcii“ Medgidia — cu 9 la sută, Fabrica „So­­lomit“ Tulcea — cu 18,4 la sută și altele. Ca urmare a muncii depuse sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, muncitorii, tehnicienii și inginerii din construcții au făcut să crească volumul construcțiilor în anul 1959, com­parativ cu 1958, cu 29 la sută, iar unele obiective industriale să fie date în exploatare înainte de termen, ca de exemplu : linia de superfosfați de la Uzina de superfosfați și acid sulfuric din Nă­vodari, stația de sortat și calibrat porumb de la Medgidia etc. In urma măsurilor luate de Comitetul regional de partid și a eforturilor depuse zi de zi de oa­menii muncii din industria regiunii noastre, pla­nul productivității muncii pe anul 1959 a fost rea­lizat și depășit. Pe total regiune, planul a fost realizat în proporție de 100,5 la sută, ceea ce re­prezintă o creștere de 5,3 la sută față de anul 1958. Pe sectoare, situația se prezintă astfel: cu 6,3 la sută în sectorul industriei republicane, cu 1,6 la sută în sectorul industriei locale și cu 9,9 la sută în sectorul industriei cooperatiste. Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, oamenii muncii din regiunea noastră au obținut în anul 1959 economii peste plan prin re­ducerea prețului de cost și muncă voluntară în valoare de 198.793.000 lei.­­Cu­ toate aceste realizări, în anul care a trecut, in economia regiunii noastre, s-au produs depășiri însemnate la prețul de cost, în special în cadrul întreprinderilor piscicole și unităților de con­strucții. Această situație se datorește faptului că organele și organizațiile de partid, consiliile sin­dicale raionale, conducerile administrative și co­mitetele de întreprindere din aceste­ sectoare s-au ocupat cu totul nesatisfăcător de realizarea sarci­nilor de plan și a angajamentelor de a da econo­mii peste plan. In anul trecut, o serie de întreprinderi din re­giunea noastră nu și-au îndeplinit planul. Prin­tre acestea se numără : întreprinderea piscicolă Constanța (director,­ ing. Sanda Iuliu, secretar al organizației de bază, Costenco Simion), întreprin­derea piscicolă Tulcea (director, Onescu Pavel, secretar al comitetului de partid, Zatirov Chir), întreprinderea piscicolă Hîrșova (director, Căli­­nescu Grigoraș, secretar al organizației de bază, Dima Valeria), care și-a realizat planul în pro­porție de numai 44,69 la sută, I.C.I.L. Constanța (director, Iani Andreiadis), cu o realizare de plan de numai 94,6 la sută, întreprinderile Sfatului popular regional au realizat numai 93,1 la sută din planul pe 1959. Principalele cauze care au dus la nerealizarea sarcinilor de plan la unele unități trebuie căutate în deficiențele ce au existat în organizarea pro­cesului de producție, în lipsa de preocupare pen­tru pregătirea și calificarea cadrelor de specia­litate, în folosirea pe scară redusă a metodelor avansate de muncă cît și în insuficienta antre­­nare a maselor de muncitori la înfăptuirea unui regim sever de economii. In întreprinderile in­dustriei locale, nu s-au luat suficiente măsuri pen­tru dotarea tehnică cu utilaj corespunzător a aces­tor unități, iar fondurile de investiții alocate au fost fărîmițate și folosite nejudicios. Aceasta do­vedește că nu a existat o suficientă preocupare din partea Comitetului orășenesc de partid Con­stanța, a comitetelor raionale de partid, a comite­telor executive ale sfaturilor­­ populare regional, orășenesc și raionale pentru aplicarea întocmai a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din noiem­brie 1958 cu privire la folosirea eficientă a fon­durilor de investiții. Și în domeniul transporturilor, ca urmare a dezvoltării continue a economiei