Dobrogea Nouă, mai 1960 (Anul 13, nr. 3653-3677)
1960-05-03 / nr. 3653
. 4 pagini 20 bani Organ al Comitetului regional P. M. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3653 Mărfi 3 Mai 1960 1 B Emisii mu iticii Lii mucii Intîi de mai. Pe străzile orașului îmbrăcat sărbătorește, șiruri nesfîrșite de oameni așteaptă începerea și desfășurarea mitingului și demonstrației oamenilor muncii din orașul și regiunea Constanța. 1 Mai 1960. Anii au trecut sute [UNK] Ani fericiți pentru toți cei ce muncesc la orașe sau sate, cu brațele sau cu mintea. Orașul nostru e de nerecunoscut. A crescut mult. S-a construit imens. In cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii, mecanizatorii și colectiviștii au raportat partidului noi și noi succese, dobîndite pe calea construirii socialismului. Pe străzi, e freamăt. Freamăt mare• Mulțimea de oameni manifestează cu entuziasm în așteptarea mitingului• Se scandează lozinci: „Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe“, „1 Mai e sărbătoare pentru clasa muncitoare“, „R.P.R. — U.R S.S. sunt în veci prietene“. Tribuna oficială e împodobită cu flori, steaguri roșii, drapele ale Republicii Populare Romîne și lozinci. In tribună, se află muncitori fruntași din regiune, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor de masă și economice. Ințelegînd parcă bucuria și veselia noastră, soarele își revarsă razele sale peste bătrînul oraș. La ora 10,00, murale puternice și aplauze furtunoase, la tribună, iau loc tovarășii: VÎLCU VASILE, prim-secretar al Comitetului regional de partid Constanța, IUGA IONI MANDREANU CONSTANTIN, IONESCU PETRE, PETRE NICOLAE, secretari ai Comitetului regional de partid Constanța, NIȚESCU ANTON, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional, IONESCU ILIE, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Constanța, TUDOSE VASILIU, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Constanța, ILIESCU ION, președintele Consiliului sindical regional, BOLINTINEANU ION, colonel, CHIRIȚĂ MARIA, președintă a Comitetului regional al femeilor, SOARE NORVE, șeful secției de propagandă și agitație a Comitetului regional de partid, și NOVAC DUMITRU, membru al Comitetului regional de partid. A fost de față tov. A. A. GOLICENCOV, consul general al U R.S.S. la Constanța. Fanfara intonează Imnul de Stat al Republicii Populare Romîne. Tovarășul IONESCU ILIE, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid, deschide mitingul și dă cuvîntul tov. ILIESCU ION, membru al biroului Comitetului regional de partid, președintele Consiliului sindical regional. Manifestanții își exprimă prin aplauze, urale nesfîrșite, lozinci, hotărîrea de a munci mai mult, mai bine, mai cu spor pentru înfăptuirea politicii partidului. Mitingul a luat sfîrșit, începe marea demonstrație sărbătorească a oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai. _______ M ORAȘUL CNSIII Coloanele muncitorilor din industrie, transporturi, construcții și comerț Coloana miilor de oameni ai muncii din industrie, transporturi și construcții se revarsă ca un uriaș torent prin fata tribunei. Ea este deschisă de harnicii constructori navali de la L.N.M.C., care au obținut succese deosebite în întîmpinarea marii sărbători, ziua de 1 Mai. Lucrul acesta poate fi desprins și de pe panoul uriaș, purtat de brațele vînjoase ale unui grup de muncitori, cu 1,8 la sută și-au depășit senemeciștii planul de producție, realizînd totodată beneficii peste plan în valoare de 530.000 lei, ceea ce reprezintă o treime din angajamentul pe întreg anul 1960. In rîndurile entuziaste ale oamenilor muncii de la S.N.M.C. au demonstrat numeroși fruntași în producție, printre care comunistul Stanciu Oprea, strungar, decorat cu Ordinul „Muncii“ clasa a IlI-a, Drondei Gheorghe, Ciocodeică