Dobrogea Nouă, septembrie 1960 (Anul 13, nr. 3756-3781)

1960-09-01 / nr. 3756

< f T- Organ al Comitetului regional P. M. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3756 Joi 1 septembrie 1960 4 pagini 20 bani ÎNCHEIEREA lucrărilor SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A R. P. ROMÂNE Miercuri dimineața au continuat lucrările sesiunii ex­traordinare a Marii Adunări Naționale a R.P. Române. Ședința a fost deschisă de tovarășul Constantin Pîrvules­­cu președintele Marii Adunări Naționale. S-a trecut la discuția asupra raportului prezentat de to­varășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Națio­al­­ale, privind: „Situația internațională și politica externă a Re­publicii Populare Române“. Primit cu vii aplauze a luat cuvân­tul tovarășul ION GHEORGHE MAURER, președintele Prezidiului Marii Adu­nări Naționale a R. P. Române. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naționale în legătură cu situația in­ternațională și politica externă a Republicii Populare Române demonstrează avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii și hotărîrea țării noastre de a milita ca și până a­­cum pentru promovarea coexistenței pașnice, tovarășul ION GHEORGHE MAURER a propus în numele Prezidiului Marii Adunări Naționale și a guvernului ca în fruntea delegației ro­mâne la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. Propunerea a fost primită de deputații Marii Adunări Naționale cu puternice și îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuții, deputații: VIC­TOR BOLOJAN, circumscripția electorală Derna, regiunea Oradea, TRAIAN IONAȘCU, circumscripția electorală Fun­­dulea, regiunea București, IOAN MOLDOVAN, circumscripția electorală Filimon Sîrbu, orașul București, general de armată IACOB TECLU, circumscripția electorală Buziaș, regiunea Ti­mișoara, NICOLAE MICȘAN, circumscripția electorală Coșe­­reni, regiunea București, ANTON BREITENHOFER, circum­scripția electorală Săcălaz, regiunea Timișoara, TROFIN, circumscripția electorală Zeletin, regiunea VIRGIL Bacău, JUSTIN­ MOISESCU, circumscripția electorală Hîrlău, regi­unea Iași, MARIA1 ROSETTI, circumscripția electorală Că­­limănești, regiunea Pitești. -------­După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîn­tul tovarășul GHEORGHE APOSTOL, președintele Consiliu­lui Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuții deputații LUDOVIC TAKACS, circumscripția electorală Luduș, regiu­nea Cluj, AGRIPINA CHIȘCĂ, circumscripția electorală Buhuși, regiunea Bacău, GHEORGHE CĂLINESCU, circum­scripția electorală Balotești, regiunea București, STANCIU STOIAN, circumscripția electorală Buzău-Vest, regiunea Ploiești, NICOLAE DAȘCOVICI, circumscripția electorală Alexandru Sahia, orașul București, MIHAIL RALEA, circum­scripția electorală Huși, regiunea Iași. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarășul CHIVU STOICA, președintele Consiliului de Miniștri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naționale, deputatul MIHAIL CRUCEA­NU, președintele co­misiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aproba­rea de către Marea Adunare Națională a raportului prezentat de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ cu privire la situația internațională și politica externă a guvernului Repu­blicii Populare Române. Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate ra­portul prezentat de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Luînd apoi­ cuvîntul, tovarășul ION GHEORGHE MA­URER a arătat că avînd în vedere importanța deosebită a se­siunii a 15-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării genera­le și totale, precum și alte probleme internaționale de im­portanță deosebită, în ședința comună a Prezidiului Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române din 31 august au s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naționale ca delegația Repu­blicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizației Na­țiunilor Unite să fie condusă de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate o hotărîre prin care apro­bă această propunere. Tovarășul CONSTANTIN PÎRVULESCU a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale. Agerpres Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Tovarăși deputați și deputate. Am ascultat cu toții, cu un deo­sebit interes raportul făcut ieri «», tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej despre „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne“. Acest raport a făcut o profundă analiză factorilor principali care determină a evoluția vieții contemporane, a de­­finit cu claritate