regiunii noastre, s-au obținut unele rezultate pozitive. Astfel, tra­ficul de mărfuri pe calea ferată a crescut în anul 1959 cu 9 la sută față de anul 1958 și cu 5 la sută față­­ de plan­, rulajul vagonului-marfă s-a îmbunătățit cu 2,2 la sută față de anul 1958 și cu 0,8 la sută față de planul anului 1959, iar viteza comercială a trenurilor de marfă a crescut cu 0,8 la sută față de planul anului 1959. Rezultate bune au fost obținute și în transporturile rutiere, prin înzestrarea cu încă 32 de autobuse, 114 autoca­mioane și 20 de troleibuse. Sarcina trasată de Con­ferința regională de partid din ianuarie 1959, de creștere a traficului de mărfuri cu mijloace auto cu 35 la sută, a fost realizată și depășită cu 10 procente. In transporturile maritime, prin îmbunătățirea exploatării flotei comerciale și o mai bună între­ținere a parcului de nave, planul de transport la mărfuri a fost depășit cu 39,6 milioane tone/mile, iar prețul de cost pe tonă/milă s-a redus cu 2,84 la sută față de planul pe 1959. Indicele de meca­nizare al lucrărilor de manipulare a mărfurilor a crescut de l­a 51,84 la sută, la 54,57 la sută, iar timpul mediu de staționare al navelor sub opera­țiuni de încărcare și descărcare s-a re­dus cu 19,15 la sută față de anul 1958. Tovarăși. Lipsurile arătate în domeniul economic se da­­toresc în mare măsură faptului că, deși Comi­tetul regional de partid a analizat în cîteva rîn­­duri aceste probleme, nu a luat măsuri mai ener­gice împotriva acelor comuniști care au manifes­tat pasivitate față de hotărîrile luate în acest im­portant domeniu de activitate. De asemenea, de aceste lipsuri se fac vinovate și unele comitete raionale de partid, ca acelea din Tulcea și Medgidia, precum și Comitetul orășenesc de partid Constanța, care nu au analizat întot­deauna cu competență activitatea unor întreprin­deri industriale și de construcții, pentru a înlă­tura lipsurile și a le ajuta să-și îndeplinească ast­fel sarcinile de plan. Nici Consiliul sindical re­gional nu a luat întotdeauna măsurile necesare de permanentizare a întrecerii socialiste, în special în acele unități în care s-au ivit greutăți în rea­lizarea planului de producție. Pentru dezvoltarea pe mai departe a economiei regiunii noastre, este necesar ca organele și or­ganizațiile de partid să lupte mai hotărît pentru traducerea în viață a sarcinilor reieșite din expu­nerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959. Organizațiile de partid, conducerile întreprinde­rilor să se ocupe, în primul rînd, de folosirea în­tregii capacități de producție a mașinilor, de eco­nomisirea la maximum a materiei prime, condiție de bază în îmbunătățirea activității lor economice. În domeniul agriculturii Agricultura ocupă un loc important în economia regiunii noastre. Aplicînd cu abnegație linia poli­tică a partidului nostru de transformare socialistă a agriculturii, de întărire și consolidare a sectoru­lui socialist al agriculturii, Comitetul regional de partid a obținut în cursul anului trecut o serie de rezultate pozitive. Astfel, cele 61 de gospodării a­­gricole de stat și-au îmbunătățit simțitor activita­tea. G.A.S.-urile „Costache Burcă“, Ciocîrlia, Co­­cargea-Deleni, Pecineaga, Săcele și altele au ob­ținut anul trecut producții de 1.600 pînă la 1.800 kg de grîu la ha. G.A.S.-urile Negru Vodă, Cerna­voda, Agigea și altele au obținut între 2.500 și 3,500 kg de porumb boabe la ha. In 1959, G.A.S.­­urile au dat cu 53.566 tone de cereale mai mult decît în 1958, adică cu 50 la sută, contribuind ast­fel în mai mare măsură la formarea fondului cen­tral de produse agricole al statului. La obținerea acestor rezultate a contribuit în mare măsură hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri pe baza căreia Comitetul regional de partid a luat măsuri de con­stituire a consiliilor în toate G.A.S.