Ion și mulți alții. Ei s-au aflat pînă acum în primele rînduri ale luptei pentru sporirea potențialului tehnico-economic al șantierului, contribuind din plin la realizarea unor importante succese: dublarea producției globale, construirea unor vase și ambarcațiuni proiectate pentru prima dată aici, executarea unui mare volum de reparații navale la diferite vase etc. Iată și colectivul secției navale din cadrul șantierului, a cărui coloană este deschisă de o uriașă machetă a noului tip de ponton-dormitor, construit anul acesta. Demonstrează grupul de muncitori fruntași care au în mijlocul lor pe ing. Amira Ion, șeful secției, purtînd steagul de colectiv fruntaș pe șantier în întrecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 1 Mai. Un grup de tineri îmbrăcați în salopete albastre trec scandînd lozinci și fluturînd mici drapele roșii. Sînt elevii școlii profesionale de ucenici de la Șantierul naval maritim Constanța, schimbul de mîine al vrednicilor constructori navali. După coloana oamenilor muncii de la I.R.E.C.. și I. M. „Dobrogea“, au (Continuare în pag. a II-a) MHHILÉ Stilul ASPECT DE LA TRIBUNA OFICIALĂ Tovarăși. Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, Ziua frăției muncitorilor din întreaga lume, Comitetul regional de partid și Sfatul popular regional vă transmit un călduros salut și vă felicită pentru succesele obținute în munca plină de avînt patriotic pentru construcția economică și culturală a regiunii Constanța. Anul acesta, ziua de 1 Mai capătă o însemnătate și o strălucire deosebită — se împlinesc 70 de ani de la cea dinții demonstrație și aniversare a zilei de 1 Mai de către oamenii muncii din majoritatea țărilor. Incepînd din anul 1890, sărbătorirea zilei de 1 Mai a devenit o tradiție scumpă tuturor celor ce muncesc din toate țările lumii. An de an, de fiecare 1 Mai, măreața chemare a lui Marx și Engels : „Proletari din toate țările, uniți-vă“ însuflețește pe oamenii muncii de pretutindeni în lupta lor pentru libertate și independență națională, pentru democrație, pace și socialism. In cei 70 de ani care s-au scurs de la cea dinții demonstrație de 1 Mai, victoriile și forța proletariatului au crescut enorm, iar lumea a luat cu totul altă înfățișare. Steagul roșu al socialismului fîlfîie astăzi victorios pe mai bine de-a patra parte din suprafața globului pământesc. Peste 1 miliard de oameni din Europa și Asia, răsturnînd puterea capitalului, înaintează cu încredere și hotărîre pe drumul socialismului și comunismului. Alte peste 700 de milioane de oameni din Asia, Africa, din Orientul Apropiat și Mijlociu și din America Latină au scuturat jugul colonial, cucerindu-și independența și suveranitatea națională. Tovarăși. Mai mult ca oricînd, ziua de 1 Mai prilejuiește anul acesta o grandioasă demonstrație a voinței de pace a popoarelor din lumea întreagă. Ca urmare a creșterii puterii economice, a forței și prestigiului Uniunii Sovietice și al tuturor țărilor lagărului socialist, a luptei lor neobosite pentru pace, s-a conturat o îmbunătățire simțitoare a climatului internațional. Vizitele tovarășului Hrușciov în S.U.A., India, Indonezia, Franța și în alte țări au avut o mare însemnătate în lupta pentru slăbirea continuă a încordării internaționale, pentru triumful principiului coexistenței pașnice. In țările imperialiste, precum și în țările coloniale și dependente, cresc și se întăresc tot mai mult forțele sociale care se pronunță pentru pace și securitatea popoarelor. In primele rînduri ale luptătorilor pentru pace, împotriva pericolului unui nou război,, pășesc partidele comuniste și muncitorești, care, împreună cu celelalte forțe democratice din țările lor, acționează în front unit pentru pace, democrație și socialism. 