și vigoare carac­terul constructiv al politicii noas­tre externe, a exprimat avîntul, im­petuozitatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema co­existenței pașnice a țărilor cu orîn­­duiri sociale diferite a devenit pro­blema centrală a relațiilor interna­ționale. Stabilirea poziției față de coexistența pașnică are o însemnă­tate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei țări, cit și pentru politica sa internă. Așa cum se subliniază puternic in raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Română este o putere a păcii, da­torită caracterului orinduirii sale economice și sociale. Ea și-a în­dreptat și își îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor pașnice ale economiei, spre construcția de lo­cuințe și de școli, reducerea impo­zitelor, spre continua ridicare a ni­velului de trai al populației. Socia­lism înseamnă dezvoltarea fără pre­cedent a forțelor de producție, în­florirea științei și culturii, în sco­pul creării unui mare belșug de bunuri materiale și spirituale pen­tru mase. Tocmai acestea sunt obi­ectivele trasate de Congresul al III-lea al partidului nostru, obiec­tive care nu pot fi atinse decit in condițiile unei păci durabile. De a­­ceea în politica externă, țara noas­tră, călăuzindu-se după principiile coexistenței pașnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării econo­mice, culturale, științifice cu cele­lalte țări, a militat și militează cu sinceritate, cu consecvență pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii ex­terne a Republicii Populare Române o constituie alianța de nezdrunci­nat, colaborarea economică multi­laterală, relațiile de asistență mu­tuală cu țările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea So­vietică, glorioasa constructoare a comunismului. întregul popor român acordă înaltă prețuire politicii constante­­ de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei științific bazat pe analiza profundă a ceea ce este e­­sențial în lupta pentru preîntîmpi­­narea războiului, spiritului ei di­namic, ofensiv, principialității cu care demască pe adepții „războiului rece“. Politica externă a țărilor so­cialiste s-a impus în mintea și în inima majorității oamenilor ca o politică care are ca țel suprem a­­părarea păcii, ea a determinat pro­funde schimbări pozitive în atitu­dinea și mentalitatea opiniei pu­blice din occident, a întărit presti­giul sistemului socialist mondial și al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, Ro­mânia și-a adus contribuția sa în cadrul lagărului socialist, în activi­tatea diverselor organisme interna­ționale, în spațiul geografic în care se află situată, pentru însănătoșirea relațiilor internaționale. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej în raportul său, țara noastră a adus contribuția ei la rezolvarea unor probleme impor­tante, sprijinind propunerile Uniu­nii Sovietice pentru destindere în relațiile internaționale, pentru în­cetarea experiențelor nucleare, rea­lizarea dezarmării, rezolvarea pro­blemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-și în același timp ini­țiativa pentru promovarea unor re­lații de bună vecinătate și de cola­borare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile cul­turale, științifice și tehnice ale R. P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma con­vingere că reciproca cunoaștere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei și li­teraturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii și progresului sunt un excelent mij­loc de cunoaștere și prețuire reci­procă a popoarelor. In același timp, noi ne pronunțăm pentru extinde­rea schimburilor științifice, pentru însușirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire și cucerire modernă în știință și tehnică, ser­vind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, ușurării muncii omului. Acordurile culturale și ști­ințifice încheiate de R.P.R., ca și cele de ordin economic, sunt o măr­turie a voinței guvernului nostru de a promova și dezvolta acest an­samblu de schimburi care contri­buie la o mai bună înțelegere între state­, la înflorirea civilizației uma­ne. Datorită acestei politici consec­vente de pace, Romînia a devenit în anii noștri o putere politică res­pectată, suverană și independentă, cu un serios prestigiu internațio­nal, factor activ al păcii. Considerând că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internațio­nale, Republica noastră va conti­nua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenței pașnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este o nouă și puternică