-urile, a trimis în munca de organizatori și mecanici șefi de sec­ție cadre pregătite, în măsură să contribuie la îm­bunătățirea muncii organizațiilor de partid, a con­siliilor G.A.S. cît și la îmbunătățirea muncii eco­­nomico-financiare a unităților. Majoritatea con­siliilor G.A.S. desfășoară o bună activitate și re­zultatele acestora dovedesc justețea măsurilor­­ luate de partid și guvern. Cu toate rezultatele pozitive, în activitatea G.A.S.-urilor sînt încă serioase lipsuri, care au frînat obținerea unor rezultate mai bune. Princi­pala lipsă rămîne slaba preocupare pentru execu­tarea lucrărilor de pregătire a solului la timp și de bună calitate, respectarea epocii de însăm­în­­țare și a calității însămînțărilor, asigurarea den­sității plantelor în raport cu fertilitatea și umidi­tatea solului și aplicarea la timp a tuturor lucră­rilor de întreținere și recoltare. Vinovați de a­­ceastă situație se fac în primul rînd comuniștii din conducerea Trustului gostat,­ precum și cei din conducerea unor gospodării de stat. In zootehnie, principalele sarcini puse în fața organelor și organizațiilor de partid de plenara din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R. și Consfătuirea de la Constanța s-au referit la creșterea șeptelu­­lui și îmbunătățirea raselor. Pe această bază, Co­mitetul regional de partid a îndrumat organiza­țiile de partid și consiliile G.A.S. pentru îmbu­nătățirea rasei de vaci și oi, pentru creșterea pro­ducției lor. Cu sprijinul partidului și guvernului, G.A.S.-urile din regiunea noastră și-au procurat un număr însemnat de vaci de rasă cu produc­ție mare de lapte. Ca urmare a rezultatelor po­zitive obținute de Stațiunea experimentală zooteh­nică Palas, s-a trecut la meminozarea efectivelor de oi. In anul 1959, au fost montate artificial 108.900 oi. Fătările de pînă acum de la oile mon­tate artificial ne-au dat posibilitatea să apreciem pozitiv această acțiune. De asemenea, ca urmare a măsurilor luate de către organele și organizațiile de partid, sectorul zootehnic din gospodăriile agricole­ de stat s-a­u dezvoltat atît în ce privește efectivele cît și pro­ducția obținută. La sfîrșitul anului 1959, efecti­vele de animale în G.A.S., comparativ cu 1958,­­au crescut la taurine cu 2.295, la vaci și juninci montate cu 1.126, la porcine cu 21.203, la scroafe și scrofițe cu 5.348, la ovine cu 35.137, iar la pă­sări cu 45.510. Cu toate că în această privință am avut unele rezultate, creșterile sunt foarte mici și sub posibi­litățile regiunii noastre. Aceasta se datorește fap­tului­ că conducerea­­ trustului nu s-a ocupat cu toată răspunderea de creșterea efectivelor pe­ baza producției proprii și cumpărării. Și în privința producției, deși s-au obținut unele rezultate, sarcinile de plan, nu au fost realizate. . La lapte­ de vacă, s-au obținut numai 2.522 litri, în loc de 2.600 litri, la lapte de oaie — 31,1 litri în loc de 35 litri, iar la lînă — 2,8 kg, în loc de 3,3 kg cît era prevăzut în plan. Producțiile slabe obținute de unele gospodării de stat se datoresc faptului că nu se acordă încă suficientă atenție îngrijirii și hrănirii animalelor. Pe bună dreptate, plenara C.C. al P.M.R. din de­cembrie anul trecut a arătat că „o rezervă impor­tantă pentru sporirea producției animale in țara noastră o constituie folosirea în mod intensiv a porumbului siloz în hrănirea animalelor“. In anul 1959, pe total trust, s-au însămînțat 10.553 ha cu porumb pentru siloz. Unele gospodării, văzînd că pe unele parcele porumbul pentru boabe se pre­zintă slab, s-au recoltat pentru siloz și astfel su­prafața s-a ridicat la 19.323 ha. Plenara din decembrie a scos în relief acest aspect și mai ales că nu se acordă suficientă aten­ție măsurilor agrotehnice necesare culturii po­rumbului pentru siloz, care trebuie să fie aceleași ca și la porumbul cultivat pentru boabe. Răspîndirea experienței pozitive dobîndite de multe G.A.S.