Dobrogea Nouă, septembrie 1960 (Anul 13, nr. 3756-3781)
1960-09-01 / nr. 3756
< f T- Organ al Comitetului regional P. M. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3756 Joi 1 septembrie 1960 4 pagini 20 bani ÎNCHEIEREA lucrărilor SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A R. P. ROMÂNE Miercuri dimineața au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a R.P. Române. Ședința a fost deschisă de tovarășul Constantin Pîrvulescu președintele Marii Adunări Naționale. S-a trecut la discuția asupra raportului prezentat de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Națioalale, privind: „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Române“. Primit cu vii aplauze a luat cuvântul tovarășul ION GHEORGHE MAURER, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Române. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naționale în legătură cu situația internațională și politica externă a Republicii Populare Române demonstrează avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii și hotărîrea țării noastre de a milita ca și până acum pentru promovarea coexistenței pașnice, tovarășul ION GHEORGHE MAURER a propus în numele Prezidiului Marii Adunări Naționale și a guvernului ca în fruntea delegației române la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. Propunerea a fost primită de deputații Marii Adunări Naționale cu puternice și îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuții, deputații: VICTOR BOLOJAN, circumscripția electorală Derna, regiunea Oradea, TRAIAN IONAȘCU, circumscripția electorală Fundulea, regiunea București, IOAN MOLDOVAN, circumscripția electorală Filimon Sîrbu, orașul București, general de armată IACOB TECLU, circumscripția electorală Buziaș, regiunea Timișoara, NICOLAE MICȘAN, circumscripția electorală Coșereni, regiunea București, ANTON BREITENHOFER, circumscripția electorală Săcălaz, regiunea Timișoara, TROFIN, circumscripția electorală Zeletin, regiunea VIRGIL Bacău, JUSTIN MOISESCU, circumscripția electorală Hîrlău, regiunea Iași, MARIA1 ROSETTI, circumscripția electorală Călimănești, regiunea Pitești. -------După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul GHEORGHE APOSTOL, președintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuții deputații LUDOVIC TAKACS, circumscripția electorală Luduș, regiunea Cluj, AGRIPINA CHIȘCĂ, circumscripția electorală Buhuși, regiunea Bacău, GHEORGHE CĂLINESCU, circumscripția electorală Balotești, regiunea București, STANCIU STOIAN, circumscripția electorală Buzău-Vest, regiunea Ploiești, NICOLAE DAȘCOVICI, circumscripția electorală Alexandru Sahia, orașul București, MIHAIL RALEA, circumscripția electorală Huși, regiunea Iași. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarășul CHIVU STOICA, președintele Consiliului de Miniștri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naționale, deputatul MIHAIL CRUCEANU, președintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aprobarea de către Marea Adunare Națională a raportului prezentat de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ cu privire la situația internațională și politica externă a guvernului Republicii Populare Române. Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate raportul prezentat de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Luînd apoi cuvîntul, tovarășul ION GHEORGHE MAURER a arătat că avînd în vedere importanța deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale și totale, precum și alte probleme internaționale de importanță deosebită, în ședința comună a Prezidiului Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române din 31 august au s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naționale ca delegația Republicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate o hotărîre prin care aprobă această propunere. Tovarășul CONSTANTIN PÎRVULESCU a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale. Agerpres Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Tovarăși deputați și deputate. Am ascultat cu toții, cu un deosebit interes raportul făcut ieri «», tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej despre „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne“. Acest raport a făcut o profundă analiză factorilor principali care determină a evoluția vieții contemporane, a definit cu claritate și vigoare caracterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexistenței pașnice a țărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relațiilor internaționale. Stabilirea poziției față de coexistența pașnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei țări, cit și pentru politica sa internă. Așa cum se subliniază puternic in raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Română este o putere a păcii, datorită caracterului orinduirii sale economice și sociale. Ea și-a îndreptat și își îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor pașnice ale economiei, spre construcția de locuințe și de școli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populației. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forțelor de producție, înflorirea științei și culturii, în scopul creării unui mare belșug de bunuri materiale și spirituale pentru mase. Tocmai acestea sunt obiectivele trasate de Congresul al III-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decit in condițiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, țara noastră, călăuzindu-se după principiile coexistenței pașnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, culturale, științifice cu celelalte țări, a militat și militează cu sinceritate, cu consecvență pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Române o constituie alianța de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relațiile de asistență mutuală cu țările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismului. întregul popor român acordă înaltă prețuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei științific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esențial în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, ofensiv, principialității cu care demască pe adepții „războiului rece“. Politica externă a țărilor socialiste s-a impus în mintea și în inima majorității oamenilor ca o politică care are ca țel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive în atitudinea și mentalitatea opiniei publice din occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial și al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, România și-a adus contribuția sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaționale, în spațiul geografic în care se află situată, pentru însănătoșirea relațiilor internaționale. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, țara noastră a adus contribuția ei la rezolvarea unor probleme importante, sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în relațiile internaționale, pentru încetarea experiențelor nucleare, realizarea dezarmării, rezolvarea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-și în același timp inițiativa pentru promovarea unor relații de bună vecinătate și de colaborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, științifice și tehnice ale R. P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaștere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei și literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii și progresului sunt un excelent mijloc de cunoaștere și prețuire reciprocă a popoarelor. In același timp, noi ne pronunțăm pentru extinderea schimburilor științifice, pentru însușirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire și cucerire modernă în știință și tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, ușurării muncii omului. Acordurile culturale și științifice încheiate de R.P.R., ca și cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinței guvernului nostru de a promova și dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înțelegere între state, la înflorirea civilizației umane. Datorită acestei politici consecvente de pace, Romînia a devenit în anii noștri o putere politică respectată, suverană și independentă, cu un serios prestigiu internațional, factor activ al păcii. Considerând că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internaționale, Republica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenței pașnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este o nouă și puternică confirmare a acestei linii consecvente în politica noastră externă. Deși principiile coexistenței pașnice, recunoscute ca singurele raționale de către popoare, sunt principii după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relațiile tuturor statelor, există însă forțe imperialiste care exercită încă o puternică influență asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de pîrghii și mijloace economice, propagandistice și militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri destinderii internaționale, statornicirii unor relații firești, bazate pe încredere între state. Paralel cu săvîrșirea unei serii de acțiuni agresive, menite să otrăvească atmosfera internațională, aceste cercuri continuă să promoveze cursa periculoasă a înarmărilor nucleare. Considerînd că dezarmarea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexistența pașnică Uniunea Sovietică împreună cu celelalte țări socialiste, după ce au prezentat un plan realist de dezarmare generală și totală care întruchipează năzuințele (Continuare in pag. a II-a) Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne i Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale cu privire la situația internațională și politica externă a guvernului Republicii Populare Române. I Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște ca delegația Republicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. di* wmf POLITICA EXTERNA A STATULUI NOSTRU, POLITICA A COEXISTENTEI PAȘNICE Ziarele care au apărut ieri ne-au adus vestea deschiderii lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a R. P. Române, cu prilejul cărora tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., membru al prezidiului Marii Adunări Naționale, a prezentat raportul : „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne“. Am citit plin de interes acest raport în care este oglindită în toată trăinicia ei politica externă a statului nostru, politică bazată pe principiile leniniste ale coexistenței pașnice, după care se călăuzește întregul sistem mondial al socialismului. Republica Populară Romînă duce cu fermitate o politică al cărei scop profund uman este buna înțelegere între state, slăbirea încordării internaționale și în primul rînd, rezolvarea celei mai importante probleme a zilelor noastre — dezarmarea generală și totală. In nenumărate rînduri, statul nostru democrat popular, animat de dorința de a contribui la apărarea și consolidarea păcii în lume, la crearea unui climat favorabil bunei înțelegeri între popoare, a