confirmare a acestei linii consecvente în politica noastră ex­ternă. Deși principiile coexistenței paș­nice, recunoscute ca singurele ra­ționale de către popoare, sunt prin­cipii după care ar trebui să se că­lăuzească în mod normal relațiile tuturor statelor, există însă forțe imperialiste care exercită încă o puternică influență asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de pîrghii și mijloace econo­mice, propagandistice și militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri destinderii internațio­nale, statornicirii unor relații fi­rești, bazate pe încredere între sta­te. Paralel cu săvîrșirea unei serii de acțiuni agresive, menite să o­­trăvească atmosfera internațională, aceste cercuri continuă să promo­veze cursa periculoasă a înarmări­lor nucleare. Considerînd că dezarmarea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexisten­ța pașnică Uniunea Sovietică îm­preună cu celelalte țări socialiste, după ce au prezentat un plan rea­list de dezarmare generală și to­tală care întruchipează năzuințele (Continuare in pag. a II-a) Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne i Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale cu privire la situația internațională și politica externă a guvernului Republicii Populare Române. I­ Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște ca delegația Republicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. di* wmf POLITICA EXTERNA A STATULUI NOSTRU, POLITICA A COEXISTENTEI PAȘNICE Ziarele care au apărut ieri ne-au adus vestea deschiderii lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii A­­dunări Naționale a R. P. Române, cu prilejul cărora tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., membru al prezi­diului Marii Adunări Naționale, a prezentat raportul : „Situația inter­națională și politica externă a Re­publicii Populare Romîne“. Am citit plin de interes acest ra­port în care este oglindită în toată trăinicia ei politica externă a sta­tului nostru, politică bazată pe prin­cipiile leniniste ale coexistenței paș­nice, după care se călăuzește în­tregul sistem mondial al socialis­mului. Republica Populară Romînă duce cu fermitate o politică al cărei scop profund uman este buna înțelegere între state, slăbirea încordării in­ternaționale și în primul rînd, re­zolvarea celei mai importante pro­bleme a zilelor noastre — dezarma­rea generală și totală. In nenumă­rate rînduri, statul nostru democrat popular, animat de dorința de a contribui la apărarea și consolida­rea păcii în lume, la crearea unui climat favorabil bunei înțelegeri între popoare, a sprijinit cu hotă­rîre toate acele propuneri care a­veau menirea de a limpezi atmos­­fera internațională. Guvernul țării noastre s-a pro­nunțat favorabil și a sprijinit în totul propunerile constructive ale Uniunii Sovietice și ale statelor so­cialiste, prezentate la masa trata­tivelor și a respins fără ezitare po­ziția puterilor occidentale care au căutat să împiedice sub diferite pretexte soluționarea unor pro­bleme de importanță vitală cum sunt dezarmarea generală și totală unificarea pe cale pașnică a Ger­maniei, a Coreei, a Vietnamului etc. De un puternic răsunet s-au bu­curat propunerile guvernului nos­tru cu privire la întărirea păcii și securității în regiunea Balcanilor, propuneri făcute în cursul anului 1957. De asemenea, recentele ini­țiative ale R. P. Române de a se înscrie pe ordinea de zi a celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., 2 importante probleme, sunt o nouă și puternică dovadă că statul nostru, călăuzindu-se nea­bătut după ideile coexistenței paș­nice, luptă alături de toate statele socialiste pentru izbînda cauzei pă­cii și înfrățirii între popoare. LAMBRU CONSTANTIN, maistru la secția mecanică a L.N.M. Constanta Oamenii muncii, din orașul nos­­tru urmăresc ca via interes proble­mele dezbătute in Raportul tovară­șului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situația internațională și politica externă a Republicii Popu­lare Române, raport ținut la sesiu­nea extraordinară a Marii Adunări Naționale a R.P.R., ale cărei lu­crări au loc în aceste zile la Bu­curești. Marți, 30 august, in sala Școlii medii nr. 3 din orașul Constanța, un număr de peste 500 tineri ce urmează cursul de propagandiști organizat de Comitetul regional U.T.M., au audiat raportul tovară­șului Gheorghe Gheorghiu-Dej, ma­­nifestîndu-și în același timp entu­ziasmat față de poziția adoptată de poporul român in problemele po­liticii externe și in special, în ce­­ privește problema dezarmării. Sprijinim politica externă a guvernului R.P.R. Țara noastră duce cu