1 Mai 1960 găsește lagărul păcii și al socialismului mai puternic și mai unit ca oricînd. Popoarele Uniunii Sovietice întîmpină acest 1 Mai în plin avînt al luptei pentru construirea desfășurată a comunismului, pentru realizarea istoricelor hotărîri ale Congresului al XXI-lea al Partidului Comunist, al Uniunii Sovietice. In anul 1959, primul an al septenalului, Uniunea Sovietică a înregistrat un serios salt înainte, ceea ce dovedește că sarcinile senetonalului (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășului Iliescu Ion, fierbru al Biroului Comitetului regional de partid, președintele Consiliului sindical regional Constanța Trec pionierii, viitorul patriei ! O călătorie imaginară Duminică dimineața, de-a lungul a trei sau patru ore, am făcut una din cele mai uluitoare călătorii din viața mea. Vreme de cîteva ceasuri, urmărind trecerea nesfîrșitelor coloane de oameni ai muncii care au sărbătorit ziua de 1 Mai, am avut sentimentul copleșitor că străbat în lung și-n lat drumurile Dobrogei de astăzi, ale Dobrogei colectivizate, trezite la o viață nouă. Obișnuit ca drumurile în vreo cinsprezece ani de reportaj, uimit și în alte părți de proporțiile realizărilor patriei noastre, la, demonstrația de la Constanța închinată zilei muncii, am avut poate mai mult decât în alte părți revelația proporțiilor neobișnuite, gigantice, ale realizărilor puterii populare din țara noastră. A trecut la un moment dat prin fața tribunei, urnind pe șenilele sale de mastodont modern, uriașul de oțel care se cheamă „Kiroo", un tractor care trăgea în urma lui un plug cu brăzdare pe măsura uriașei mașini. Și mi-am adus aminte că, anul trecut, am văzut la Pietroiu, în baltă, la Jegălia, în Bărăgan, pe Valea Carasu și la Gîrliciu ori Ciobanui și Toponi tractoare de același tip desțelenind și defrișînd mii de hectare, cotropite pînă atunci de papură și trestie, ori construind canale pentru irigatul ogoarelor arse de secetă. Țin minte că și atunci, înspăimintat de proporțiile tractoarelor mi-am zis că și mecanicii care te mînuiesc, trebuie să fie niște uriași. Și nu m-am înșelat. Fiindcă, educați și crescuți de partid, oamenii care își măsurau forțele cu stihia înfricoșătoare a naturii erau cu adevărat niște oameni deosebiți, niște uriași, e-am văzut durînd în baltă, în Bărăgan ori pe Valea Carasu, ca excavatoare și catorpilare, diguri protectoare ori canale de alimentare cu apă, în scopul sporirii rodniciei ogoarelor. Ne minunăm cind, din goana trenului, între Constanța și Medgidia, vedem coama de pămînt a Valului lui Traian. Dar de o mie de ori suntem mai uluiți și emoționați cind vedem digul ce înconjoară pămintul gospodăriei de stat din Pietroiu, știind că el ține piept apelor marelui fluviu, știind că la adăpostul lui cresc mii de hectare de grîu și porumb și cresc mii de oi, pe un pămint de o bogăție fantastică, smuls pentru totdeauna din îmbrățișarea turbată a apelor. Mi s-a întîmplat ca de Intîi mai să fiu in anii trecuți în alte părți ale țării. Niciunde, în aceeași perioadă de calendar agricol, n-am văzut un grîu așa de mare, așa de puternic, așa de sănătos și de frumos ca acela pe care, ieșind din coloană, mecanizatorii din S.M.T.-uri și colectiviștii Dobrogei de aur l-au înminat conducătorilor regiunii — snopi verzi de grîu, snopi mari, ca niște enorme și nemaivăzute buchete de flori. In toate acele minunate ofrande, vedeai parcă avea și miile de hectare arate și semănate în acest an de tractoarele S.M.T.-urilor din regiune, vedeai, între Pontul Euxin și Danubiu, marea îndelung foșnitoare a tarlalelor cu grîu, porumb și floarea-soarelui. Cu carnetul de reporter în mînă, curios și fericit, uimit de revelația avută privind demonstrația oamenilor muncii din Constanța, făceam de fapt o neașteptată și ațițătoare călătorie prin Dobrogea socialistă. PETRU VINTILA