sprijinit cu hotărîre toate acele propuneri care aveau menirea de a limpezi atmosfera internațională. Guvernul țării noastre s-a pronunțat favorabil și a sprijinit în totul propunerile constructive ale Uniunii Sovietice și ale statelor socialiste, prezentate la masa tratativelor și a respins fără ezitare poziția puterilor occidentale care au căutat să împiedice sub diferite pretexte soluționarea unor probleme de importanță vitală cum sunt dezarmarea generală și totală unificarea pe cale pașnică a Germaniei, a Coreei, a Vietnamului etc. De un puternic răsunet s-au bucurat propunerile guvernului nostru cu privire la întărirea păcii și securității în regiunea Balcanilor, propuneri făcute în cursul anului 1957. De asemenea, recentele inițiative ale R. P. Române de a se înscrie pe ordinea de zi a celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., 2 importante probleme, sunt o nouă și puternică dovadă că statul nostru, călăuzindu-se neabătut după ideile coexistenței pașnice, luptă alături de toate statele socialiste pentru izbînda cauzei păcii și înfrățirii între popoare. LAMBRU CONSTANTIN, maistru la secția mecanică a L.N.M. Constanta Oamenii muncii, din orașul nostru urmăresc ca via interes problemele dezbătute in Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situația internațională și politica externă a Republicii Populare Române, raport ținut la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale a R.P.R., ale cărei lucrări au loc în aceste zile la București. Marți, 30 august, in sala Școlii medii nr. 3 din orașul Constanța, un număr de peste 500 tineri ce urmează cursul de propagandiști organizat de Comitetul regional U.T.M., au audiat raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, manifestîndu-și în același timp entuziasmat față de poziția adoptată de poporul român in problemele politicii externe și in special, în ce privește problema dezarmării. Sprijinim politica externă a guvernului R.P.R. Țara noastră duce cu consecvență o politică de pace și înțelegere între popoare. Alături de celelalte state din lagărul socialist, în frunte cu marea Uniune Sovietică, R.P.R. se manifestă activ în arena internațională prin inițiative care țintesc consolidarea păcii în lume, în spiritul principiilor coexistenței pașnice, creșterea încrederii între popoare, destinderea și colaborarea între state. Am citit în ziarele de ieri raportul tov. Gh. Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale a R.P.R. care a dezbătut situația internațională și politica externă a R. P. Române. Aceasta e încă o manifestare a dorinței de pace a țării noastre, dar și o expresie a tăriei de nezdruncinat a țărilor lagărului socialist, mai imit și mai puternic ca oricînd. Trăim zile cînd adepții războiului, ai „politicii de pe poziții de forță“, ai colonialismului și asupririi popoarelor culeg — pe un front larg, ce se întinde din Japonia, în Africa neagră trezită la viață și pînă în Cuba — roadele politicii lor. Popoarele nu mai doresc colonialismul, resping asuprirea și războiul, doresc fierbinte pacea. De mare însemnătate sînt propunerile pe care țara noastră se pregătește să le facă la apropiata sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Țara noastră și-a manifestat în repetate rînduri dorința ■ și a făcut propuneri în acest sens, pentru încheierea unui tratat de prietenie între țările din Balcani, această zonă care a fost mult timp denumită „butoiul cu pulbere“ al Europei. Acum, guvernul R. P. Române manifestă o nouă inițiativă. Așa trebuie considerat punctul pe care-l propune R. P. Romînă să fie inclus pe ordinea de zi a viitoarei adunări generale O.N.U.: „Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate dintre statele europene, aparținînd unor sisteme social-politice diferite". Și, la fel de important este punctul privind „Măsuri pentru promovarea in rîndurile tineretului ideilor păcii, a înțelegerii și respecatului reciproc intre popoare". Poporul nostru, oamenii muncii ,din R.P.R., sprijină din tot sufletul politica externă promovată de partidul și guvernul nostru și succesele noastre de zi cu zi, la locul de muncă, întăresc și mai mult acest asentiment. HRISTU NICOLAE, turnător la I.M.U.M. IOOO!0<CAO: De la corespondenții noștri voluntari Colectiviștii din Făcăieni, raionul Fetești, au însilozat pentru animalele gospodăriei 724 tone de furaje. Din acestea, 640 tone sînt numai porumb, iar restul de 84, fîn de baltă. Trebuie să menționăm că pe suprafața de porumb recoltată pînă acum s-au obținut o producție medie de 25.000 kg la ha în loc ide 20.000 cît fusese planificat. F. CONSTANTIN Numai în 4 zile, muncitorii și mecanizatorii de la G.A.S. Casimcea, raionul Hîrșova, au însilozat 1.550 tone de porumb. In prezent, la această gospodărie lucrează 5 tocători și 4 lundeliuri, iar 9 camioane asigură transportul porumbului recoltat. Cele mai bune rezultate le obțin tractoriștii Pantelimon Ion, Bălău Florea și alții. NAUM LEFTERIE Gospodăria colectivă din comuna Corbu de Jos este fruntașă atît la însilozarea furajelor — au fost insttolate pînă acum 3.700 tone — cit și la executarea arăturilor pentru însămînțările de toamnă și a ogoarelor. Dm aceste lucrări, un sprijin deosebit primesc colectiviștii din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Sibioara care au executat arături pe o suprafață de peste 1.200 hectare. I In foto: Tractoriștii Ciuciuleacă Tănase, membru de partid și Ioniț jg Nicolae, lucrând la alături. (Continuare în pag. a a II-a) Toată atenția construcțiilor în acest an, gospodăriile agricole colective din regiunea noastră își sporesc mult efectivele de animale din toate speciile, cu osebire la vaci și păsări. Corespunzător cu creșterea efectivelor de animale, în planurile de producție ale G.A.C.