consecven­ță o politică de pace și înțelegere în­tre popoare. Alături de celelalte state din lagărul socialist, în frunte cu marea Uniune Sovietică, R.P.R. se manifestă activ în arena internațio­nală prin inițiative care țintesc con­solidarea păcii în lume, în spiritul principiilor coexistenței pașnice, creș­terea încrederii între popoare, destin­derea și colaborarea între state. Am citit în ziarele de ieri rapor­­tul tov. Gh. Gheorghiu-Dej la sesi­unea extraordinară a Marii Adunări Naționale a R.P.R. care a dezbătut situația internațională și politica ex­ternă a R. P. Române. Aceasta e încă o manifestare a dorinței de pace a țării noastre, dar și o expre­sie a tăriei de nezdruncinat a țărilor lagărului socialist, mai imit și mai puternic ca oricînd. Trăim zile cînd adepții războiului, ai „politicii de pe poziții de forță“, ai colonialismu­lui și asupririi popoarelor culeg — pe un front larg, ce se întinde din Japonia, în Africa neagră trezită la viață și pînă în Cuba — roadele po­liticii lor. Popoarele nu mai doresc colonialismul, resping asuprirea și războiul, doresc fierbinte pacea. De mare însemnătate sînt propu­nerile pe care țara noastră se pre­gătește să le facă la apropiata se­siune a Adunării Generale a O.N.U. Țara noastră și-a manifestat în re­petate rînduri dorința ■ și a făcut pro­puneri în acest sens, pentru încheie­rea unui tratat de prietenie între ță­rile din Balcani, această zonă­­ care a fost mult timp denumită „butoiul cu pulbere“ al Europei. Acum, guver­nul R. P. Române manifestă o nouă inițiativă. Așa­­ trebuie considerat punctul pe care-l propune R. P. Ro­mînă să fie inclus pe ordinea de zi a viitoarei adunări generale O.N.U.: „Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bun­ă veci­nătate dintre statele europene, apar­­ținînd unor sisteme social-politice diferite". Și, la fel de important este punctul privind „Măsuri pentru pro­movarea in rîndurile tineretului ideilor păcii, a înțelegerii și respec­­a­tului reciproc intre popoare". Poporul nostru, oamenii muncii ,din R.P.R., sprijină din tot sufletul politica externă promovată de parti­dul și guvernul nostru și succesele noastre de zi cu zi, la locul de muncă, întăresc și mai mult acest asentiment. HRISTU NICOLAE, turnător la I.M.U.M. IOOO!0<CAO: De la corespondenții noștri voluntari Colectiviștii din Făcăieni, raionul Fetești, au însilozat pentru animalele gospodăriei 724 tone de furaje. Din acestea, 640 tone sînt numai porumb, iar restul de 84, fîn de baltă. Trebuie să menționăm că pe su­prafața de porumb recoltată pînă­­ a­­cum s-au obținut o­­ producție medie de 25.000 kg la ha în loc ide 20.000 cît fusese planificat. F. CONSTANTIN Numai în 4 zile, muncitorii și me­canizatorii de la G.A.S. Casimcea, ra­ionul Hîrșova, au însilozat 1.550 to­ne de porumb. In prezent, la această gospodărie lucrează 5 tocători și 4 lundeliuri, iar 9 camioane asigură transportul porumbului recoltat. Cele mai bune rezultate le obțin tracto­riștii Pantelimon Ion, Bălău Florea și alții. NAUM LEFTERIE Gospodăria colectivă din comuna Corbu de Jos este fruntașă atît la însilozarea furajelor — au fost in­­sttolate pînă acum 3.700 tone — cit și la executarea arăturilor pen­tru însămînțările de toamnă și a ogoarelor. Dm aceste lucrări, un sprijin deosebit primesc colectiviștii din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Sibioara care au executat a­­rături pe o suprafață de peste 1.200 hectare. I In foto: Tractoriștii Ciuciuleacă Tănase, membru de partid și Ioni­­ț jg Nicolae, lucrând la alături. (Continuare în pag. a a II-a) Toată atenția construcțiilor în acest an, gospodăriile agricole colective din regiunea noastră își sporesc mult efectivele de animale din toate speciile, cu osebire la vaci și păsări. Corespunzător cu crește­rea efectivelor de animale, în pla­nurile de producție ale G.A.C.-uri­­lor a fost prevăzută realizarea a numeroase construcții necesare a­­dăpostirii lor, cum sunt grajduri, saivane, cotețe, puternițe, materni­tăți pentru scroafe etc. Pe întreaga regiune, în acest an, în gospodăriile colective trebuie să se execute 1.695 construcții, din care 1.019 construc­ții zootehnice. In afară de acestea, gospodăriile colective mai au de­terminat încă 105 construcții zoo­tehnice rămase din anul 1959 și de executat alte construcții cum sunt magaziile de cereale, pătulele etc. La începutul acestei luni, din o­­biectivele propuse a fi construite în acest an erau complet terminate 32 la sută, iar la 36 la sută din construcții, lucrările se găsesc fie la finisare, la zidărie, fie la funda­ție. La 32 la sută din obiective nu se începuseră