-uri nu a fost o preocupare a orga­nelor și organizațiilor de partid, a Trustului re­gional gostat. De aceea, sînt destule cazuri cînd 2 gospodării de stat ven­ite, cu aceleași condiții, au rezultate diferite. Este necesar să ne ocupăm cu mai mare răs­pundere de îmbunătățirea muncii organizațiilor de partid din G.A.S., în scopul ridicării nivelului muncii unităților slabe la nivelul celor fruntașe, pentru ca astfel să putem realiza sarcinile pe care ni le-a pus în față plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie anul trecut. Sunt create toate con­dițiile pentru ca activitatea gospodăriilor agricole de stat să se îmbunătățească simțitor, astfel ca toate unitățile să devină în 1960 unități renta­bile, iar cele ce au fost în acest an rentabile să dea beneficii mult sporite. Pentru aceasta, comi­tetele raionale de partid, organizațiile de partid, consiliile G.A.S. să pună un mai mare­ aceea­ pe conținutul muncii de educație socialistă a lucră­torilor din G.A.S., să cultive la aceștia spiritul răs­punderii față de avutul obștesc. Organizațiile de partid să analizeze cu mai multă competință problemele activității economice a G.A.S. și să orienteze întreaga muncă politică pentru obținerea în 1960 a unor producții de 1­600 kg de grîu, 2.300 kg de pl­umb boabe și ßO.000 kg de porumb șiloz la ha. Experiența G.A.S.-urilor Pietroiu și Dudești în obținerea de producții mari de porumb șiloz la ha să fie generalizată în toate gospodăriile noastre de stat. Efectivele de animale să ajungă­­ la taurine la 20.750 capete, din care 9.936 vaci, la porcine la 147.000 capete, din care 14.590 scroafe. Totodată, să se obțină o producție medie de 2.820 litri de lapte pe cap de vacă, 32 litri lapte de oaie și 2$ kg de lînă. Tovarăși. Și cele 36 de stațiuni de mașini și tractoare din regiunea noastră au obținut anul trecut rezultate mai bune. Paralel cu creșterea numărului de ma­șini și a calității acestora, a crescut și gradul de pregătire a mecanizatorilor, ceea ce a permis ca în anul 1959, planul de lucrări să fie realizat și depășit cu 7 la sută, iar lucrările agricole să fie mecanizate la arături în procent de 95­ la sută, la semănat păioase — 90 la sută, iar la prășit mecanic — 75 la sută. Executînd un volum de lu­crări cu 368.722 ha a.n. mai mare decît în 1958 și­­ realizînd o încărcătură pe tractor convențional de 426 ha a.n., S.M.T.-urile au îndeplinit astfel sar­cinile Conferinței regionale de partid din ianuarie 1959. Printre S.M.T.-urile fruntașe în realizarea planului de producție sînt: Chirnogeni, care a efectuat cîte 585 ha a.n. pe tractor convențional, „23 August“, care a efectuat cîte 543 ha a.n., pe tractor convențional, și altele. Au crescut price­perea și răspunderea multor organizații de partid din S.M.T. pentru conducerea politică a produc­ției, pentru mobilizarea muncitorilor la îndepli­nirea planului. Sub conducerea organizațiilor de partid, S.M.T.­­urile au realizat sarcina pusă de Congresul al II-lea al P.M.R., ca la sfîrșitul anului 1960, prețul de cost pe ha a.n. să fie redus cu 24 la sută față de 1955. In anul 1959, prețul de cost pe ha a.n. a fost cu 16 la sută mai mic decît cel planificat, ceea ce a permis S.M.T.