-urilor a fost prevăzută realizarea a numeroase construcții necesare adăpostirii lor, cum sunt grajduri, saivane, cotețe, puternițe, maternități pentru scroafe etc. Pe întreaga regiune, în acest an, în gospodăriile colective trebuie să se execute 1.695 construcții, din care 1.019 construcții zootehnice. In afară de acestea, gospodăriile colective mai au determinat încă 105 construcții zootehnice rămase din anul 1959 și de executat alte construcții cum sunt magaziile de cereale, pătulele etc. La începutul acestei luni, din obiectivele propuse a fi construite în acest an erau complet terminate 32 la sută, iar la 36 la sută din construcții, lucrările se găsesc fie la finisare, la zidărie, fie la fundație. La 32 la sută din obiective nu se începuseră încă lucrările. Rezultă de aici că, față de timpul înaintat, executarea construcțiilor, în special a celor zootehnice, este mult rămasă în urmă. Din numărul total de cotețe pentru păsări și puternițe au fost terminate 66 la sută și aduse la acoperiș încă 13 la sută, iar din totalul de grajduri planificate a fi executate în acest an, au fost terminate sau aduse la acoperiș, 48 la sută. O situație asemănătoare găsim și la execuția maternităților pentru scroafe și a îngrășătoriilor de porci. Analizînd aceste date se constată că, în general, a existat preocupare pentru executarea cu precădere a cotețelor de păsări și a puternițelor, în multe gospodării colective cum sînt cele din Fîntînele, Rîmnicul de Jos, Corbu de Jos aceste construcții fiind complet terminate. Se poate spune însă că n-a existat din partea secțiilor agricole raionale și a tehnicienilor constructori din S.M.T.-uri suficientă preocupare pentru executarea urgentă a cotețelor pentru păsări și în special, a puternițelor de care era mare nevoie, ținînd seama de creșterea rapidă a sectorului aviar. La gospodăriile colective din Săcele, Fîntînele și altele, a căror consilii de conducere s-au preocupat de executarea puiernițelor încă din primele luni ale anului, s-au obținut rezultate bune în creșterea puilor, mortalitatea fiind redusă. La gospodăria colectivă din Rîmnicul de Jos puiernițele au fost construite tîrziu, din care cauză puii au fost ținuți pe un spațiu restrîns și necorespunzător din punct de vedere igienic, ceea ce a dus, împreună cu alte cauze, la o mortalitate ridicată. La fel s-au petrecut lucrurile și la gospodăriile colective din satul Turda, raionul Istria și comuna Perișoru, raionul Fetești. Rămase mult în urmă cu execuția sînt construcțiile pentru grajduri de vaci, maternități pentru scroafe și îngrășătoriile pentru porci. In unele locuri, cum ar fi la gospodăriile colective din Valea Neagră, Casianu, Bărăganu, Perișoru și altele, executarea constricțiilor zootehnice se întîrzie pentru că nu se folosește sau se folosește la zidărie în mică măsură materiale locale : chirpici, ecamur, paiantă etc. Cumpărînd tot materialul necesar construcțiilor, de la temelie pînă la acoperiș, aceste gospodării colective își irosesc fondurile și nu mai au cu ce realiza celelalte obiective propuse. La G.A.C. Valea Neagră, de pildă, cu banii investiți în zidurile de cărămidă ale unui grajd de vaci, început în acest an, se putea realiza complet un grajd de aceeași capacitate cu ziduri din chirpici, cu plafonul și arteniala din stuf, sau se puteau realiza ziduri din chirpici pentru 9 grajduri. Trebuie avut în vedere că prețul de cost al unui zid din cărămidă crește nu numai pentru că o cărămidă, deși ocupă un volum de 3 și chiar 4 ori mai mic decât un chirpic, costă aproape 0,50 lei, ci și pentru faptul că la zootehnice zidirea ei se consumă mult mai multă manoperă. De asemenea, trebuie avut în vedere că un grajd cu ziduri din chirpici sau ceamur, bine executat, nu scade cu nimic din calitățile construcției. In multe gospodării colective din raionul Măcin, precum și din alte raioane, se execută construcții zootehnice folosindu-se numai materiale locale: ceamur sau chirpici, lemn de salcîm sau salcie și stuf. Experiența acestor gospodării colective trebuie larg popularizată și aplicată în toate gospodăriile colective care au astfel de condiții De asemenea, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, îndrumate de organizațiile de partid și organele raionale de partid și de stat, să studieze tradiția bună privind construcțiile și folosirea materialelor locale la executarea acestora tradiție existentă în satele și comunele regiunii noastre și s-o generalizeze. In toate raioanele regiunii construcțiile zootehnice sînt mult tărăgănate, cu osebire însă în raioanele Măcin, Istria, Hîrșova și Fetești. In raionul Măcin, de pildă, au fost începute numai 50 la sută din construcțiile planificate a se executa în acest an și din acestea, doar 10 la sută au fost terminate. Gospodăriile colective din acest raion au o bogată și valoroasă experiență în ceea ce privește executarea construcțiilor din materiale locale. Trebuie însă ca secția agricola raională și S.M.T.-urile, îndrumate și controlate mai mult de Comitetul raional de partid și comitetul executiv al Sfatului popular raional, să acorde mai multă atenție executării construcțiilor zootehnice în gospodăriile colective, să îndrume «’onsiliile de conducere și să acorde sprijinul tehnic necesar. i