încă lucrările. Re­zultă de aici că, față de timpul îna­intat, executarea construcțiilor, în special a celor zootehnice, este mult rămasă în urmă. Din numărul to­tal de cotețe pentru păsări și puter­nițe au fost terminate 66 la sută și aduse la acoperiș încă 13 la sută, iar din totalul de grajduri planifi­cate a fi executate în acest an, au fost terminate sau aduse la acope­riș, 48 la sută. O situație asemănă­toare găsim și la execuția materni­tăților pentru scroafe și a îngrășă­­toriilor de porci. Analizînd aceste date se constată că, în general, a existat preocupare pentru executarea cu precădere a cotețelor de păsări și a puternițe­­lor, în multe gospodării colective cum sînt cele din Fîntînele, Rîm­­nicul de Jos, Corbu de Jos aceste construcții fiind complet terminate. Se poate spune însă că n-a existat din partea secțiilor agricole raio­nale și a tehnicienilor constructori din S.M.T.-uri suficientă preocupare pentru executarea urgentă a cote­țelor pentru păsări și în special, a puternițelor de care era mare ne­voie, ținînd seama de creșterea ra­pidă a sectorului aviar. La gospo­dăriile colective din Săcele, Fîntî­­nele și altele, a căror consilii de conducere s-au preocupat de exe­cutarea puiernițelor încă din primele luni ale anului, s-au obținut re­zultate bune în creșterea puilor, mortalitatea fiind redusă. La gos­podăria colectivă din Rîmnicul de Jos puiernițele au fost construite tîrziu, din care cauză puii au fost ținuți pe un spațiu restrîns și ne­corespunzător din punct de vedere igienic, ceea ce a dus, împreună cu alte cauze, la o mortalitate ridi­cată. La fel s-au petrecut lucrurile și la gospodăriile colective din sa­tul Turda, raionul Istria și comuna Perișoru, raionul Fetești. Rămase mult în urmă cu execuția sînt construcțiile pentru grajduri de vaci, maternități pentru scroafe și îngrășătoriile pentru porci. In unele locuri, cum ar fi la gospodăriile colective din Valea Neagră, Casianu, Bărăganu, Perișoru și altele, exe­cutarea constricțiilor zootehnice se întîrzie pentru că nu se folosește sau se folosește la zidărie în mică măsură materiale locale : chirpici, ecamur, paiantă etc. Cumpărînd tot materialul necesar construcțiilor, de la temelie pînă la acoperiș, aceste gospodării colective își irosesc fon­durile și nu mai au cu ce realiza celelalte obiective propuse. La G.A.C. Valea Neagră, de pildă, cu banii investiți în zidurile de cără­midă ale unui grajd de vaci, înce­put în acest an, se putea realiza complet un grajd de aceeași capa­citate cu ziduri din chirpici, cu pla­fonul și arteniala din stuf, sau se puteau realiza ziduri din chirpici pentru 9 grajduri. Trebuie avut în vedere că prețul de cost al unui zid din cărămidă crește nu numai pentru că o cărămidă, deși ocupă un volum de 3 și chiar 4 ori mai mic decât un chirpic, costă aproape 0,50 lei, ci și pentru faptul că la zootehnice zidirea ei se consumă mult mai multă manoperă. De asemenea, tre­buie avut în vedere că un grajd cu ziduri din chirpici sau ceamur, bine executat, nu scade cu nimic din ca­litățile construcției. In multe gospodării colective din raionul Măcin, precum și din alte raioane, se execută construcții zoo­tehnice folosindu-se numai mate­riale locale: ceamur sau chirpici, lemn de salcîm sau salcie și stuf. Experiența acestor gospodării colec­tive trebuie larg popularizată și a­­plicată în toate gospodăriile colec­tive care au astfel de condiții De asemenea, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și con­siliile de conducere ale gospodării­lor colective, îndrumate de organi­zațiile de partid și organele raio­nale de partid și de stat, să studieze tradiția bună privind construcțiile și folosirea materialelor locale la executarea acestora tradiție existen­tă în satele și comunele regiunii noastre și s-o generalizeze. In toate raioanele regiunii con­strucțiile zootehnice sînt mult tă­răgănate, cu osebire însă în raioa­nele Măcin, Istria, Hîrșova și Fe­tești. In raionul Măcin, de pildă, au fost începute numai 50 la sută din construcțiile planificate a se executa în acest an și din acestea, doar 10 la sută au fost terminate. Gospodăriile colective din acest ra­ion au o bogată și valoroasă expe­riență în ceea ce privește executa­rea construcțiilor din materiale lo­cale. Trebuie însă ca secția agri­cola raională și S.M.T.-urile, îndru­mate și controlate mai mult de Co­mitetul raional de partid și comi­tetul executiv al Sfatului popular raional, să acorde mai multă aten­ție executării construcțiilor zooteh­nice în gospodăriile colective, să îndrume «’onsiliile de conducere și să acorde sprijinul tehnic necesar. i

Next