-urilo­r să realizeze eco­nomii peste plan în valoare de peste 36 milioane lei. Un aport însemnat la obținerea acestor rezul­tate l-a adus autofinanțarea brigăzilor de trac­toare, acțiune pornită la indicația Comitetului re­gional de partid. Această măsură a făcut să crească răspunderea mecanizatorilor, nu numai în ce pri­vește întreținerea și folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor, ci și în ce privește cali­tatea lucrărilor. In ce măsură a influențat autofinanțarea bri­găzilor de tractoare rezultă și din comparația din­tre S.M.T. Chirnogeni și S.M.T. „23 August“, ve­cine, din raionul Negru Vodă, care au aceleași condiții de climă și sol și același parc de mașini și unelte agricole. In timp ce S.M.T. Chirnogeni a realizat 83.518 ha a.n., cu 9.872 ha a.n. peste plan, realizînd o încărcătură de 575 ha a.n. pe tractor convențional, la un preț de cost de 68,24 lei pe ha a.n. și o economie de 1.832.000 lei. S.M.T „23 August“, care are mai puține brigăzi autofinan­țate, a realizat un preț de cost per ha a.n. de 84,10 lei și o economie de 943.000 lei. In același timp, S.M.T. Chirnogeni a obținut în raza sa de acti­vitate o producție medie de 1.273 kg de grîu la ha și 2.328 kg de porumb boabe la ha, iar S.M.T. „23 August“ a obținut doar 1.600 kg de porumb boabe la ha. S.M.T. „23 August“ a obținut rezul­tate mai slabe decît S.M.T. Chirnogeni, pentru că conducerea S.M.T.-ului „23 August“ și organi­zația de partid nu s-au ocupat de modul cum este folosită întreaga capacitate de lucru a ma­șinilor, de calitatea lucrărilor executate, nu au analizat pe parcurs diferitele aspecte ale muncii și în domeniul cooperației meșteșu­gărești, ca urmare a preocupării Co­mitetului regional de partid, sarcina trasată de Conferința din ianuarie 1959, de creștere a producției globale în 1960, față de 1958, cu 25 la sută, se realizează cu succes. Producția coope­rației meșteșugărești a crescut în 1959 cu 15,5 la sută față de anul 1958, iar planul pe anul 1959 a fost realizat în proporție de 101,5 la sută. Cooperația de consum a reușit să reducă în 1959 cheltuielile de circulație cu 3.562.000 lei, să construiască prin muncă volun­tară și cu fonduri proprii 26 de maga­zine de desfacere a produselor indus­triale. Cu toate realizările obținute, în sec­torul circulației mărfurilor, continuă să existe serioase lipsuri. Nivelul chel­tuielilor de circulație se menține încă ridicat. Nu a existat suficientă preo­cupare pentru buna conservare și manipulare a mărfurilor. La O.C.L. „Aprozar“ Constanța, de pildă, există mari depășiri la cotele legale de per­­sabilitate și astfel se înregistrează în mod frecvent pierderi anormale. Tov. Radu Ristea, director al acestei uni­tăți, în loc să se ocupe de buna desfă­șurare a muncii și lichidarea deficien­țelor care­ au determinat aceste lipsuri, a făcut cerere la sfatul popular pen­tru a obține anularea pierderilor. Bineînțeles că sfatul nu i-a aprobat, și bine a făcut. T­icăia­s eut I tyartidiíL JHnitien­&Mie inițiatfr MLL ii e$q.­inizai­%miL tutum) üieimin­ő­it­­ Q&miti, I * yt uclud­e LUCRĂRILE CONFERINȚEI REGIONALE DE PARTID CONSTANȚA Darea de seamă ASUPRA ACTITĂTII COMITETULUH REUMAI UE PARTIS pe perioada ianuarie 1959 — februarie 1960 Expunerea tovarășului Vilcu Vasile, membru supleant al C. C. al P. M. R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Constanța (TEXT PRESCURTAT) O delegație a pionierilor din orașul Constanța a salutat lucrările Conferinței regionale de par­tid. După ce au rostit cuvîntul de salut, pionierii au oferit flori membrilor prezidiului. In foto, o pionieră oferă fiori tovarășului Constantin Pîrvu­lescu, membru al E­roului Politic al C.C. al P.M.R. I" $"mi

Next